FOTO România în Războiul Rece al caricaturilor jpeg

FOTO România în Războiul Rece al caricaturilor

­čôü Comunism
Autor: Paul Nistor

├Äncorsetat ├«n ideologia sovietic─â ┼či ├«n tensionatele rela┼úii dintre Est ┼či Vest, discursul comunist a c─âutat o form─â de propagand─â fin─â ┼či pe ├«n┼úelesul maselor. ├Än acest demers, desenul satiric s-a dovedit a fi nu doar un instrument util, ci mai ales unul subtil, de manipulare a celor mul┼úi, de vreme ce avea acces la emo┼úiile, sentimentele ┼či prejudec─â┼úile popula┼úiei. Grafica ideologizat─â ┼či-a jucat, astfel, rolul ei, bine stabilit, ├«n lupta dintre Binele comunist ┼či R─âul capitalist.

Distrugerea Rom├óniei monarhice, dizolvarea pluripartidismului ┼či racordarea la politica interna┼úionalist─â a P.C.U.S. au permis regimului comunist din Republica Popular─â Rom├ón─â s─â experimenteze de la bun ├«nceput alte senza┼úii tari ÔÇô R─âzboiul Rece. Nu a existat o escaladare gradual─â a tensiunilor Est-Vest ci, sub c─âl─âuzirea ÔÇ×├«n┼úeleapt─âÔÇŁ a ÔÇ×speciali┼čtilorÔÇŁ sovietici, Bucure┼čtiul a plonjat ├«n oceanul agitat al noilor rela┼úii globale, reformulate sub semnul maniheismului. ├Äntr-un asemenea context, o disput─â cultural─â, civiliza┼úional─â ┼či valoric─â se ducea ├«n paralel cu tensiunile politice ┼či militare. Cum prestigiul nu mai putea fi ob┼úinut pe c├ómpul de lupt─â din pricina riscu┬şrilor de catastrof─â mondial─â, propaganda devenea v├órful de lance ├«n confruntarea dintre cele dou─â blocuri.

2 America razboi BUNA nu vei ucide copiii nostri jpg jpeg

(Desenul satiric de sus, ÔÇ×Nu vei ucide copiii no┼čtri!ÔÇŁ, trimite la tendin┼úele agresive ale americanilor)

La scurt timp dup─â un r─âzboi cald, c├ónd generalii, trupele ┼či armamentul se aflau ├«n prim-plan, a venit vremea altor detalii s─â dicteze eficien┼úa b─ât─âliilor. Premisele, regulile ┼či asigurarea succesului ├«n conflictele interna┼úionale au fost stabilite de ideologi, de politicieni, exper┼úi ├«n propagand─â ┼či mass-media. Principalele ÔÇ×armeÔÇŁ ale acestui duel planetar deveneau discursurile, textele, articolele, imaginile, audio-vizualul ┼či orice inven┼úie care avea acces direct la emo┼úiile, sentimentele ┼či opiniile oamenilor. Manipularea ideologic─â din timpul R─âzboiului Rece prelua experien┼úa perioadei interbelice, o rafina, o extindea ┼či ├«ncerca s─â o fac─â mult mai util─â sistemului totalitar.

Caricatura ÔÇô form─â de manipulare colectiv─â

Acest cadru general a permis afirmarea caricaturilor politice ca instrumente ale persuasiunii politice. Dac─â, pe de o parte, P.C.R. ini┼úiase o campanie de ├«ndoctrinare a poporului, cu metode brutale, pe de alt─â parte, utilizarea umorului ┼či a satirei grafice promova o tehnic─â mult mai uman─â ┼či mai subtil─â ├«n jocul propagandistic. Se considera c─â aceia care dezvoltau rezisten┼ú─â sau opacitate la schimbarea politic─â puteau fi sedu┼či mai u┼čor prin apelul la ironii, la ridiculizare ┼či la  creionarea amuzant─â a unei realit─â┼úi false, construit─â dup─â dorin┼úele comuni┼čtilor. Imaginile puteau transpune idei abstracte ├«n situa┼úii concrete ┼či mesaje simple. Puteau spune cititorilor cum s─â g├óndeasc─â ┼či cum s─â recepteze o analiz─â politic─â:amuza┼úi, empatici, furio┼či, tem─âtori. Sub bombardamentul persuasiv al graficii umoristice, doctrinarii P.C.R. aveau ┼čanse mai mari s─â modeleze opiniile populare, s─â creeze judec─â┼úi de valoare, s─â stigmatizeze sau s─â propun─â fal┼či idoli.

