Hunor Kelemen, regizor al Centenarului, impune tema principală: autonomia ungurilor din România jpeg

Hunor Kelemen, regizor al Centenarului, impune tema principală: autonomia ungurilor din România

­čôü Istorie recent─â
Autor: Marius Diaconescu

Exact ├«n 8 ianuarie, o dat─â cu o semnifica┼úie aparte ├«n istoria lumii, politicienii maghiari au lansat o declara┼úie comun─â ├«n care cer autonomie regional─â, administrativ─â ┼či cultural─â pentru ungurii din Rom├ónia. Pe fondul lipsei unui program coerent al Centenarului din partea autorit─â┼úilor rom├óne, liderii maghiari au preluat ini┼úiativa ┼či vor s─â fie vioara ├«nt├ói ├«n aniversarea Unirii Transilvaniei cu Rom├ónia.

Liderii maghiarilor din Rom├ónia nu au ales ├«nt├ómpl─âtor ziua de 8 ianuarie pentru a lansa rezolu┼úia comun─â a celor trei partide politice maghiare. ├Än urm─â cu 100 de ani, pre┼čedintele american Woodrow Wilson f─âcea public─â o declara┼úie ├«n 14 puncte despre viitorul Europei la sf├ór┼čitul r─âzboiului, care urma s─â se reconfigureze pe principiul autodetermin─ârii popoarelor. Este o dat─â de referin┼ú─â pentru popoarele care ├«┼či aniverseaz─â centenarul independen┼úei sau unirii ├«n anul 2018.

Ungurii nu se mai mul┼úumesc doar cu autonomia ┼úinutului secuiesc, ci vor autonomie, mascat─â sub diverse sintagme, pentru to┼úi maghiarii din Rom├ónia: autonomie regional─â pentru maghiarii din ┼úinutul secuiesc, autonomie administrativ─â pentru localit─â┼úile unde popula┼úia maghiar─â este majoritar─â ┼či autonomie cultural─â pentru to┼úi maghiarii din Rom├ónia.

Domnilor politicieni maghiari, v─â rog frumos s─â ├«mi spune┼úi cine conduce, administreaz─â ┼či ia decizii ├«n satele, ora┼čele ┼či jude┼úele din a┼ča-zisul ┼úinut secuiesc? Rom├ónii sau ungurii? Exist─â vreo situa┼úie ├«n care ungurii s─â fie majoritari ├«n vreo unitate teritorial─â administrativ─â ┼či ei s─â nu fie primari ┼či s─â nu de┼úin─â majoritatea ├«n consiliul local? Cine decide cum se cheltuiesc banii comunit─â┼úilor maghiare, dac─â nu primarii ┼či consilierii unguri? Cine hot─âr─â┼čte ce fel de investi┼úii se fac ┼či ce strategii de atragere a investitorilor pentru dezvoltarea comunit─â┼úii? Nu primarii ┼či consilierii unguri? Deci practic exist─â autonomie local─â ├«n ┼úinutul secuiesc. Dar ungurii au o obsesie cu autonomia.

Hunor Kelemen ┼či colegii s─âi viseaz─â la refacerea ┼úinutului secuiesc ÔÇ×├«n limitele sale istoriceÔÇť, care s─â aib─â ÔÇ×la baz─â structura fostelor Scaune Secuie┼čtiÔÇť! Dar de ce nu au cerut ungurii din scaunele secuie┼čti autorit─â┼úilor maghiare de la Budapesta p─âstrarea vechilor scaune secuie┼čti dup─â 1876? Sau de ce nu i-au cerut lui Mikl├│s Horthy ├«n toamna anului 1940, c├ónd l-au adulat cu ova┼úii ┼či defil─âri ale delega┼úilor din fiecare sat sau t├órg secuiesc? Sau atunci comunitatea secuilor se putea dezvolta f─âr─â s─â fie nevoie de p─âstrarea limitelor istorice ┼či ale institu┼úiilor scaunelor secuie┼čti?

Care sunt limitele istorice ale ┼úinutului secuiesc? Intr─â acolo ┼či satele rom├óne┼čti? Intr─â acolo ┼či ora┼čul T├órgu Mure┼č, cu o popula┼úie majoritar rom├óneasc─â? Sau satele de pe valea Arie┼čului care au fost c├óndva scaunul Arie┼čului? Dar ce face┼úi cu satele din mijlocul secuimii care au apar┼úinut de comitatul Alba? Harta de mai jos e f─âcut─â de unguri, a┼ča c─â ├«ntreba┼úi-i pe ei de ce sunt pete galbene printre scaunele secuie┼čti.


