În vecinătatea Islamului  Istoria familiei Florescu, de la Basarab I până în prima jumătate a secolului al XVI lea jpeg

În vecinătatea Islamului. Istoria familiei Florescu, de la Basarab I până în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Multe sunt familiile boiere╚Öti din Rom├ónia, dar pu╚Ťine sunt at├ót de vechi ├«nc├ót ├«nceputurile lor s─â se confunde cu cel al organiz─ârii statale rom├óne╚Öti. ╚śi c├ót de interesante pot fi pove╚Ötile acelor familii care ├«nc─â supravie╚Ťuiesc ╚Öi care, prin ├«ntreaga istorie a neamului propriu, oglindesc trecutul ╚Öi prezentul nostru. Cu c─âderi ╚Öi dec─âderi, triumfuri ╚Öi supravie╚Ťuri, femei puternice ce reu╚Öesc s─â p─âstreze linia ereditar─â, istoria neamul Flore╚Ötilor ÔÇô n─âscut la nord de Dun─âre ╚Öi care a dat Rom├óniei oameni de mare valoare precum:generalul Ioan Emanoil Florescu, compozitorul Dumitru Florescu, Alexandra Florescu, iubita revolu╚Ťionarului Nicolae B─âlcescu, istoricul Radu R. Florescu ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii ÔÇô este o istorie a poporului rom├ón, v─âzut─â dinauntru, dar ╚Öi din afar─â.

Dup─â ce bulgarii avuseser─â deja imperiul lor, iar s├órbii pe ai lor ╚Ťari, dup─â ce maghiarii cuceriser─â teritoriul de la nordul ╚Öi vestul arcului carpatic, beneficiind de o frontier─â natural─â ├«mpotriva incursiunilor din est ╚Öi a amenin╚Ť─ârii cresc├ónde a Islamului din sud, ├«n acea vreme a ap─ârut, relativ t├órziu, primul stat valah, spre finalul secolului al XIII-lea. Iar atunci c├ónd a ap─ârut, a f─âcut-o ├«ntr-un mod uimitor, fixat fiind ├«n acea mic─â f├ó╚Öie de p─âm├ónt, m─ârginit─â la nord de Carpa╚Ťi, iar la sud de Dun─âre, sub dinastia ÔÇ×str─âin─âÔÇŁ a Basarabilor, cel mai probabil de origine cuman─â, ce va avea multe interac╚Ťiuni cu familia Florescu, dup─â cum men╚Ťiona istoricul Octav-George Lecca ├«n secolul al XIX-lea:ÔÇ×vechea familie a Flore╚Ötilor ÔÇŽstr├óns [├«n]rudit─â cu BasarabiiÔÇŁ.

Florea de lângă Severin

Se ├«nt├ómpla ca, spre finalul secolului al XIV-lea, c├ónd primul stat valah era ├«nc─â ├«n faz─â incipient─â, un b─ârbat pe numele Florea ÔÇô dup─â care descenden╚Ťii s─âi, dou─â genera╚Ťii mai t├órziu, se vor numi ÔÇ×FlorescuÔÇŁ ÔÇô s─â de┼úin─â terenuri extinse ├«ntr-un triunghi ├«ncadrat de Dun─âre la sud ╚Öi de Olt la est, ├«n apropierea unui mic ora╚Ö fortificat de la Dun─âre, ce se numea Severin, zon─â de crucial─â importan╚Ť─â istoric─â pentru poporul rom├ón. 

Nu departe de Severin, Traian a construit faimosul s─âu pod cu ajutorul arhitectului Apollodor din Damasc, pentru a controla mai bine cuceririle sale dacice, pod ce a fost ulterior re-construit de c─âtre ├«mp─âratul bizantin Iustinian, care a ad─âugat un turn ├«n onoarea so╚Ťiei sale, Teodora. Astfel, aria Severinului a devenit ruta prin care latinitatea a intrat literalmente pe t─âr├óm rom├ónesc. Putem presupune c─â regiunea ce ├«nconjoar─â Severinul a fost una dintre cele mai puternic latinizate zone din Antichitate. Numele Florea ├«n sine sugereaz─â o origine latin─â ╚Öi nu una slav─â. ├Än secolul al VI-lea, masele de slavi s-au stabit ├«n acest spa┼úiu, cu ├«ncurajarea ├«mp─âra╚Ťilor bizantini, migr├ónd aici din zone ce apar╚Ťin Ucrainei moderne de ast─âzi, ╚Öi trebuie s─â se fi amestecat cu daco-romanii ├«nc─â r─âma╚Öi aici, contribuind la crearea noului popor rom├ón. P├ón─â ├«n zilele noastre, regiunea Olteniei r─âm├óne un fel de ÔÇ×hiper-Rom├óniaÔÇŁ, cu peisajele sale deluroase, funda╚Ťiile monahale ╚Öi bogatele tradi╚Ťii str─âvechi ├«n ╚Ťesutul covoarelor ╚Öi lucrarea de ceramic─â, atest├ónd continuitatea istoric─â a acestui ╚Ťinut. 

tara rumaneasca map jpg jpeg

Ana, prima legătură a Floreștilor cu Basarabii

Regiunea Severin, la momentul respectiv, a fost epicentrul unei furtuni geopolitice semnificative, pe fundalul cre╚Öterii puterii otomane ╚Öi a teritoriilor controlate de Islam la sud de Dun─âre. Dat─â fiind vulnerabilitatea terenurilor lui Florea la atacurile otomane ╚Öi la represalii, nu este surprinz─âtor faptul c─â protejarea acestei propriet─â╚Ťi de atacuri era principalul obiectiv al diferi╚Ťilor membri ai familiei Florescu. 

