Iuliu Maniu, spaima Securităţii şi după moarte. Coposu, pus de comunişti să dea cu subsemnatul doar pentru că a vrut să-şi aducă aminte de marele lider ţărănist
În 1973, un grup de lideri ţărănişti, în frunte cu Corneliu Coposu, şi-au propus să-l comemoreze public pe Iuliu Maniu, de la a cărui moarte se împlineau 20 de ani. Evenimentul a fost văzut de Securitate ca o ameninţare.
În plin comunism, câţiva dintre liderii ţărănişti rămaşi în viaţă după anii petrecuţi în închisorile regimului, au vrut să-şi omagieze preşedintele, Iuliu Maniu, de la a cărui moarte se împlineau – în acele zile – 20 de ani. Evenimentul – estimau ei – avea să adune laolaltă peste 10.000 de participanţi.
Cum toţi aceşti lideri şi, în special, unul dintre ei-şi anume Corneliu Coposu – erau atent supravegheaţi de Securitate, vestea despre intenţia comemorării dar, mai ales, despre pericolul de a se forma acea masă critică de oameni fideli valorilor ţărăniste şi, implicit, anti-comunişti convinşi a ajuns rapid la urechile informatorilor şi ofiţerilor securişti, care i-au chemat ”la raport” pe toţi cei implicaţi.
Istoricul sălăjean Marin Pop a găsit, în arhivele CNSAS, declaraţia dată, pe întinderea mai multor pagini, de Corneliu Coposu, anchetat de Securitate cu privire la contextul şi motivele care au stat la baza iniţiativei sale. Potrivit istoricului, totul a început în 8 ianuarie 1973, când se împlineau 100 de ani de la naşterea lui Iuliu Maniu, urmând ca, în 5 februarie, în acelaşi an, să se împlinească 20 de ani de la moartea marelui om politic. Corneliu Coposu l-a vizitat în acea zi pe doctorul Jovin, fruntaş politic naţional-ţărănist şi medic curant al lui Iuliu Maniu. În urma acestei întâlniri, Seniorul vine cu ideea de a organiza un parastas în memoria lui Iuliu Maniu.
