image

Filmul care vorbea despre avorturi în epoca Ceaușescu, cu mult înainte de „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”

În februarie 1975, cinematografele românești proiectau un film despre o tânără care rămăsese însărcinată cu un bărbat căsătorit și care, neavând posibilitatea legală de a întrerupe sarcina într-un spital, ajungea într-o casă de provincie, pe mâna unor femei care practicau clandestin avorturi. Intervenția se termina cu moartea ei.

Filmul se numea Ilustrate cu flori de câmp, era scris și regizat de Andrei Blaier și fusese realizat la numai opt ani după introducerea uneia dintre cele mai dure politici pronataliste ale regimului comunist.

Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966 stabilise, prin primul său articol, că „întreruperea cursului sarcinii este interzisă”, cu un număr limitat de excepții medicale și sociale. Intrarea în vigoare s-a produs la 31 octombrie 1966, iar efectuarea avorturilor în afara condițiilor prevăzute de lege devenea infracțiune.

Era o politică menită să mărească natalitatea. În practică, a împins numeroase femei către întreruperi clandestine de sarcină, făcute în condiții improvizate și deseori periculoase. IICCMER estimează că numărul femeilor care au murit în asemenea împrejurări pe parcursul perioadei comuniste probabil a depășit 10.000. În acest context apare filmul lui Andrei Blaier.

Și aici se află paradoxul lui Ilustrate cu flori de câmp: pelicula putea fi citită oficial ca o condamnare a avortului clandestin și a celor care profitau de disperarea femeilor. În același timp, ceea ce se vedea pe ecran conducea inevitabil spre o întrebare pe care filmul nu avea voie să o formuleze direct: de ce ajunsese Laura în acea casă și nu într-un spital?

O fată vine într-un oraș de la Dunăre

Filmul fusese realizat în 1974. Filmările au avut loc între iunie și august, iar producția Casei de Filme Trei a costat 2.762.000 de lei. Premiera oficială a avut loc la 3 februarie 1975. Andrei Blaier semna atât regia, cât și scenariul, imaginea era realizată de Dinu Tănase, costumele de Ileana Oroveanu, iar muzica de Radu Șerban.

Laura Răduțu, interpretată de Carmen Galin, este o tânără arhitectă din București. Are o relație cu Titel, șeful ei, un bărbat mai în vârstă, căsătorit și cu copii, care îi promite că își va părăsi familia, fără să aibă însă intenția reală de a face acest lucru. Când Laura rămâne însărcinată, bărbatul găsește o soluție mult mai simplă pentru el: banii necesari pentru un avort clandestin.

Citeste si 

Din culisele cinematografiei. De ce au fost oprită seria Brigada Diverse? „Brigada Diverse“?

Laura ajunge într-un oraș dunărean, unde trebuie să fie preluată de Irina, interpretată de Elena Albu. Mama acesteia, jucată de Eliza Petrăchescu, intermediază asemenea intervenții, iar procedura propriu-zisă este făcută de Titina, „nașa-moașă” interpretată de Draga Olteanu-Matei.

Cele două fete sunt apropiate ca vârstă, dar provin din lumi diferite. Laura vine cu aerul unei tinere educate, sigure de ea, care încă mai crede că bărbatul pe care îl iubește îi va rezolva viața. Irina este aparent provinciala mai fragilă, însă înțelege mult mai repede ce se întâmplă și încearcă să o determine pe Laura să renunțe.

Nu reușește. Intervenția este făcută în casă, fără condiții medicale. Titina pleacă apoi la o nuntă. Starea Laurei se agravează, iar fata moare sub ochii Irinei. Copleșită de ceea ce a văzut și de sentimentul că ar fi putut împiedica tragedia, Irina se sinucide.

Două fete tinere dispar într-o singură noapte, în timp ce orașul din jurul lor își vede liniștit de viață. Aici se află centrul filmului.

O nuntă se desfășoară lângă o moarte

Blaier construiește aproape întreaga poveste pe contrast. Într-o parte a orașului are loc o nuntă. Se mănâncă, se bea, lăutarii cântă, oamenii dansează, iar mirele și mireasa sunt la începutul unei vieți împreună. La câteva străzi distanță, Laura moare după un avort clandestin.

Nunta nu este un simplu decor.

Click aici pentru a citi articolul complet 

Mai multe pentru tine...