Se ╚Ötiu pu╚Ťine lucruri despre al cincilea domnitor Basarab, cunoscut sub numele de Radu I, ce a domnit ├«n Valahia ├«ntre 1377-1383, ╚Öi care a tr─âit ├«n aceea╚Öi perioad─â cu Florea. Totu╚Öi, se ╚Ötie c─â acest Basarab s-a c─âs─âtorit cu Ana, sora lui Florea, care, r─âmas─â v─âduv─â, s-a c─âlug─ârit sub numele de Calinichia. Aceasta urma s─â fie prima dintr-un num─âr de c─âs─âtorii ├«ntre familiile Florescu ╚Öi Basarab.

├Äntr-adev─âr, c─âs─âtoriile cu familia lui Florea ar putea s─â fi stat ╚Öi sub semnul extinderii influen╚Ťei familiei de origine str─âin─â ÔÇô Basarab ÔÇô ├«n regiunea Severin, dup─â ce ├«╚Öi fondase nucleul statului lor spre nord, la umbra Mun╚Ťilor Carpa╚Ťi. Mai cunoa╚Ötem, din acea perioad─â, faptul c─â Radu I Vod─â a fondat M─ân─âstirea Tismana pe unul dintre terenurile aflate, la un moment dat, ├«n proprietatea lui Florea. Aceasta sugereaz─â c─â acest teren f─âcea parte din zestrea Anei ╚Öi a trecut ├«n familia Basarab, prin c─âs─âtorie. 

1 radu i basarabiarges jpg jpeg
Domnitorul Radu I ┼či so┼úia sa Ana, sora lui Florea ÔÇô portret votiv aflat pe peretele de vest al naosului Bisericii domne┼čti ÔÇ×Sf├óntul NicolaeÔÇŁ de la Curtea de Arge┼č. Aceasta a fost prima c─âs─âtorie ├«ntre Flore┼čti ┼či Basarabi ┼či se pare c─â Ana a fost prima so┼úie de confesiune ortodox─â a vreunui domnitor.

Domnitorul Radu I ┼či so┼úia sa Ana, sora lui Florea ÔÇô portret votiv aflat pe peretele de vest al naosului Bisericii domne┼čti ÔÇ×Sf├óntul NicolaeÔÇŁ de la Curtea de Arge┼č. Aceasta a fost prima c─âs─âtorie ├«ntre Flore┼čti ┼či Basarabi ┼či se pare c─â Ana a fost prima so┼úie de confesiune ortodox─â a vreunui domnitor.

Vlascan (Lupul) și primii Jupâni din Divanul valah

Statul valah timpuriu era, ├«n mod inerent, instabil. Cu toate c─â domnitorii locali erau ale╚Öi aproape exclusiv din familia Basarab, nu existau reguli clare de succesiune ╚Öi, de obicei, ei ajungeau s─â ├«ncheie mai mult dec├ót o singur─â c─âs─âtorie. Acest fapt conducea la situa╚Ťia existen╚Ťei mai multor succesori, proveni╚Ťi de la so╚Ťii diferite.

Mai mult, domnitorii locali trebuiau s─â fie confirma╚Ťi de c─âtre un consiliu al boierilor pentru a se a╚Öeza pe scaunul domnesc. Cu puternici vecini la nord ╚Öi cu Imperiul Otoman la sud, un Basarab care dorea s─â accead─â la domnie trebuia s─â ├«╚Öi asigure at├ót sus╚Ťinerea unui grup puternic de boieri, c├ót ╚Öi alian╚Ťe str─âine, de obicei fie cu ├Änalta Poart─â, cu Regatul Apostolic Maghiar sau m─âcar voievodatul Transilvaniei, fie cu Sf├óntul Imperiu Roman, Moldova sau cu ├«ndepartata Polonie.

Pentru un boier local, supravie╚Ťuirea era legat─â de ÔÇ×pariul pe calul c├ó╚Ötig─âtorÔÇŁ ╚Öi de efectuarea unor calcule bune, raportate la situa╚Ťia pe care o confrunta. De╚Öi ╚Ötim pu╚Ťine despre Radu I, cunoa╚Ötem mai multe despre fiul s─âu, Mircea cel B─âtr├ón, care a contribuit mult la consolidarea noului stat valah, al─âtur├óndu-se cruciadelor ├«mpotriva turcilor conduse de c─âtre Sigismund de Luxemburg.

stemaj jpg jpeg

Interesant este faptul c─â, ├«n ciuda unor leg─âturi str├ónse de familie, singurul fiu ├«n via╚Ť─â al lui Florea, al c─ârui nume era Vlascan ÔÇô ceea ce ├«nsemna lup ├«n limba slav─â, nu a aderat ÔÇ×divanuluiÔÇŁ lui Mircea cel B─âtr├ón aproape sigur pentru a nu fi asociat cu ac╚Ťiunile anti-otomane ale acestuia. Se pare c─â Vlacsan s-a temut de atacurile turcilor asupra terenurilor sale din zona Severin. C├ónd Mircea a fost obligat s─â semneze un tratat cu turcii, prin care se angaja la plata tributului ╚Öi s─â fie vasal sultanului, ÔÇ×prietenul prietenului Por╚Ťii ╚Öi du╚Ömanul du╚Ömanilor eiÔÇŁ, politica lui Vlascan ╚Öi a altor boieri olteni, ce au fost ├«n favoarea concilierii cu otomanii, ╚Öi-a g─âsit justificare.