Iconfoto jpeg

Click aici pentru galerie foto cu desenele ┼či caricaturile satirice f─âcute la adresa Vestului

Regulile nu erau complicate, mai ales pentru o popula┼úie care, ├«n mare parte, avea o educa┼úie precar─â. Mesajele, de┼či deformate, trebuiau s─â fie simple ┼či clare. Tocmai de aceea, caricaturile politice foloseau aluzii ┼či sugestii, construiau stereotipuri, arog├óndu-┼či dreptul de a distorsiona ┼či persifla. Provoc├ónd r├ósul social, distractiv ┼či ofensator totodat─â, caricaturile indicau care era imaginea unei ┼ú─âri ├«n imaginarul alteia. Caricaturile din ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇŁ anilor ÔÇÖ50 arat─â cum putea fi gre┼čit interpretat─â realitatea interna┼úional─â. Clam├ónd dezv─âluirea adev─ârului, aceste instrumente de convingere ├«n mas─â instaurau o lume a minciunii. Aceast─â nou─â lume, construit─â ├«n imaginar, nu era nicidecum una pa┼čnic─â. Trec├ónd dincolo de critic─â ┼či ironie, propaganda prin imagini instaura violen┼úa cultural─â, ura fa┼ú─â de presupu┼či rivali, inten┼úia imediat─â de a declan┼ča ostilit─â┼úi reale pentru exorcizarea unui ├«nchipuit R─âu planetar.

Mesaje violente, diabolizarea inamicului

Frecven┼úa caricaturilor politice ├«n paginile ziarelor ┼či revistelor din Rom├ónia comunist─â, existen┼úa unor expozi┼úii itinerante ┼či a unor albume ├«ntregi cu desene ideologizate arat─â c─â nu era vorba de o propagand─â ÔÇ×umanizat─âÔÇŁ, dimpotriv─â. ├Äntr-o lume sumbr─â, a alimentelor pe cartel─â ┼či a pu┼čc─âriilor politice, satira grafic─â avea ┼čanse mari s─â mai descre┼úeasc─â frun┼úile ┼či s─â favorizeze o facil─â absorb┼úie a mesajului propagandistic.

4 Razboi BUNA tinta noastra este pacea jpg jpeg

(ÔÇ×┼óinta noastr─â este paceaÔÇŁ.  ├Än caricaturi, Vestul era agresorul militar, politic ┼či financiar al Estului, complot├ónd la ├«nceperea unui nou r─âzboi)

Ea construia emo┼úional mituri, acolo unde ra┼úiunea le refuza. ├Änt─ârea convingeri, stimula prejudec─â┼úi ┼či, ridic├ónd ignoran┼úa cultural─â la rang de virtute, organiza ┼či direc┼úiona ostilitatea fa┼ú─â de adversarii externi, aproape necunoscu┼úi pentru cei mul┼úi.├Än final, prin aceste tertipuri, partidul se legitima ├«naintea oamenilor, ÔÇ×deconspir├óndÔÇŁ fa┼úa h├ód─â a perfizilor capitali┼čti, care unelteau contra poporului. ├Änaintea unor agresori at├ót de insisten┼úi, P.C.R. ┼či Uniunea Sovietic─â ├«┼či construiau, agresiv, statutul de ap─âr─âtori ai proletarilor.

