Holocaustul ┼či Gulagul   barbariile secolului XX gif

Holocaustul ┼či Gulagul - barbariile secolului XX

­čôü Holocaust
Autor: Stan Mircea Flavius

Realit─â┼úile Gulagului sovietic ┼či ale genocidului popula┼úiei evreie┼čti ├«ntreprins de c─âtre nazi┼čti constituie unele dintre momentele cele mai tragice ┼či ├«ntunecate din istoria secolului XX. Aceste experien┼úe au avut un impact divers ├«n r├óndul memoriei colective a omenirii, fiind abordate ├«n mediul academic, dar ┼či ├«n alte domenii precum literatura, cinematografia ┼č.a.

Interpretarea unui eveniment de amploarea Holocaustului este dificil─â datorit─â implica┼úiilor de ordin moral ┼či ra┼úional. ├Äns─â┼či aceast─â titulatur─â, ce apare la autorii evrei la sf├ór┼čitul anilor 1950 ┼či ├«nceputul anilor 1960 ce abordau subiectul extermin─ârii popula┼úiei evreie┼čti, demonstreaz─â atribuirea unui caracter unic acestui eveniment, dar ├«n acela┼či timp ┼či o ÔÇ×mistificareÔÇŁ a genocidului.[1]

Rolul jucat de Adolf Hitler în exterminarea evreilor

Rolul jucat de Adolf Hitler ├«n preg─âtirea ┼či implementarea ÔÇ×solu┼úiei finaleÔÇŁ este dezb─âtut ├«ndelung de c─âtre istorici, exist├ónd mai multe abord─âri ├«n acest sens:de la cea a existen┼úei unei politici consecvente de exterminare a popula┼úiei evreie┼čti ┼či obiectivul central al agendei politice a lui Hitler ├«nc─â de la ├«nceputul carierei sale politice, la cea potrivit c─âreia politicile nazi┼čtilor fa┼ú─â de ÔÇ×problema evreiasc─âÔÇŁ au un caracter nesistematic, chiar improvizat, ca urmare a unei dezordini ├«n r├óndurile administra┼úiei. Abordarea din urm─â afirm─â faptul c─â aceast─â situa┼úie a creat premisele unei radicaliz─âri, exterminarea fizic─â efectiv─â a evreilor nefiind prev─âzut─â ├«ntr-un mod viabil ├«nainte de anul 1941, ╚Öi c─â ÔÇ×solu┼úia final─âÔÇŁ apare numai ca un r─âspuns la problemele regimului.[2]

Ac┼úiunile ├«ntreprinse ├«n teritoriile estice de c─âtre autorit─â┼úile naziste, ├«ndeosebi dup─â 22 iunie 1941, care aveau ├«n vedere exterminarea popula┼úiilor evreie┼čti, v─âzute prin prisma unei asemenea interpret─âri, ridic─â problema existen┼úei unui ordin precis din partea lui Hitler cu privire la rezolvarea ÔÇ×problemei evreie┼čtiÔÇŁ. Aceast aspect este disputat de c─âtre istorici, chiar dac─â exist─â un consens general cu privire la faptul c─â ├«n spatele instruc┼úiunilor verbale date de c─âtre Reinhard Heydrich liderilor Einsatzgruppencu privire la rolul pe care aceste unit─â┼úi aveau s─â le joace ├«n exterminarea evreilor sovietici st─â o ├«mputernicit─â general─â din partea lui Hitler.[3]

Einsatzgruppen, componenta cheie a planurilor lui Hitler

De altfel, majoritatea victimelor Holocaustului ┼či-au g─âsit sf├ór┼čitul cu ocazia ac┼úiunilor ├«ntreprinse de c─âtre Einsatzgruppen, mai mul╚Ťi dec├ót cei ce au fost trimi┼či ├«n lag─ârele de exterminare. Num─ârul total al victimelor acestei ac┼úiuni se ridica la sf├ór┼čitul anului 1941 la un milion, iar la sf├ór┼čitul anului 1942 se adaug─â ├«nc─â 700 000 (cei mai mul┼úi evrei proveneau de pe teritoriul Uniunii Sovietice ┼či al ┼ú─ârilor baltice).[4]Desigur, o viziune complet─â asupra Holocaustului trebuie s─â aibe ├«n vedere ╚Öi Opera┼úiunea Reinhardt, prin care se urm─ârea eliminarea evreilor polonezi, ce constituiau la acea dat─â cea mai mare comunitate evreiasc─â din lume. Anihilarea acestora s-a produs prin intermediul lag─ârelor de exterminare de la Treblinka, Belzec ┼či Sobibor, unde au pierit 1.500.000 de evrei;numai la Treblinka s-au ├«nregistrat 780, 683 de victime. Acestor lag─âre de exterminare li se adaug─â cele de la Auschwitz (cel mai cunoscut dintre acestea), Chelmno ┼či Mjadanek, unde ├«nc─â un milion de evrei polonezi au fost omor├ó┼úi.[5]