C├ónd Vlascan s-a al─âturat ├«n cele din urm─â Divanului domnesc, care era o form─â rudimentar─â de guvern a nou formatei Valahii, statul se afla sub conducerea fiului lui Mircea, Alexandru Aldea, iar Vlascan a devenit primul membru din familia Florescu ce a facut parte dintr-un divan. De╚Öi ÔÇ×divanÔÇŁ este un termen turcesc ce a ajuns s─â fie folosit pentru a descrie consiliul boierilor, alc─âtuit din apropia╚Ťii domnitorului, diferitele dreg─âtorii ce alc─âtuiau Divanul erau ├«mprumutate de la Cur╚Ťile s├órbe╚Öti ╚Öi bulgare, care, la r├óndul lor, le-au preluat ╚Öi le-au adaptat de la Curtea ├«mp─âratului bizantin. Astfel, ├«ntre dreg─âtoriile importante men╚Ťion─âm:Logof─âtul, Vistierul, Vornicul, Stolnicul, Paharnicul ╚Öi Clucerul. Cu toate c─â Vlascan f─âcea parte din Divan, el nu pare s─â fi avut ╚Öi o dreg─âtorie specific─â ├«n cadrul acestuia. Documentele ├«l amintesc cu titlul generic de ÔÇ×Jup├ónÔÇŁ, ceea ce denot─â apartenen╚Ťa sa la ├«nalta aristocra╚Ťie a Valahiei. El ├«╚Öi semna documente sub numele de ÔÇ×Vlascan, fiul lui FloreaÔÇŁ sau uneori sub forma slav─â de ÔÇ×FlorevÔÇŁ.

├Än chingile Por╚Ťii, rezisten╚Ť─â prin negociere 

├Änceputul secolului al XV-lea debuteaz─â pentru ╚Ťinuturile valahe cu cre╚Öterea ├«ngrijor─âtoare a amenin╚Ť─ârilor otomane. ├Än 1413, un nou sultan, Mehmed l (1413-1421), a revigorat tradi╚Ťia musulman─â a lupt─âtorilor ÔÇ×ghaziÔÇŁ ÔÇô termenul venit din arab─â ├«i desemna pe r─âzboinicii musulmani capabili de acte de eroim deosebite ├«n R─âzboiul Sf├ónt (Jihad). Aceast─â m─âsur─â a dus la campanii ├«mpotriva ÔÇ×necredincio╚ÖilorÔÇŁ, ├«n fiecare prim─âvar─â. Alarmant pentru Vlascan, capul ├«ntregii familii Florescu, este faptul c─â sultanul Murad II (1421-1444) cucere╚Öte repede Giurgiu ╚Öi Turnu M─âgurele, dou─â cet─â╚Ťi de pe malul nordic al Dun─ârii, care, ├«mpreun─â cu cet─â╚Ťile otomane Vidin, Nicopole ╚Öi Silistra de pe malul opus, permiteau turcilor s─â ├«ncercuiasc─â frontierele sudice ale statului valah ╚Öi s─â foloseasc─â noile baze pentru raiduri ├«n Transilvania ╚Öi Regatul Apostolic Maghiar, state care, spre deosebire de Valahia, nu fuseser─â de acord s─â pl─âteasc─â tribut otomanilor. Ca urmare a atacurilor otomane de pe linia Dun─ârii, o╚Ötile maghiare au reocupat provinciile Amla╚Ö ╚Öi F─âg─âra╚Ö, care fuseser─â ├«ncorporate ├«n Valahia. 

Prin urmare, nu este surprinz─âtor faptul c─â un nou domnitor din linia Basarabilor, Alexandru Aldea (1431-1436), a avut o atitudine mai supus─â fa╚Ť─â de turci, oferindu-le sprijin ├«n raidurile din Transilvania, inclusiv prin mai multe atacuri asupra ora╚Öului Bra┼čov. ╚śtim c─â, ├«n 1432, Vlascan, ce era cunoscut pentru viziunea sa pro-otoman─â, l-a ├«nso╚Ťit pe voievodul rom├ón la Adrianopole pentru a semna un jur─âm├ónt de credin╚Ť─â fa╚Ť─â de sultan. Cu toate acestea, ├«n 1433, Aldea pare c─â se r─âzg├ónde╚Öte, din moment ce nu ezit─â s─â ├«l curteze pe Sigismund de Luxemburg, nou ├«mp─ârat al Sf├óntului Imperiu Roman, face o c─âl─âtorie la Sinodul Catolic de la Basel, unde cocheteaz─â cu ideea de a se al─âtura unei noi cruciade ├«mpotriva musulmanilor. 

2 mirceatheelder jpg jpeg
Mircea cel B─âtr├ón, fiul lui Radu I. Pictur─â din Biserica Episcopiei de Arge┼č