Mediul general a permis aceast─â desf─â┼čurare, R─âzboiul Rece eviden┼úiind leg─âtura dintre mesajul politic ┼či mecanismele umorului vizual. Practic, caricaturile rom├óne┼čti de la ├«nceputul perioadei postbelice, copiate ca stil dup─â cele sovietice, apar ca ni┼čte entit─â┼úi aparte. Ele nu aveau ca scop doar a st├órni ilaritatea, ci ┼či de a ├«ntre┼úine o aversiune permanent─â fa┼ú─â de Occident. Prin imagini amuzante erau consolidate idei promovate anterior de comuni┼čti, cu ajutorul unor formule mai sobre. ├Ämbin├óndu-se critica politicii interna┼úionale cu cea social─â, Vestul era reprezentat ca agresor militar, politic ┼či financiar al Estului. Astfel, desenele umoristice direc┼úionau subtil agresivitatea maselor, construind o psihoz─â na┼úional─â care a persistat ├«n epoc─â.

5 Bani BUNA fata morgana jpg jpeg

(ÔÇ×Fata MorganaÔÇŁ.  Statele Unite ale Americii sunt ÔÇ×c─âm─âtarul mondialÔÇŁ, control├ónd lumea prin intermediul finan┼úelor lor)

Evident, aceast─â practic─â ne permite s─â ├«n┼úelegem fr├ónturi din cultura politic─â a acelei perioade ┼či s─â identific─âm o parte din mijloacele utilizate pentru construirea noii identit─â┼úi socialiste. Abandon├ónd o parte consistent─â din tradi┼úii ┼či din specificul na┼úional, noua identitate, forjat─â pe scheletul sovietic-interna┼úionalist, se contura din mers, prin impulsuri predominant negative, care constau ├«n diabolizarea inamicului ┼či sus┼úinerea a┼ča-zisei superiorit─â┼úi a comunismului.

Tema principal─â:antiamericanismul

Cititorul ÔÇ×Sc├ónteiiÔÇŁ era intoxicat cu imagini sarcastic-umoristice, ├«n care constat─âm recuren┼úa obsesiv─â a unor teme ├«ndr─âgite de propaganda P.C.R. Pe aceast─â repetare se baza, de fapt, persuasiunea vizual─â. Tema dominant─â a tuturor caricaturilor de tip sovietic, care denigrau spa┼úiul rival, era antiamericanismul. Prin extrapolare, Statele Unite reprezentau Vestul, ├«ncarn├ónd cu succes du┼čmanul universal. America ap─ârea ├«n diverse roluri, doar din cele cu nuan┼úe horror:dominator al Europei, agresor al statelor tinere, instigator la r─âzboi, c─âm─âtar mondial, partener viclean, c─âl─âu s├óngeros. Prin repetarea la nesf├ór┼čit a acestor sugestii, antiamericanismul era mai mult o transpunere a na┼úionalismului sovietic/estic, precum ┼či o modalitate de respingere a moderniz─ârii ┼či a capitalismului.

6 Bani BUNA suntem uniti uniti uniti jpg jpeg

(ÔÇ×Suntem uni┼úi, uni┼úi, uni┼úi!ÔÇŁ  Sub soarele-dolar, se fac ┼či se desfac alian┼úe, se v├ónd ┼či se cump─âr─â loialit─â┼úi)

Redundan┼úa temelor legate de America nu era ├«nt├ómpl─âtoare, propaganda dorind s─â puncteze o alteritate decisiv─â, cu o maxim─â diferen┼úiere ├«ntre ÔÇ×noiÔÇŁ (esticii) ┼či ÔÇ×ceilal┼úiÔÇŁ (vesticii). Construit─â pe o antitez─â extrem de sever─â ├«ntre Binele comunist ┼či R─âul capitalist, alteritatea trebuia indicat─â total, violent ┼či deschis. A┼čadar, ce fa┼úete ale du┼čmanului erau sugerate rom├ónilor? Predominau:inamicul-criminal, inamicul-tor┼úionar, inamicul-aduc─âtor de moarte, inamicul-bancher oneros. Prin idei simple ┼či brutale, strecurate ├«n ┬şprim-planul desenelor, caricaturi┼čtii ├«ncercau s─â demitizeze atuurile adversarilor ┼či, ├«n acela┼či timp, s─â le accentueze viciile.