Harta Transilvania medievala jpg jpeg

Dar ce fel de institu┼úii vre┼úi s─â restaura┼úi? Re├«nfiin┼ú─âm institu┼úia de ÔÇ×comite al secuilorÔÇť? P├ón─â la Moh├ícs regele Ungariei ├«l desemna pe comitele secuilor. Cine ├«l va desemna acum, Viktor Orban sau Klaus Johannis? Iar ├«n perioada principatului titlul de comite al secuilor apar┼úinea principelui. Deci ├«n planul Dvs. Klaus Johannis va avea titlul de pre┼čedinte al Rom├óniei ┼či comite al secuilor! Sau Viktor Orban? ├Ämi pare r─âu, Dvs. m─â obliga┼úi la aceast─â abordare. Chiar nu v─â da┼úi seama c├ót sunte┼úi de ridicoli cu aceste revendic─âri ÔÇ×istoriceÔÇť?

Organismul de decizie al autonomiei teritoriale a secuilor ÔÇ×ar trebui s─â aib─âÔÇť competen┼úe legislative ┼či executive regionale ├«n domeniul educa┼úiei, culturii, inform─ârii, economiei, dar ┼či domeniul func┼úion─ârii propriului aparat de administra┼úie public─â. Oare ce se ascunde sub condi┼úionalul optativ ÔÇ×ar trebuiÔÇť? C─â unii lideri maghiari, mai cu experien┼ú─â ├«n politica de pe D├ómbovi┼úa, ar fi dispu┼či la compromisuri ┼či negocieri?

Cine are competen┼úe ├«n domeniul educa┼úiei? Dle Hunor Kelemen, pute┼úi s─â ├«mi spune┼úi c├ó┼úi inspectori ┼čcolari unguri ┼či c├ó┼úi rom├óni sunt ├«n Harghita ┼či Covasna? Num─âra┼úi bine ┼či vede┼úi c─â ungurii iau decizii ├«n domeniul educa┼úiei, chiar ┼či ├«n jude┼úe ├«n care ei nu sunt majoritari. A┼úi urm─ârit sistematic sc─âderea ┼či chiar desfiin┼úarea ┼čcolilor mixte, cu clase ┼či pentru unguri ┼či pentru rom├óni ┼či a┼úi reu┼čit s─â forma┼úi o nou─â genera┼úie de unguri care nu ┼čtiu s─â vorbeasc─â limba rom├ón─â. ┼×i v─â mira┼úi de ce ungurii din secuime sunt enclaviza┼úi. Din cauza politicilor Dvs. educa┼úionale, pe care le-a gestionat UDMR.

Domeniul culturii a fost condus foarte mul┼úi ani la nivel guvernamental chiar de Hunor Kelemen ┼či acum se pl├ónge c─â ungurii au nevoie de autonomie cultural─â. Cine face o statistic─â despre c├ó┼úi bani au fost aloca┼úi proiectelor culturale ungure┼čti ┼či c├ó┼úi celor rom├óne┼čti? Cel pu┼úin ├«n perioada ├«n care dl. Hunor Kelemen a fost ministrul Culturii sau a fost cel pu┼úin un secretar de stat maghiar. O mai ┼úine┼úi minte pe dna Csila Hegedus? Nu beneficiaz─â ungurii de autonomie cultural─â ├«n Rom├ónia? ┼×ti┼úi c├ó┼či unguri conduc institu┼úiile jude┼úene de cultur─â? Directori, directori adjunc┼úi, inspectori ┼či multe alte pozi┼úii de conducere ├«n cultur─â sunt ├«n m├óna ungurilor mult peste propor┼úia demografic─â. Inclusiv ├«n Satu Mare, S─âlaj sau Bihor.

Competen┼úe ├«n domeniul economiei. Ce competen┼úe ├«n domeniul economiei le lipsesc ungurilor din secuime? Cine ia deciziile economice? Eu ┼čtiu c─â primarul ┼či consilierii locali decid la nivelul comunelor ┼či ora┼čelor, iar consilierii jude┼úeni ┼či pre┼čedintele Consiliului Jude┼úean decid la nivelul jude┼úelor. Prefec┼úii rom├óni din Harghita ┼či Covasna nu au absolut nicio autoritate pe plan economic. Toat─â autoritatea de decizie pe plan economic apar┼úine ungurilor din regiune, ei hot─âr─âsc ce bani investesc, ei ├«┼či ├«mpart comisioanele etc. Cine decide, de exemplu s─â fie reparate drumurile jude┼úene din cele dou─â jude┼úe? Consilierii jude┼úeni ┼či pre┼čedin┼úii de consilii jude┼úene, care sunt unguri, nu sunt rom├óni. Cred c─â din cauza asta drumurile c─âtre vest sunt bune, iar cele c─âtre nord ┼či est sunt ca vai de mama lor. ├Äncerca┼úi s─â veni┼úi de la Vatra Dornei c─âtre Harghita, de exemplu.