Kiev Jew Killings in Ivangorod 1942 jpg jpeg

Lag─ârul de la Auschwitz reprezint─â probabil cel mai cunoscut simbol al Holocaustului, majoritatea victimelor de aici fiind evrei proveni╚Ťi din ┼ú─ârile occidentale. Cu toate c─â ├«n imaginarul colectiv aceast─â loca┼úie este asociat─â cu exterminarea evreilor polonezi, victimele din cadrul acestora la Auschwitz sunt relativ pu┼úine, iar cele din r├óndul popula┼úiei evreie┼čti sovietice sunt aproape inexistente.[6]

Foametea, preludiu al Generalplan Ost

Potrivit lui Thymothy Snyder, Holocaustul sau politica de exterminare a evreilor dus─â de c─âtre germani, constituie doar o parte a planurilor de exterminare a Reichului, fiind una dintre politicile de exterminare ce urmau s─â fie implementate dup─â c├ó┼čtigarea r─âzboiului cu Uniunea Sovietic─â. Una dintre aceste politici prevedea inducerea unei foamete pe teritoriul Uniunii Sovietice ├«n iarna anului 1941-1942, prin care, dac─â se reu┼čea implementarea acesteia, urma s─â cauzeze moartea a 30 milioane de persoane din nordul Rusiei, Belarus. Ora┼čele sovietice trebuiau s─â resimt─â cel mai bine efectele unui asemenea plan. Aceast─â ├«nfometare era v─âzut─â ca un preludiu al Generalplan Ost, prin care se avea ├«n vedere colonizarea cu germani a zonei vestice a Uniunii Sovietice, prin care se viza eliminarea a 50 milioane de persoane.[7]

├Än timpul r─âzboiului, au fost ├«ntreprinse ├«n acest sens m─âsuri cu privire la implementarea primei faze a  planului ├«n zonele estice ale Poloniei, prin eliminarea unui num─âr considerabil de cet─â┼úeni polonezi, precum ┼či prin ├«nfometarea ora┼čului Leningrad ├«n timpul asediului acestuia de c─âtre armata german─â ┼či prin provocarea foametei ├«n anumite zone ale Ucrainei. Acestor m─âsuri li se adaug─â moartea prin inani┼úie sau a unor diverse boli a 3 milioane de solda┼úi sovietici interna┼úi ├«n lag─ârele de prizonieri germane.[8]

Arhipelagul GULAG

De cealalt─â parte, evolu┼úia sistemului de lag─âre ┼či tabere de munc─â al─âturi de ├«nchisorile sovietice dup─â 1917, sistem cunoscut sub denumirea de Gulag (de la Administra┼úia General─â a lag─ârelor de munc─â), o parte important─â a sistemului represiv sovietic constituie o paralel─â interesant─â la aplicarea ÔÇ×solu┼úiei finaleÔÇŁ de c─âtre nazi┼čti. De re┼úinut este faptul c─â sistemul lag─ârelor ┼či taberelor de munc─â sovietice nu avea drept scop anihilarea fizic─â a celor ce erau interna┼úi ├«n acestea, drept dovad─â c─â majoritatea celor ce au trecut prin experien┼úa Gulagului au supravie┼úuit.[9]

De asemenea, este important ╚Öi faptul c─â majoritatea celor ce au trecut prin lag─ârele Gulagului nu erau, potrivit legisla┼úiei sovietice, de┼úinu┼úi politici, num─ârul acestora oscil├ónd ├«ntre un sfert ┼či o treime din r├óndul popula┼úiei concentra┼úionare. Partea cea mai ├«nsemnat─â a celor din Gulag nu era format─â nici din de┼úinu┼úi de drept comun, ci din victimele represiunii ├«ndreptate ├«mpotriva unor segmente largi ale societ─â┼úii sovietice. Motivele pentru care ace┼čtia au fost condamna┼úi sunt diverse, cu prec─âdere cele ce se refereau la ├«nc─âlcarea legisla┼úiei sovietice cu privire la produc┼úia ├«n ├«ntreprinderi, ÔÇ×sabotajÔÇŁ, ÔÇ×delapidarea propriet─â┼úii socialisteÔÇŁ sau ne├«ndeplinirea sarcinilor ├«n cadrul cooperativelor agricole[10].        

De┼úinu┼úii din Gulag erau folosi┼úi pentru prestarea unor activit─â┼úi economice, ├«ndeosebi ca urmare a demar─ârii de c─âtre conducerea sovietic─â a unor proiecte ce priveau modernizarea ┼či industrializarea Uniunii Sovietice. De altfel, ├«ns─â┼či a┼čezarea geografic─â a Gulagului a fost dictat─â de aceste necesit─â┼úi economice, de┼úiun┼úii nefiind dec├ót o simpl─â comoditate, o for┼ú─â de munc─â ieftin─â ├«ntre direc┼úiile penitenciare ┼či direc┼úiile ministerelor industriale. Num─ârul celor ce trecut prin lag─ârele ┼či coloniile Gulagului a cunoscut oscila┼úii ca urmare a existen┼úei diverselor perioade ├«n care represiunea a fost ├«nte┼úit─â sau relaxat─â, ├«ns─â o cifr─â din care se poate deduce amploarea sistemului represiv sovietic o constituie un num─âr cumulat de 7 milioane de persoane ├«ntre 1934-1941.[11]