SUA:Statuia Libertăţii cu bâtă, lup cu svastică, Uncle Sam pe poziţie de forţă

Se ├«ncepea printr-un atac dur la adresa valorilor occidentale. Acestea erau minimalizate, deformate, deconspirate ┼či acuzate de ipocrizie, meschin─ârie, falsitate. Astfel, Statuia Libert─â┼úii e ├«nlocuit─â cu imaginea unui membru al Ku-Klux-Klanului, care, ├«n loc de tor┼ú─â luminoas─â, poart─â o b├ót─â, simbol al represiunii. La r├óndul ei, democra┼úia vestic─â este patronat─â de un lup cu svastica pe m├ónec─â, ├«narmat ┼či el cu o b├ót─â pe care scrie:ÔÇ×Made in SUAÔÇŁ. ├Än aceea┼či manier─â, ÔÇ×Vocea AmericiiÔÇŁ, simbol al lumii libere, era prezentat─â ca o re┼úea de p─âianjeni furio┼či, ├«n timp ce politicienii occidentali au ca obiecte de adora┼úie bombe de felurite tipuri ┼či m─ârimi.

8 Tito BUNA tito   cap de pod USA jpg jpeg

(ÔÇ×Tito, cap de pod pentru americaniÔÇŁ)

Inamicii Estului nu sunt plasa┼úi pe pozi┼úii egale. De departe, America e un dominator cu m├ón─â de fier. ├Än desene, cei ce reprezint─â Fran┼úa, Anglia, Germania, Grecia sunt de mai mici dimensiuni dec├ót americanii, mai am─âr├ó┼úi, ├«mpin┼či de la spate de tutorii lor. Alia┼úii sunt pl─âti┼úi cu sume ridicole pentru servicii josnice ┼či for┼úa┼úi ÔÇô aproape contra voin┼úei lor ÔÇô s─â ac┼úioneze contra Estului. ├Än unele imagini, leul britanic apare jig─ârit ┼či umil, ├«n altele, lupul american p─âze┼čte democra┼úia din Anglia, ├«ntruchipat─â de o oi┼ú─â inocent─â. Frecvente sunt structurile vizuale ├«n care reprezentantul Americii apare ├«n m├ón─â cu un bici, dres├ónd leul britanic sau pe conduc─âtorii Fran┼úei, Iugoslaviei ┼či Italiei.

9 Tito BUNA tito   in loc de un plan cincinal cinci planuri anual jpg jpeg

(ÔÇ×Tito ÔÇô ├«n loc de un plan cincinal, cinci planuri anualeÔÇŁ;urmare a conflictului acestuia cu URSS-ul, propaganda sovietic─â (┼či, evident, cea rom├ón─â) ├«l desfiin┼úeaz─â pe Tito, aliatul estic al americanilor. A se vedea ┼či caricaturile de mai jos, din ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇŁ)

Inferioritatea alia┼úilor europeni fa┼ú─â de Washington este sugerat─â ├«n multiple moduri. Statele Unite sunt reprezentate mereu de Uncle Sam sau de pre┼čedintele S.U.A. (ambii ├«n pozi┼úii de for┼ú─â ┼či ├«ncredere de sine), pe c├ónd Europa de Vest este metonimizat─â de oameni neputincio┼či, cu probleme fizice evidente (premierii englez, francez, italian stau ├«n genunchi sau merg pe s├órm─â ├«naintea diploma┼úilor americani), sau de o femeie ve┼čnic inferioar─â b─ârba┬ştului, f─âr─â veleit─â┼úi de emancipare. Doctrinarii Estului inten┼úionau, a┼čadar, s─â realizeze distinc┼úia clar─â ├«ntre inamicul principal ┼či cei secundari. Din acest motiv, statele vest-europene erau uneori menajate, indic├óndu-se astfel posibi┬şlitatea unor negocieri ┼či a unor ├«n┼úelegeri cu ace┼čti adversari secundari. Totu┼či, ├«n func┼úie de evenimentele zilei, ┼či alia┼úii europeni ai Washingtonului puteau s─â creasc─â ├«n dimensiuni, devenind amenin┼ú─âtori. Nu pu┼úine sunt situa┼úiile ├«n care britanicii, francezii ┼či iugoslavii sunt ├«nf─â┼úi┼ča┼úi, la r├óndul lor, drept criminali ┼či tor┼úionari de frunte.

