Istoria preparatelor românești de Crăciun

Masa festivă de Crăciun nu este doar o sărbătoare pentru români, ci și un prilej de a ne bucura de generozitate. Așteptarea până când vor putea mânca din nou carne după postul lung scoate la iveală multe obiceiuri și mâncăruri care conțin carne de porc, cum ar fi slănina sau cârnații cu legume fierte în ei! Oamenii pregătesc aceste bunătăți din timp, acordând atenție sporită preparatelor afumate. Nici importanța din spatele acestei tradiții nu poate fi trecută cu vederea. Împărtășind împreună ceea ce avem în astfel de momente ne face să ne simțim mai apropiați ca niciodată.

Chiar dacă toți românii știu ce preparate trebuie să pună pe masa de Crăciun, puțini știu istoria din spatele acestora.

Sarmale

Delicioasele rulouri de varză și carne tocată au fost savurate din Balcani până în Orientul Mijlociu, dar nimeni nu pare să știe exact când și-au făcut prima dată apariția sarmalele pe masa de prânz. Unii istorici culinari cred că ar fi fost inventate încă din secolul al V-lea î.Hr., în timp ce alții speculează că au fost popularizate în secole mai recente. Rețetele diferă de la gospodărie la gospodărie, dar sunt bazate pe carne tocată și foi de varză fiartă sau murată. În România se obișnuiește să se adauge orez, ceapă și ardei în carnea tocată. Dar oricare ar fi rețeta urmată, sarmalele trebuie să își facă apariția pe masa de Crăciun. Iar pentru a găsi ingredientele necesare, aruncă un ochi pe cataloage de la supermaketuri. Așa îți mai rămân bani și pentru cadouri.

Piftia

Te-ai întrebat vreodată ce făceau străbunii noștri cu resturile de carne, care nu era pusă în preparate? Ei bine, o fierbeau împreună cu oasele și cartilagiile, pentru a fi mâncate câteva zile mai târziu. În bucătărie modernă, aspicul este atribuit francezilor, deși termenul piftie are origini persane. Mai sunt documentări istorie de aspic de capete de pește, qaris, în Orientul Mijlociu. Însă, piftia sau răcitura românească este foarte asemănătoare cu cea rusească, care se mănâncă tot în perioada iernii. Dar oricare ar fi originile, piftia parcă are alt gust, mai bun, de Crăciun.

Salata de boeuf

Savuroasa și delicioasa salată de boeuf de astăzi are o istorie surprinzător de lungă și bogată! Servită în mod tradițional la mesele de Crăciun încă din anii 1800, se crede că salata de vită a fost adoptată de coloniștii germani din Statele Unite, care găteau resturile de friptură de vită de la masa de Crăciun cu morcovi și murături într-un sos cremos. Această salată a fost servită pentru prima dată de bucătarul belgian Lucien Olivier în restaurantul Ermitaj din Moscova. Dar mulți bucătari din zona balcanică serveau deja variante ale acestei salate. De-a lungul timpului și în diferite culturi, acest fel de mâncare simplă a evoluat și acum se regăsește pe masa oricărui român în ziua de Crăciun.

Cârnații de porc

Mențiuni ale carnaților se găsesc la diferite civilizații antice, fie că vorbim despre Grecia Antică, Roma, China sau Babilon. De altfel, cârnații sunt o metodă excelentă de prezervare a cărnii, în special cei afumați. În zilele noastre sunt asociați cu sudjuk-ul și kazy, ambele preparate Asiatice din carne de cal. Ce-i drept, românii preferă carnea de porc, în special pentru masa de Crăciun, însă rețetele sunt foarte diferite. Câteva condimente, carne tocată sau tăiată la bardă și puțină grăsime puse într-un intestin de animal, se transformă într-unul dintre cele mai delicioase preparate de Crăciun. Iar partea bună este că dacă vrei să îl faci în casă, găsești toate ingredientele la supermarketul preferat.

Cozonac

Nicio masă de Crăciun nu este completă fără cea mai delicioasă prăjitură tradițională: cozonacul. Unii istorici notează atribuie prima apariție a cozonacului chiar în Ulise. De altfel, grecii făceau un cozonac cu nuci și miere, „plakous”. Romanii, aveau „libum” sau „placenta”, care avea brânză și stafide. În „Povestiri din Canterbury” sunt menționași cozonacii, cu o rețetă asemănătoare cu cea pe care o știm noi toți: copți în forme lungi, cu unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide și miere. În România, rețeta diferă de la regiune la regiune. Însă, cert este că niciun festin culinar nu este complet fără cozonac proaspăt.

Iată, așadar, un mic instantaneu în minunata lume a mâncării românești de Crăciun. Sper că acest lucru te-a inspirat să încerci și tu să pregătești câteva dintre aceste mâncăruri tradiționale și să ai parte de o masă de Crăciun tradițională!