Mircea cel B─âtr├ón, fiul lui Radu I. Pictur─â din Biserica Episcopiei de Arge┼č

Dar voievodul rom├ón nu avea s─â g─âseasc─â niciodat─â deschidere ├«n ÔÇ×OccidentÔÇŁ, deoarece era perceput drept ÔÇ×frater turcorumÔÇŁ. Mai mult dec├ót at├ót, fratele s─âu vitreg, Vlad, cunoscut ulterior ├«n istorie ca Vlad Dracul, era protejatul pe care Sigismund ╚Öi l-ar fi dorit pe tronul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, ├«n locul lui Aldea. Mama lui Vlad Dracul era domni╚Ť─â de origine maghiar─â ce ├«╚Öi petrecuse mare parte din tinere╚Ťe la Curtea regal─â de la Buda ╚Öi ├«n alte ora╚Öe din cadrul Sf├óntului Imperiu Roman. Vlad fusese, practic, adoptat de c─âtre Sigismund, care i-a oferit genul de educa╚Ťie pe care ╚Öi ar fi dorit-o pentru copiii s─âi. ├Än 1431, Vlad este ini╚Ťiat ├«n ÔÇ×Ordinul DragonuluiÔÇŁ (ordin militar cruciat asem─ân─âtor cu cel al templierilor), ├«mpreun─â cu regele Poloniei ╚Öi cu cel al Aragonului, cu despotul s├órb ╚Öi al╚Ťi cavaleri, d├óndu-i-se sarcina de a ap─âra sudul Transilvaniei ├«mpotriva turcilor. Interesant este faptul c─â a devenit cunoscut sub numele de Vlad Dracul (din baza cuv├óntului rom├ónesc ce f─âcea referire la ÔÇ×diavolÔÇŁ sau ÔÇ×dragonÔÇŁ), nume pe care l-a transmis fiului s─âu, faimosul Vlad ╚Üepe╚Ö numit Dracula, ceea ce, ├«n esen╚Ť─â, ├«nseamn─â fiul lui Dracul. 

Al─âturi de Vlad Dracul

Tensiunile dintre Vlad Dracul, sus╚Ťinut de ├«mp─âratul Sigismund, ╚Öi Alexandru Aldea au crescut, culmin├ónd cu luptele dintre taberele celor doi rivali, ├«n 1436. Acestea au condus la moartea lui Aldea ╚Öi la succesiunea lui Vlad Dracul la tron, ├«n acela╚Öi an. Cu toate acestea, noul domn a trebuit s─â ├«ncheie cur├ónd propria sa alian╚Ť─â cu turcii, din cauza mor╚Ťii premature a lui Sigismund, ├«n 1437, ceea ce l-a privat de sus╚Ťinerea protectorului s─âu din Europa Central─â. Deloc surprinz─âtor, la scurt timp, Vlad Dracul particip─â la campaniile sultanului din Transilvania, ├«n 1438 ╚Öi 1440. 

Probabil datorit─â schimb─ârilor pragmatice de orientare ale voievodului sau din dorin╚Ťa de a-╚Öi asigura o sus╚Ťinere local─â puternic─â, Vlad Dracul permite reintrarea lui Vlascan ╚Öi ai altor boieri pro-turci ├«n Divanul lui. ├Än orice caz, Vlascan a intrat drept cel de-al treilea cel mai important membru al Divanului, dintr-un total de 14 membri. De asemenea, este cunoscut faptul c─â Vlascan l-a ├«nso╚Ťit pe Vlad Dracul ├«ntr-o vizit─â la sultanul Murad II la Adrianopole, ├«n 1442. Acest moment este cunoscut drept acela ├«n care sultanul ├«i ia pe cei doi fii ai lui Vlad Dracul, respectiv pe Vlad (ulterior cunoscut sub numele de ÔÇ×╚Üepe╚ÖÔÇŁ) ╚Öi pe Radu ÔÇ×cel FrumosÔÇŁ, drept chez─â╚Öie pentru garantarea loialit─â╚Ťii voievodului fa╚Ť─â de Poart─â, dup─â cum se obi╚Önuia ├«n acele vremuri.

├Än jurul acestei perioade, centrul geografic al propriet─â╚Ťilor Florescu s-a schimbat. De╚Öi Sigismund emisese trei diplome (pe 14 ianuarie 1418, 29 septembrie 1419, 28 octombrie 1428) ce confirmau dreptul de proprietate al lui Vlascan asupra M─ân─âstirii Tismana, mare parte din vechile propriet─â╚Ťi Florescu, din zona Severin, fuseser─â luate de c─âtre Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei ╚Öi mai apoi guvernator al Ungariei, ce a extins cuceririle maghiare ├«n aceast─â regiune. Pentru a compensa pierderea lui Vlascan, Vlad Dracul i-a acordat noi propriet─â╚Ťi ├«n apropierea r├óului R─âstoaca (actualul Sabar), unde un sat numit Flore╚Öti devine domeniul principal al familiei pentru urm─âtorii 500 de ani. 

2a battle nicopolis 1398 0 jpg jpeg
Finalul b─ât─âliei de la Nicopole, din 1396: crucia┼úii condu┼či de ├«mp─âratul Sigismund de Luxemburg sunt ├«nfr├ón┼úi de trupele otomane ale sultanului Baiazid I (ilustra┼úie realizat─â de Jean Froissart)

Finalul b─ât─âliei de la Nicopole, din 1396:crucia┼úii condu┼či de ├«mp─âratul Sigismund de Luxemburg sunt ├«nfr├ón┼úi de trupele otomane ale sultanului Baiazid I (ilustra┼úie realizat─â de Jean Froissart)