10 Consilieri americani in Iugoslavia jpg jpeg

(ÔÇ×Instruc┼úie la cataram─âÔÇŁ.  Cu explica┼úia:ÔÇ×Consilieri militari americani sosesc ├«n IugoslaviaÔÇŁ)

Existau ┼či alte teme, rulate cu prioritate ├«n grafica umoristic─â:tema p─âcii ┼či a r─âzboiului, tema cupidit─â┼úii capitaliste, tema perfidiei occidentale ┼či a purit─â┼úii Estului comunist. Caricaturile rom├óne┼čti ├«ncercau s─â impun─â c├óteva stereotipuri de anvergur─â:democra┼úia occidental─â era una fals─â;Vestul se preg─âtea continuu de r─âzboi;liderii ┼ú─ârilor capitaliste erau ori criminali s├óngero┼či ori c─âm─âtari vicleni, care angajau mercenari pe post de c─âl─âi;America ┬şmanipula brutal sateli┼úii s─âi europeni;exista o conspira┼úie mondial─â anticomunist─â, format─â din puterea politic─â (reprezentat─â grafic de liderii politici), puterea religioas─â (papalitatea) ┼či puterea financiar─â occidental─â (banca, bancherul).

Iconfoto jpeg

Click aici pentru a vedea o galerie de fotografii cu desene satirice împotriva lui Tito

 

Obsesia R─âzboiului ┼či a banului

O alt─â tem─â puternic exploatat─â ├«n caricaturi este cea a r─âzboiului. Opozi┼úia pace-r─âzboi se muleaz─â pe antiteza Est-Vest. O tab─âr─â dore┼čte ÔÇ×bineleÔÇŁ omenirii, o alta, vestic─â, ├«ndemn├ónd furibund la v─ârs─âri de s├ónge. Mai multe ÔÇ×semneÔÇŁ preluate din registrul militar sunt plasate l├óng─â imaginile occidentalilor. Ace┼čtia poart─â mitraliere, sunt ├«nso┼úi┼úi de tancuri, sunt ├«mbr─âca┼úi ├«n uniforme ┼či bocanci, oferind cadouri sub form─â de bombe. Tot acest arsenal induce ideea c─â omuciderea face parte din modul de via┼ú─â firesc al lumii capitaliste. R─âzboiul este ├«nso┼úit de simboluri naziste ┼či de imaginea mor┼úii. Astfel, occidentalii par s─â fi adoptat c─â┼čtile ├«n stil german ┼či brasardele cu svastic─â. Ei sunt dota┼úi cu pistoale care fumeg─â ┼či ├«┼či croiesc drum peste cadavre, cranii ┼či victime suferinde.

13 Tito si ajutoarele sale jpg jpeg

(ÔÇ×Sprijinul lui Tito:capitalistul ┼či chiaburulÔÇŁ,  unde Tito e reprezentat cu ├«nsemnul dolarului pe ┼čapc─â, pe epole┼úi, pe m├óneci ┼či pe momeala din fa┼úa sa)

Tema cupidit─â┼úii este ┼či ea omniprezent─â. ├Änsemnele b─âncilor occidentale, dolarul, lira sterlin─â ┼či Wall Street-ul sunt elemente secundare, dar inteligent plasate ├«n toate desenele. Ele produc impresia c─â totul e de v├ónzare, posibilitatea ca unul sau altul s─â se lase mituit ┼či s─â tr─âdeze fiind cumva iminent─â. Americanii ├«┼či cump─âr─â alia┼úii pe c├ó┼úiva b─ânu┼úi, strecura┼úi ├«n palmele ├«ntinse, plaseaz─â capcane financiare liderilor din Balcani ┼či din Europa, prind ├«n lan┼úul dolarilor ┼či al Planului Marshall pe s─âracii din Vestul Europei. Chiar ┼či pre┼čedintele Truman, ├«n rug─âciune, are deasupra capului o aur─â ├«n form─â de moned─â american─â, tr─âd─âtorul Tito vorbe┼čte la un microfon al ÔÇ×Vocii AmericiiÔÇŁ, modelat ┼či el dup─â semnul $ al dolarului. Personajele din Occident poart─â ├«n mapele lor cecuri, iar p─âl─âriile, jobenurile ┼či hainele sunt imprimate cu acela┼či simbol al dolarului, care ├«i ridic─â pe americani la rangul de c─âm─âtari mondiali. Astfel, capitalismul este pus la zid, devalorizat, criticat, redus la combina┼úii meschine care implic─â pl─â┼úi frauduloase. O imagine brutal─â indic─â opinia lag─ârului ÔÇ×democrat-popularÔÇŁ despre finan┼úele capitaliste:lira sterlin─â ┼či dolarul apar, nu ├«nt├ómpl─âtor, ├«n compania mor┼úii.