Gulagul cunoa┼čte diversificarea

Popula┼úia Gulagului ├«ncepe s─â cunoasc─â ├«ncep├ónd din timpul r─âzboiului o anumit─â diversificare, prin internarea dezertorilor din armata sovietic─â precum ┼či a celor b─ânui┼úi de colaborare cu inamicul. Acestor categorii li se adaug─â deportarea ├«n anumite cazuri a unor ├«ntregi popula┼úii sub pretextul colabor─ârii acestora cu ocupan┼úii germani sau manifestarea unei atitudini ostile fa┼ú─â de statul ┼či sistemul sovietic. De asemenea, datorit─â condi┼úiilor foarte sc─âzute ale nivelului de trai al popula┼úiei ├«n special ca urmare a foametei din 1946-1947, cre┼čte num─ârul persoanelor condamnate pentru s─âv├ór┼čirea de furturi, fapte comise pentru a le asigura supravie┼úuirea.[12]

Un episod al efectelor represiunii sovietice este acela al foametei din perioada 1932-1933, ce a afectat ├«ndeosebi Ucraina, Kazahstanul precum ┼či alte zone ale Uniunii Sovietice. ├Än zona cea mai intens afectat─â de foamete, Ucraina se estimeaz─â c─â au murit ├«ntre 5 ┼či 7 milioane de persoane. Cauzele acestei foamete au fost date de aplicarea unor politici agricole dezastruoase de c─âtre statul sovietic, prin declan┼čarea politicii de colectivizare.[13]

Gulag Location Map svg  png png

Campania de colectivizare a fost demarat─â odat─â cu declan┼čarea primului plan cincinal, al c─ârui scop era de a asigura industrializarea c├ót mai grabnic─â a Uniunii Sovietice, ├«n condi┼úiile ├«n care economia acestui stat ├«n acest timp avea un caracter predominant rural. Pentru a realiza acest obiectiv era necesar ca statul sovietic s─â ob┼úin─â valuta necesar─â pentru aducerea de utilaje, tehnologie ┼či exper┼úi;drept urmare s-a decis sporirea cantit─â┼úii de materii prime, printre care ┼či cereale destinate exportului. Popula┼úia rural─â a fost supus─â unor presiuni extraordinare din partea statului sovietic pentru colectarea cerealelor, presiuni ce s-au concretizat ├«n primul r├ónd prin cre┼čterea cotelor obligatorii ┼či fixarea unor planuri de achizi┼úii ambi┼úioase ├«n ciuda faptului c─â existau semne c─â recolta avea s─â fie foarte mic─â.[14]

Datorit─â faptului c─â politica de colectivizare a fost urm─ârit─â ├«n mod consecvent ┼či inten┼úionat de c─âtre Stalin, se poate observa dup─â cum afirma Timothy Snyder, c─â aceast─â m─âsur─â, cu excep┼úia Holocaustului este una dintre cele mai mari dezastre politice din Europa secolului XX.[15]

Privite ├«n perspectiv─â, Holocaustul ┼či Gulagul pot fi privite drept ac┼úiuni cu un caracter ideologic s─âv├ór┼čite de c─âtre regimuri politice totalitare, prin apelul f─âcut la superioritatea rasial─â sau suprema┼úia unui sistem politic, ┼či au drept scop exterminarea unei singure sau mai multe popula┼úii ori ob┼úinerea ├«nregiment─ârii politice. Nu ├«n ultimul r├ónd, un element demn de a fi men┼úionat este acela c─â aceste fenomene au avut un caracter deosebit de complex nu numai datorit─â faptului c─â num─ârul victimelor este foarte ridicat ci datorit─â mecanismelor plurivalente implicate ├«n derularea acestora precum organizarea administrativ─â, mijloacele tehnice etc.                   

                                     

Bibliografie

NOTE

[1]Ian Kershaw, Hitler, germanii ┼či solu┼úia final─â, traducere de Dan Criste, Bucure┼čti, Meteor Press, 2011, p. 290.

[2]Ibidem, pp. 292-293.

[3]Ibidem. p. 314.

[4]Timothy Snyder, Holocaust The Ignored Reality, The New York Review of Books, iulie 2009, p.2.

[5]Ibidem.

[6]Ibidem.

[7]Ibidem.

[8]Ibidem.

[9]Timothy Snyder. op.cit, p.4.

[10]Stephane Courtois, Nicholas Werth, Cartea Neagr─â a Comunismului:Crim─â, teroare, represiune, traducere de Maria Iv─ânescu, Bucure┼čti, Humanitas Funda┼úia Academia Civic─â, 1998,  pp.194-195.

[11]Ibidem.

[12]Ibidem, p. 230.

[13]Miron Dolot, Executa┼úi prin ├«nfometare, Bucure┼čti, Meteor Press, 2011, pp. 7-9.

[14]Ibidem. p.11.

[15]Timothy Snyder. op.cit, p 6.