1483:ÔÇ×Numele meu este Vintil─â FlorescuÔÇŁ

Vlascan se retrage din Divan ├«n 1445 ╚Öi, cel mai probabil, la scurt timp dup─â, moare. ├Än urma sa las─â trei copii:pe Vintil─â, singurul mo╚Ötenitor pe linie b─ârb─âteasc─â, pe Vlada, care s-a c─âs─âtorit cu un boier din puternicul neam al Craiove╚Ötilor (considerat ca fiind a doua cea mai puternic─â familie din Valahia ├«n acea perioad─â, dup─â Basarabi), ╚Öi o alt─â fiic─â mai t├ón─âr─â, numit─â Maria. Interesant la Vintil─â este faptul c─â a fost primul membru al familiei care s-a semnat ÔÇ×FlorescuÔÇŁ, dup─â bunicul s─âu, Florea. Fapt aproape singular pentru acele timpuri, c├ónd majoritatea documentelor erau semnate de c─âtre demnitari fie folosindu-╚Öi prenumele fie, eventual, cu o porecl─â, dup─â cum men╚Ťioneaz─â istoricul Octav Georg Lecca:ÔÇ×E curios faptul c─â [Vintil─â] e citat chiar ├«n actul [din 1483] Jup├ón Vintil─â Florescu, ceea ce e un caz aproape unic ├«n vreme, deorece boerii Valahiei nu iau numele de familie dec├ót tocmai ├«n secolul al XVII-lea, mai ales dup─â localit─â╚ŤiiÔÇŁ.

Vintil─â vorbea fluent turca ╚Öi se poate s─â fi petrecut ceva timp la Curtea sultanului drept ÔÇ×garan╚ŤieÔÇŁ c─â tat─âl s─âu Vlascan, ├«mpreun─â cu domnitorul Aldea ╚Öi al╚Ťi boieri valahi, vor r─âm├óne ├«n continuare loiali Por╚Ťii. ├Än orice caz, el a supravie╚Ťuit captivit─â╚Ťii ╚Öi chiar s-a remarcat ├«n tulbur─âtoarea a doua jum─âtate a secolului al XV-lea, continu├ónd linia tat─âlui ╚Öi a bunicului s─âu de conciliere cu turcii ╚Öi implicarea ├«n politic─â at├ót timp c├ót domnitorul local urm─ârea o politic─â de bune rela╚Ťii fa╚Ť─â de turci. Se men╚Ťine discret, ajung├ónd chiar ├«n exil ├«n Transilvania ├«n perioadele ├«n care domnitorul contesta puterea otoman─â ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â. A╚Öa s-a ├«nt├ómplat ├«n 1456, c├ónd faimosul Vlad ╚Üepe╚Ö (ÔÇ×DraculaÔÇŁ) a fost ales domnitor, i-a prigonit pe boierii locali ╚Öi a ├«ncercat o politic─â de centralizare a statului, odat─â cu ├«nceperea r─âzboaielor ├«mpotriva turcilor. 

Norocul lui Vintil─â Florescu se schimb─â ├«n momentul ├«n care ÔÇ×DraculaÔÇŁ este ├«nfr├ónt de c─âtre otomani, ├«n 1462, ╚Öi cedeaz─â tronul fratelui s─âu mai mic, Radu cel Frumos, puternic ÔÇ×otomanizatÔÇŁ ├«nc─â din copil─ârie la Curtea ├Änaltei Por╚Ťi. Vintil─â ╚Öi Radu poate s-au cunoscut ├«n captivitate, ╚Ťin├ónd cont c─â am├óndoi au favorizat o politic─â de colaborare cu turcii, iar Vintil─â s-a al─âturat Divanului lui Radu cel Frumos, ├«n 1468. El r─âm├óne ├«n Divan p├ón─â la finalul primei domnii a lui Radu, ├«n 1473, c├ónd domnitorul este ├«nfr├ónt de c─âtre principele moldovean ╚śtefan cel Mare, ce ├«╚Öi impune o rud─â, pe Basarab Laiot─â, ca succesor la tron. ├Än urm─âtorii ani, ├«n care s-au succedat rapid mai mul╚Ťi domni, incluz├ónd scurta revenire a lui ÔÇ×DraculaÔÇŁ la tron, ├«n 1476, sus╚Ťinut de Matei Corvin, Vintil─â pare s─â fi r─âmas departe de politic─â, fiind asuprit pentru sus╚Ťinerea lui Radu cel Frumos. De exemplu, ├«n 1477, Sfatul boierilor de la curtea lui Basarab Laiot─â a hot─âr├ót chiar confiscarea propriet─â╚Ťilor lui Vintil─â.

Căsătoria Mariei cu Țepeluș și cu Vlad Călugărul

Lucrurile urmau s─â se schimbe pentru Vintil─â c├ónd, cu ajutorul lui ┼×tefan cel Mare, un nou principe Basarab, numit Vlad ÔÇ×╚Üepelu╚ÖÔÇŁ sau ÔÇ×micul ╚Üepe╚ÖÔÇŁ, ├«l alung─â pe Laiot─â ╚Öi este numit voievod. Vintil─â se aliaz─â rapid cauzei lui ╚Üepelu╚Ö ╚Öi intr─â ├«n Divanul s─âu, timp ├«n care noul domn se c─âs─âtore╚Öte cu sora lui Vintil─â, Maria, care ├«i d─âruie╚Öte un al doilea fiu, numit Danciu. 

Aceasta este a doua c─âs─âtorie ├«ntre un Basarab ╚Öi un Florescu despre care avem informa╚Ťii. Pe de alt─â parte, perioada a fost una extrem de instabil─â ╚Öi lucrurile au luat o ├«ntors─âtur─â negativ─â ├«n momentul ├«n care Basarab Laiot─â atac─â fort─ârea╚Ťa lui ╚Üepelu╚Ö de la Targovi╚Öte, o r─âpe╚Öte pe Maria ╚Öi alte boieroaice, lu├ónd cu el tezaurul domnesc. Aceast─â ini╚Ťiativ─â a fost cu siguran╚Ť─â o ├«ncercare de a aduna suficiente resurse financiare pentru a influen╚Ťa ├Änalta Poart─â ├«n a prelua puterea din m├óinile lui Vlad ╚Üepelu╚Ö. 

