Gulagul maghiar jpeg

Gulagul maghiar

­čôü Comunism
Autor: Andreea Lup┼čor

Tot ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Ungaria dup─â 1944 se integreaz─â perfect ├«n valul de purific─âri etnice, arest─âri ilegale ╚Öi munc─â for╚Ťat─â ini╚Ťiate ├«n anii ÔÇÖ20├«n Uniunea Sovietic─â, cu prec─âdere ├«n regiunile de frontier─â locuite de popoare non-ruse. Toate acestea au continuat ├«n timpul R─âzboiului ╚Öi au ajuns la apogeu dup─â 1944-1945.

R─âpirea popula╚Ťiei Ungariei a avut loc ├«n dou─â mari valuri. Mai ├«nt├ói, dup─â ce au ocupat o mare parte din teritoriul ╚Ť─ârii, for╚Ťele sovietice au pus popula╚Ťia civil─â la munc─â. ├Äns─â aceste munci, denumite de solda╚Ťi sovietici malenki robot(munci mici), s-au dovedit a fi, ├«n cazul celor mai pu╚Ťin noroco╚Öi, ani ├«ntregi de munc─â for╚Ťat─â. Potrivit documentelor p─âstrate, aproximativ 300 de oameni au fost luate din Hajdub┼Ĺsz┼Ĺrm├ęny, 600 din Balmaz├║jv├íro, 2000 din Ny├şregyh├íaza, 1500 din regiunea Tisei. Acestora li se adaug─â persoanele luate din Budapesta, ajung├ónd la un total de cel pu╚Ťin 5000 de persoane.

Al doilea val de r─âpiri a fost rezultatul unei rezolu╚Ťii din 16 decembrie 1944, date de Comitetul de Ap─ârare a ╚Ü─ârii al URSS. Rezolu╚Ťia se referea la mobilizarea persoanelor de na╚Ťionalitate german─â, dar ea a afectat ├«ntreaga societate maghiar─â. Documentele arat─â c─â autorit─â╚Ťile sovietice locale trebuiau s─â adune un anumit num─âr de prizonieri, iar ├«n acele zone ├«n care nu tr─âiau germani, erau ale╚Öi oameni cu nume de sonoritate german─â sau pur ╚Öi simplu maghiari la ├«nt├ómplare. Pentru a-╚Öi ├«ndeplini cotele, sovieticii mobilizau chiar tineri sub 18 ani sau oameni de peste 60 de ani. ├Än plus, au avut loc deport─âri ├«n mas─â din zona subcarpatic─â, ├«n Transilvania, precum ╚Öi din partea estic─â a Slovaciei, aflate atunci sub administra╚Ťie maghiar─â.

╚Üelurile politice au avut un rol important ├«n aceste r─âpiri. Organele de securitate sovietice au c─âutat s─â elimine pe oricine considerau c─â poate fi periculos pentru viitorul regim comunist. Astfel, fo╚Öti lideri politici, mini╚Ötri, parlamentari, ambasadori, ofi╚Ťeri, preo╚Ťi ╚Öi profesori au ajuns ├«n ├«nchisorile sovietice ╚Öi ├«n lag─ârele de munc─â for╚Ťat─â. Chiar ╚Öi Raoul Wallenberg, diplomatul suedez care a salvat vie╚Ťiile a mii de evrei, a fost capturat ╚Öi dus ├«n Uniunea Sovietic─â.

Potrivit documentelor, ├«ntre 130.000 ╚Öi 180.000 de civili au fost captura╚Ťi ╚Öi deporta╚Ťi din Ungaria (teritoriul de azi). Al─âturi de solda╚Ťii maghiari (majoritatea au fost lua╚Ťi prizonieri dup─â├«ncetarea ostilit─â╚Ťilor), circa 600-700.000 de cet─â╚Ťeni maghiari au ajuns ├«n captivitate sovietic─â.

hungarianPOWs jpg jpeg

Cet─â╚Ťenii r─âpi╚Ťi pentru munc─â au ajuns primii ├«n centrele de triaj din Ungaria, plec├ónd de acolo spre lag─ârele de tranzit de la Sighetu Marma╚Ťiei, Bra╚Öov ╚Öi Timi╚Öioara. Din cauza condi╚Ťiilor de trai din aceste lag─âre, foarte mul╚Ťi prizonieri au murit chiar ├«nainte de a porni spre URSS. Cei care au supravie╚Ťuit au fost transporta╚Ťi cu trenul, ├«n condi╚Ťii la fel de grele, spre miile de lag─âre izolate din Gulagul sovietic.

Organizarea sistemului concentra╚Ťionar sovietic ├«ncepe ├«n 1919, cu scopul de a-i izola, pedepsi ╚Öi reeduca (prin munc─â) pe cei pe care noul regim bol╚Öevic ├«i considera inamici. P├ón─â ├«n 1960, an ├«n care administra╚Ťia Gulagului este oficial desfiin╚Ťat─â de c─âtre Hru╚Öciov, milioane de oameni au pierit ├«n ├«nchisorile ╚Öi lag─ârele Arhipeleagului Gulag. Erau ani ├«n care, din cauza brutalit─â╚Ťii gardienilor, a cotelor de execu╚Ťii cerute de autorit─â╚Ťi, a condi╚Ťiilor de trai inumane, a orelor nesf├ór╚Öite de munc─â, a foametei ╚Öi frigului, num─ârul victimelor ajungea la c├óteva milioane. Prizonierii lucrau ├«n mine, pe ╚Öantiere de drumuri, baraje, canale sau construc╚Ťii feroviare, ├«n condi╚Ťii teribile, f─âr─â instrumentele necesare, f─âr─â m├óncare sau haine suficiente.

Prizonierii maghiari, ca majoritatea prizonierilor str─âini, au fost du╚Öi ├«n lag─âre aflate sub administra╚Ťia Inspectoratului pentru Prionieri de R─âzboi ╚Öi Interna╚Ťi (GUPVI, departament al NKVD-ului). Conflagra╚Ťia mondial─â s-a dovedit a fi o oportunitate bun─â pentru Uniunea Sovietic─â de a-╚Öi reface rezerva de munc─â for╚Ťat─â, din teritoriile ocupate de Armata Ro╚Öie.

Cur╚Ťile militare sovietice au condamnat mii de maghiari la moarte sau la ├«ntemni╚Ťare ├«ndelungat─â sau, ├«n limbaj sovietic, munc─â forta╚Ť─â corectiv─â. ├Än cazul celor ce trebuiau executa╚Ťi nu a existat niciun fel de investigare, nici dovezi, iar pedeapsa era executat─â f─âr─â ├«nt├órziere. Cei care au reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â ├«n Gulag au putut s─â p─âr─âseasc─â Uniunea Sovietic─â ├«n anii ÔÇÖ50, dar multora nu li s-a permis s─â se ├«ntoarc─â la familiile lor nici dup─â expirarea pedepsei. La grani╚Ťa cu Ungaria, ace╚Ötia erau intercepta╚Ťi de AVH (poli╚Ťia politic─â maghiar─â):unii dintre ei erau re╚Ťinu╚Ťi, iar unora li se permitea s─â se ├«ntoarc─â acas─â, cu obliga╚Ťia de a p─âstra t─âcerea asupra anilor petrecu╚Ťi ├«n Gulag. Ace╚Öti oameni au trebuit s─â p─âstreze t─âcerea p├ón─â la c─âderea regimului comunist.

Ultimul prizonier de război maghiar, András Toma, s-a întors acasă din Rusia, în anul 2000.

Sursa: TerrorHaza.hu

TerrorHaza.hu