Cu ce ├«i deranjeaz─â pe politicieni dac─â pe str─âzile din Satu Mare sau din Oradea ungurii vorbesc ┼či ├«n limba rom├ón─â.

Ungurii se pl├óng c─â nu au competen┼úe ├«n domeniul func┼úion─ârii propriului aparat de administra┼úie public─â. Cine decide organigrama ├«n prim─âriile ┼či consiliile jude┼úene din Harghita ┼či Covasna? Cine ├«i alege pe func┼úionarii din prim─ârii? Primarii ┼či consilierii sunt unguri, deci ei au competen┼úe ├«n domeniul func┼úion─ârii aparatului de administra┼úie public─â.

Ce este Partium?

├Än scrierile istoricilor se utilizeaz─â aceast─â sintagm─â pentru a defini p─âr┼úile din regatul Ungariei care au fost anexate la principatul Transilvaniei. Dar aceste p─âr┼úi anexate sau Partium a avut o ├«ntindere variabil─â de-a lungul secolelor XVI-XVII, adesea p├ón─â c─âtre Kosice ├«n Slovacia de azi, cuprindea ┼či regiunea Transcarpatia din Ucraina de azi etc. Dar v─âd c─â politicienii maghiari inventeaz─â sintagme pentru a defini regiuni pe care le vor, pentru ├«nceput, autonome. ├Änt├ói a fost ┼úinutul secuiesc, acum este Partium. Probabil c─â urm─âtoarea ac┼úiune va fi inventarea unui steag al Partiumului, s─â nu aib─â doar ┼úinutul secuiesc. Acum cer autonomie administrativ─â pentru Partium, m├óine vor cere ┼či aici autonomie regional─â.

Nu exist─â nicio regiune Partium, dar liderii maghiari vor s─â o inventeze: ÔÇ×crearea statutului special administrativ bilingv al regiunii PartiumÔÇť. Ce ├«nseamn─â statut administrativ special bilingv? ├Änc─â maghiarii nu au reu┼čit s─â ├«nve┼úe limba rom├ón─â, dar vor s─â ├«i pun─â pe rom├ónii din a┼ča-zisul Partium s─â ├«nve┼úe limba maghiar─â? Cu ce ├«i deranjeaz─â pe politicieni dac─â pe str─âzile din Satu Mare sau din Oradea ungurii vorbesc ┼či ├«n limba rom├ón─â? Vor s─â mai fac─â o enclav─â lingvistic─â, la fel ca ├«n secuime? Nu le-au reu┼čit negocierile pe sub mas─â cu PSD ├«n perioadele de criz─â guvernamental─â, c├ónd au cerut utilizarea limbii maghiare ├«n propor┼úii exagerate, f─âr─â s─â se g├óndeasc─â ┼či la costuri. A┼ča c─â ├«ncearc─â din nou sub aceast─â formul─â cu Partiumul.

Al patrulea punct al rezolu┼úiei se refer─â la autonomie cultural─â pentru to┼úi ungurii din Rom├ónia, pe care o explic─â prin autoadministrare ├«n domeniul educa┼úiei, inform─ârii publice precum ┼či ├«n domeniile esen┼úiale de p─âstrare ┼či perpetuare a identit─â┼úii na┼úionale ┼či a culturii. Nu pot s─â nu remarc stilul ambiguu al rezolu┼úiei ┼či repeti┼úiile. Ceva de genul: vrem de toate, vrem orice, numai s─â ar─ât─âm c─â cerem ┼či rom├ónii nu vor s─â ne dea.

Tocmai ca s─â nu vi se dea ap─â la moar─â, autorit─â┼úile rom├óne┼čti v-au l─âsat s─â v─â administra┼úi singuri pe plan cultural. Dup─â ce a┼úi fost mai mul┼úi ani ministrul Culturii ├«n Rom├ónia, mai revendica┼úi, dle Hunor Kelemen, autonomie cultural─â? Cum se spune la tupeu ├«n limba maghiar─â, dle Hunor Kelemen, fost ministru al Culturii ├«n 2009-2012 ┼či ├«n 2014?

Dac─â a┼ča mult ├«i pas─â guvernului de la Budapesta de ungurii din Rom├ónia, de ce nu ├«i convinge pe investitori s─â investeasc─â ├«n secuime?