3 1512 durer kaiser sigismund anagoria jpg jpeg
Sigismund de Luxemburg a fost principe elector de Brandenburg din 1378, rege al Ungariei ┼či al Croa┼úiei din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 ┼či ├«mp─ârat romano-german din 1433 p├ón─â la moartea sa, ├«n 1437. A fost ultimul ├«mp─ârat din Casa de Luxemburg ┼či unul dintre cei mai longevivi regi ai Ungariei.

Sigismund de Luxemburg a fost principe elector de Brandenburg din 1378, rege al Ungariei ┼či al Croa┼úiei din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 ┼či ├«mp─ârat romano-german din 1433 p├ón─â la moartea sa, ├«n 1437. A fost ultimul ├«mp─ârat din Casa de Luxemburg ┼či unul dintre cei mai longevivi regi ai Ungariei.

Maria a fost dus─â la Bra╚Öov ╚Öi a fost l─âsat─â ├«n grija lui ╚śtefan Bathory, guvernatorul Transilvaniei ╚Öi un sus╚Ťin─âtor al cauzei lui Laiot─â. O scrisoare a lui Vintil─â c─âtre sora sa Maria, din anul 1480, se p─âstreaz─â ╚Öi azi ├«n arhivele Bra╚Öovului ╚Öi arat─â o puternic─â legatur─â ├«ntre cei doi:ÔÇ×Numai Dumnezeu ╚Ötie c├ót de chinuit sunt de c├ónd ai plecat. Stau aproape de domn zi ╚Öi noapte, g├óndindu-ne cum s─â te eliber─âm, astfel ├«nc├ót s─â redevii Doamna noastr─â ├«nc─â o dat─â. Ne punem credin╚Ťa ├«n Dumnezeu s─â ne ajute s─â te eliber─âm. Am trimis daruri lui ╚śtefan Bathory pentru a-l ruga s─â ne ajute. Am ├«ncredere ├«n Dumnezeu ca speran╚Ťele noastre se vor ├«mpliniÔÇŁ. ├Än cele din urm─â, se pare c─â amplele daruri ├«n bani (cuplate cu s─ân─âtatea din ce ├«n ce mai precar─â a lui Basarab Laiot─â) au ajutat la ├«ncheierea afacerii, ╚Öi Maria ╚Öi celelalte curtene au fost eliberate ├«n 1481. Dar Vlad ╚Üepelu╚Ö a murit un an mai t├órziu, l─âs├ónd-o pe Maria v─âduv─â, cu fiul s─âu Danciu. 

Maria nu va r─âm├óne ├«ns─â mult timp singur─â, c─âci ├«n 1482 ea ├«nt─âre╚Öte ╚Öi mai mult leg─âturile ├«ntre familiile Florescu ╚Öi Basarab prin c─âs─âtoria cu un alt frate vitreg al lui ÔÇ×DraculaÔÇŁ, cunoscut ├«n istorie ca Vlad C─âlug─ârul, cu care probabil a petrecut timp c├ónd era captiv─â la Bra╚Öov. Vlad se lupta cu ┼óepe╚Ö de ani buni ├«n zona din jurul Bra┼čovului, cu sprijinul comunit─â╚Ťii saxone locale, cu care ÔÇ×DraculaÔÇŁ era ├«n conflict. Apoi, el a abandonat toate preten╚Ťiile la domnie, devenind c─âlug─âr. 

Totu╚Öi, la moartea lui Vlad ╚Üepe╚Ö (Dracula) ├«n 1476, av├ónd sprijinul lui ╚śtefan cel Mare, al sultanului ╚Öi boierilor condu╚Öi de c─âtre Vintil─â, Vlad a renun╚Ťat la via╚Ťa monahal─â ╚Öi a revendicat tronul valah, pe care este a┼čezat ├«n cele din urm─â ├«n 1481. ├Än momentul ├«ncoron─ârii, Vlad C─âlug─ârul l-a numit oficial pe cumnatul s─âu Vintil─â ├«n calitate de ÔÇ×VornicÔÇŁ (a doua cea mai ├«nalt─â pozi╚Ťie din Valahia dup─â cea de Ban, sau vice-guvernator, care ├«n mod tradi╚Ťional era de╚Ťinut─â de c─âtre Craiove╚Öti). Autonomia de facto a Craiovei ╚Öi a regiunilor ├«nconjur─âtoare din Oltenia era recunoscut─â sub conducerea unui Ban (guvernator local), ales de obicei din neamul Craiove╚Ötilor. ├Äntre timp, Divanul domnesc din secolul XV a crescut ca m─ârime ╚Öi complexitate, cu o ierarhie mai formal─â ╚Öi func╚Ťii mai clar definite dec├ót ├«n veacul anterior. Deja apare un sistem de prefec╚Ťi locali, numi┼úi ispravnici, care administrau celelalte regiuni, iar cet─â╚Ťile erau fiecare conduse de c─âtre un boier local.

Ascensiunea lui Vlad C─âlug─ârul la tron i-a permis lui Vintil─â s─â devin─â boierul cu cel mai ├«nalt rang din Divan ╚Öi al doilea cel mai ├«nalt nobil al statului. ├Än general, Vintil─â se semneaz─â cu Jup├ón, dar a ocupat func╚Ťia de Vornic ╚Öi, uneori, pe cea de Vistier, p├ón─â ├«n 1487, moment ├«n care se retrage, probabil pentru a avea grij─â de mo╚Öiile sale. 