Tito-tr─âd─âtorul, ├«nf─â┼úi┼čat sub form─â de ┼čarpe, broasc─â, ┼čobolan

12 Tito dizgratios jpg jpeg

(ÔÇ×Broz-Tito c─âl─âulÔÇŁ.  Caricatura e ├«nso┼úit─â de o poezioar─â:ÔÇ×├Än Beograd sau ├«n Zagreb, /├Än ani trecu┼úi r├ónjeau usta┼čii./Acum din nou stau uciga┼čii, /Crescu┼úi pe trupul ┼ú─ârii, ghebÔÇŁ)

Dup─â ce valorile Vestului erau demontate, urma defilarea simbolurilor umane care reprezentau lumea liber─â. Imaginea ┼ú─ârilor inamice era simplificat─â ┼či echivalat─â cu prestigiul negativ al unor lideri politici ┼či militari. Occidentul era simbolizat de premierii Angliei ┼či Fran┼úei, prezenta┼úi ├«n situa┼úii ridicole, de spioni ┼či solda┼úi ├«nsemna┼úi cu emblema dolarului, de generali americani ├«narma┼úi cu mitraliere, de bancherii de pe Wall Street st├ónd pe saci cu bani ┼či fum├ónd trabucuri, de un Uncle Sam viclean ┼či ├«nclinat spre atitudini r─âzboinice, de pre┼čedin┼úii SUA ÔÇô ar─âta┼úi ┼či ei ca instigatori ai unui nou r─âzboi mondial. Al─âturi de ace┼čtia st─â Papa, care d─â o binecuv├óntare sarcastic─â tuturor planurilor agresive ale Occidentului.Un tratament mult mai dur prime┼čte Tito, aliatul estic al Americii. El este dec─âzut din regnul uman ┼či prezentat adesea ca un ┼čarpe, broasc─â, ┼čobolan, viet─â┼úi care produc repulsie ┼či care induc ideea de tr─âdare ┼či viclenie.

Iar pentru sublinierea inferio┬şrit─â┼úii vesticilor, reprezentan┼úii acestora sunt ├«nlocui┼úi cu imagini de animale ┼či p─âs─âri. Un loc de top ocup─â viet─â┼úile care declan┼čeaz─â instantaneu dezgustul:p─âianjeni, ┼čerpi, broa┼čte, bufni┼úe. Invariabil, aceste animale sunt plasate ├«n situa┼úia de a produce un r─âu deliberat, sub forma unei agresiuni directe, contra oamenilor simpli ┼či a ┼ú─ârilor comuniste. ├Än pielea diferitelor animale ap─ârea cel mai des Tito;dar ┼či secretarul de stat al SUA, Acheson, era desenat ca o vulpe care saliva l├óng─â teritoriul Chinei;dup─â cum ├«mp─âratul Hirohito se transforma ├«ntr-un ┼čobolan care ├«mpr─â┼čtia ciuma. Figurile animalelor care simbolizeaz─â inamicii Estului sunt furioase, ├«ncruntate, viclene, menite a declan┼ča o repulsie. Astfel, toate registrele agre┬şsi┬şvit─â┼úii din imaginarul rom├ónesc (subuman, infrac┼úional, tip bestiariu, igieni┬şzant, funebru) sunt prezente p├ón─â la cel mai mic detaliu ├«n caricaturile ÔÇ×Sc├ónteiiÔÇŁ.