Dac─â dori┼úi at├ót de mult s─â schimb─âm libert─â┼úile culturale ale maghiarilor ├«n Rom├ónia, poate implement─âm ├«n Rom├ónia legisla┼úia din Ungaria despre a┼ča-numitele autoguvern─âri culturale ale minorit─â┼úilor, care sunt de fapt un instrument de control al guvernului maghiar asupra organiza┼úiilor minorit─â┼úilor. Principiul e simplu ├«n Ungaria: cine iese din front nu mai prime┼čte finan┼úare. Vre┼úi a┼ča ceva ┼či ├«n Rom├ónia? Nu cred.

Prosperitatea ungurilor din Rom├ónia nu se ob┼úine prin autonomie ┼či prin scandaluri politice pe subiecte interetnice. De ce nu vin investitori strategici ├«n secuime? Din cauza politicienilor maghiari care agit─â apele ┼či creeaz─â un climat de nesiguran┼ú─â pentru afaceri. A┼č mai avea o ├«ntrebare pentru politicienii maghiari. Ungaria a reu┼čit ÔÇô bravo! ÔÇô s─â aduc─â mul┼úi investitori de anvergur─â ├«n Ungaria. Dac─â a┼ča mult ├«i pas─â guvernului de la Budapesta de ungurii din Rom├ónia, de ce nu ├«i convinge pe investitori s─â investeasc─â ├«n secuime?

Politicienii de la Budapesta v─â ├«ncurajeaz─â s─â face┼úi scandal politic ├«n Rom├ónia pe tema autonomiei secuilor, dar uit─â c─â guvernul de la Budapesta a anulat orice autonomie regional─â pentru secui, nu Bucure┼čtiul. ├ürp├íd J├ínos Pot├ípi, secretarul de stat pentru politici na┼úionale din cabinetul lui Viktor Orban, declara recent, cu ocazia comemor─ârii atrocit─â┼úilor armatei austriece din 1764 la Siculeni ├«mpotriva secuilor, c─â ÔÇťsecretul secuimii const─â ├«n dorin┼úa irezistibil─â de libertate ┼či de autodeterminareÔÇť. Nu scap─â acest secretar de stat de la Budapesta nicio ocazie s─â lanseze atacuri c─âtre Rom├ónia. Oare ┼čtie cu adev─ârat istoria secuilor acest secretar de stat, ├ürp├íd J├ínos Pot├ípi? Atunci poate ne ├«nva┼ú─â domnia sa de c├ónd secuii au o dorin┼ú─â irezistibil─â de autodeterminare ┼či de ce nu au avut aceast─â dorin┼ú─â ├«n 1876 sau 1940.

Anul 2018 este un an important pentru memoria istoric─â comun─â. Putem s─â ne conciliem pozi┼úiile m─âcar la un veac de la Marea Unire sau putem s─â continu─âm cu acelea┼či discu┼úii sterile despre autonomie. Noi, rom├ónii, nu vrem s─â m├ónjim aceast─â aniversare a Unirii din 1918 cu certuri ┼či scandaluri din cauza ungurilor. Dl. Hunor Kelemen ne-a anun┼úat ├«nc─â de anul trecut c─â dore┼čte s─â marcheze ├«n stil propriu aniversarea Centenarului. Acum profit─â de lipsa unui program coerent ├«n jurul Centenarului din partea autorit─â┼úilor rom├óne┼čti ┼či vrea rolul de regizor, ca s─â ne impun─â teme ├«n program.

Mai ales c─â Centenarul va fi, vrem sau nu, o ocazie ┼či pentru discursuri patriotice rom├óne┼čti. Atunci cea mai bun─â cale este autovictimizarea ungurilor. A┼ča ungurii vor reu┼či s─â atrag─â aten┼úia lumii ├«ntregi, s─â speculeze efuziunea na┼úionalist─â a rom├ónilor ┼či s─â ne arate cu degetul. Chiar dac─â ei, ungurii, inventeaz─â probleme care nu exist─â. Lumea cite┼čte doar ┼čtirile senza┼úionale, nu mai face ┼či analize. Crede┼úi c─â atunci c├ónd ungurii se pl├óng prin lume c─â nu au autonomie, ├«i mai ├«ntreab─â cineva dac─â au primari, consilieri ┼či pre┼čedin┼úi de consilii jude┼úene unguri? Sau dac─â au inspectori ┼čcolari, directori de institu┼úii culturale ┼či chiar mini┼čtri unguri? P├ón─â la urm─â nu asta ├«nseamn─â autoguvernare, adic─â exercitarea acestor atribu┼úii administrative de c─âtre concet─â┼úenii no┼čtri unguri? Dac─â au deja aceste atribu┼úii, atunci ce mai vor ungurii din Rom├ónia?