Domnia lui Vlad C─âlug─ârul, care a adus o perioad─â relativ lung─â de stabilitate (14 ani), a fost una de importante reforme administrative interne, dar ╚Öi de pace cu turcii, politic─â pe care Vintil─â cu siguran╚Ť─â a sus╚Ťinut-o. De asemenea, voievodul a fost mereu aproape de cauza Bisericii ┼či s-a ├«ngrijit ├«n ace┼čti ani de relativ─â pace ┼či prosperitate s─â ├«nzestreze cu diferite terenuri m─ân─âstiri, printre care Snagov, Tismana, Cozia ┼či Comana. Nu ├«n ultimul r├ónd, domnul a ├«ncercat s─â apere interesele comercian┼úilor rom├óni ├«n rela┼úiile lor cu sa┼čii din Transilvania. 

4 39 full jpg jpeg
Simbolul Ordinului Dragonului. Acesta era un ordin militar cruciat, asemănător cu cel al templierilor, creat de împăratul Sigismund de Luxemburg împotriva ameninţării otomane.

Simbolul Ordinului Dragonului. Acesta era un ordin militar cruciat, asemănător cu cel al templierilor, creat de împăratul Sigismund de Luxemburg împotriva ameninţării otomane.

De pe tron la m─ân─âstire:Maria devine Maica Eupraxia

Sora lui Vintil─â, Maria, a fost dezam─âgit─â ├«n momentul ├«n care Vlad C─âlug─ârul l-a numit Radu cel Mare (1495-1508), fiul din prima c─âs─âtorie, ca succesor la tron, ┼či s-a retras la M─ân─âstirea Snagov, unde a luat numele monahal de Maica Eupraxia. Cu toate acestea, ea va avea consolarea de a-┼či vedea fiul, pe Vlad (cunoscut ca Vlad cel T├ón─âr sau micul Vlad), ales domnitor ├«n 1510. Acesta a condus ┼úara doar doi ani, fiind ucis de un pa┼č─â turc. Fiul acestuia ┼či nepotul Mariei a apucat ┼či el s─â domneasc─â pentru al┼úi doi ani, sf├ór┼čind ├«necat de un grup de boieri ├«n r├óul D├ómbovi┼úa.

Maria a continuat s─â tr─âiasc─â mul┼úi ani la m─ân─âstirea Snagov ┼či este cunoscut faptul c─â domnitorul Neagoe Basarab (1512-1521) a f─âcut o substan┼úial─â dona┼úie m─ân─âstirii ÔÇ×├«n onoarea maicii EupraxiaÔÇŁ. ┼×i ast─âzi, la m─ân─âstirea Snagov, exist─â o frumoas─â icoan─â de argint a Fecioarei Maria, donat─â ├«n onoarea maicii Eupraxia de c─âtre un domnitor necunoscut. 

Un Florescu ajunge Ban al Craiovei

C├ónd Vintil─â a murit, ├«n 1494 sau 1495, fiul s─âu, Dr─âghici, ce se n─âscuse ├«n jurul anului 1470, era singurul mo┼čtenitor al marii averi adunate ├«n timp de familia Florescu ÔÇô avu┼úie construit─â at├ót de c─âtre Vintil─â, c├ót ┼či de alian┼úele dinastice ale m─âtu┼čii sale, Maria, care fusese c─âs─âtorit─â cu doi domnitori din familia Basarab. 

5 coperta portret vlad schloss ambras anonim german sec xvi mic jpg jpeg
Vlad ╚Üepe┼č, numit ┼či Dracula, adic─â fiul lui Vlad Dracul, cel care fusese membru al Ordinului militar al Dragonului

Vlad ╚Üepe┼č, numit ┼či Dracula, adic─â fiul lui Vlad Dracul, cel care fusese membru al Ordinului militar al Dragonului

Dr─âghici va avea o carier─â de trei decenii. El s-a angajat ├«n mai multe misiuni diplomatice pentru domnitorul Radu cel Mare, continu├ónd tradi┼úionala politic─â a familiei Florescu de conciliere cu turcii, pentru sus┼úinerea autonomiei micului stat valah, care ÔÇ×nu ar putea s─â continue s─â lupte ├«mpotriva Sultanului care a cucerit at├ót de multe teritorii ┼či at├ót de multe armateÔÇŁ. Dr─âghici a sus┼úinut cu ardoare c─â este preferabil pentru statul valah s─â-┼či p─âstreze o relativ─â autonomie domestic─â, timp ├«n care comer┼úul cu Imperiul Otoman se putea dezvolta, dec├ót s─â ri┼čte s─â devin─â o simpl─â provincie otoman─â, precum statele din sudul Dun─ârii. Acest lucru ├«ncepe s─â se justifice cu at├ót mai mult cu c├ót Valahia devenise parte dintr-o rut─â comercial─â important─â, ce se ├«ntindea de la statele baltice din nord, p├ón─â la Imperiul otoman, respectiv p├ón─â la Marea Neagr─â ├«n est. Mai mult dec├ót at├ót, trebuie reamintit faptul c─â acestea erau timpuri de mare incertitudine pentru statul valah, pe m─âsur─â ce Imperiul otoman ├«┼či l─ârgea teritoriul sub m─ârea┼úa conducere a lui Suleyman Magnificul, culmin├ónd cu victoria otoman─â de la Mohacs, din 1526, care a transformat Ungaria ├«ntr-un stat vasal al turcilor. 

Dup─â moartea lui Radu cel Mare, Dr─âghici a avut norocul de a servi sub unul dintre cei mai mari domnitori rom├óni ai timpului, Neagoe Basarab, devenind cel de-al ┼čaptelea boier ├«n rang, dintr-un total de 12, ├«n cadrul Divanului. El a avut pe r├ónd func┼úiile de:Paharnic (1523), Vornic (1525), guvernator al castelului de la Poienari, pentru a-┼či ├«ncheia cariera ├«n calitate de Ban al Craiovei, pozi┼úia care era tradi┼úional de┼úinut─â de neamul Craiove┼čtilor. Dr─âghici este cel care a construit m─ân─âstirea Str├ómbu-G─âiseni (care, de┼či ruinat─â, ├«nc─â mai rezist─â ┼či azi, ├«n apropierea actualei autostr─âzi Bucure┼čti-Pite┼čti), inspirat poate de minunata ctitorie a lui Neagoe Basarab, biserica original─â de la Curtea de Arge┼č, monument ref─âcut integral ├«n secolul al XIX-lea. M─ân─âstirea de la Str├ómbu urma s─â devin─â un adev─ârat mausoleu ├«n care genera┼úii ├«ntregi ale familiei Florescu au fost ├«ngropate, inclusiv Dr─âghici ┼či so┼úia lui. Nu departe de biseric─â era conacul Florescu, ale c─ârui zidiri nu au supravie┼úuit timpului. Dr─âghici ┼či-a ├«ncheiat cariera ├«n slujba domnitorului Radu Paise (1535-1545), pe care l-a servit timp de doi ani, p├ón─â la moartea sa, din 1537. 

Supravie┼úuire ├«nseamn─â diploma┼úie, plata tributului ┼či victorie militar─â ocazional─â

Una dintre cele mai mari realiz─âri ale primilor domnitori Basarab ┼či ale marilor boieri valahi, care i-au slujit ├«ndeaproape, a fost aceea de a asigura supravie┼úurirea statului valah ca entitate politic─â ├«n fa┼úa unor mari ├«ncercari ale istoriei. Genera┼úiile timpurii ale istoricilor rom├óni au subliniat eroicele lupte ├«mpotriva turcilor ca fiind principalul motiv pentru aceast─â supravie╚Ťuire. Adev─ârul este mai prozaic:o combina╚Ťie perspicace ├«ntre diploma╚Ťie, plata tributului ╚Öi victorie militar─â ocazional─â.

Confrunta┼úi cu marea ma┼čin─â de r─âzboi a otomanilor, calculele primilor Flore┼čti erau corecte:avea mult rost s─â ajungi la un compromis cu Poarta;cealalt─â alternativ─â ar fi culminat aproape cu siguran┼ú─â ├«n transformarea statul valah ├«n pa┼čal├óc al Imperiului otoman, precum Serbia, Grecia ┼či chiar Ungaria, la un moment dat, ceea ce ar fi ├«nsemnat c─â propria cultur─â ┼či propriile institu┼úii s─â fie desfiin┼úate sub domina┼úia otoman─â. Primii membri ai familiei Florescu au reu┼čit nu doar s─â supravie┼úuiasc─â unor vremuri tulburi, ci s─â ┼či prospere prin construirea ┼či ├«nt─ârirea alian┼úelor matrimoniale ┼či c├ó┼čtigarea a numeroase terenuri ┼či pozi┼úii ├«nalte ├«n ierahia statului valah timpuriu. Au r─âmas adep╚Ťi fideli credin╚Ťei ortodoxe, don├ónd terenuri c─âtre m─ân─âstiri ┼či construind biserici, ┼či au ar─âtat abilit─â╚Ťile de diploma╚Ťie ╚Öi politic─â ├«n vremuri periculoase, iar aceste aptitudini le vor servi bine ├«n secolele ce vor veni.

├Än urm─âtoarele edi╚Ťii ale revistei ÔÇ×HistoriaÔÇŁ vom publica o serie de articole care urm─âresc istoria vechii familii boiere┼čti a Flore┼čtilor, ├«ncep├ónd cu secolul al XIV-lea p├ón─â ├«n secolul al XX-lea. Autorul, Ion Florescu, a studiat istoria la Cambridge University, unde a primit ÔÇ×First with DistinctionÔÇŁ ├«n Istorie Modern─â.

├Äi mul┼úumesc unchiului meu, r─âposatul profesor Radu R. Florescu, profesor emerit de istorie la Boston College, pentru c─â mi-a inspirat un real interes fa╚Ť─â de istoria familiei noastre ╚Öi de cea a Rom├óniei. Cea mai recent─â carte a sa, DraculaÔÇÖs Bloodlines, scris─â ├«n colaborare cu binecunosutul medievalist Matei Cazacu, profesor la Universitatea Sorbona, mi-a pus la dispozi╚Ťie o mare parte din sursele ╚Öi informa┼úiile necesare pentru realizarea articolelor din seria istoriei familiei Florescu. Edi╚Ťia ├«n limba rom├ón─â a c─âr╚Ťii sale va fi publicat─â ├«n 2016.

8 canon 0011 jpg jpeg
Mănăstirea Strâmbu-Găiseni, înfiinţată de Drăghici Florescu la începutul secolului al XVI-lea, a fost refăcută în anul 2010

Mănăstirea Strâmbu-Găiseni, înfiinţată de Drăghici Florescu la începutul secolului al XVI-lea, a fost refăcută în anul 2010