Femeia comunist─â: Mam─â eroin─â, muncitoare, activist─â jpeg

Femeia comunist─â: Mam─â eroin─â, muncitoare, activist─â

├Än reamenajarea ordinii sociale burgheze, lentila comunismului nu putea trece cu vederea problema femeii. Construc┼úia omului nou a ├«nceput cu opera magistral─â de repozi┼úionare ├«n cadrul societ─â┼úii a femeii. Consolidarea regimului comunist ├«n Rom├ónia a presupus eforturi concertate de promovare a femeii ┼či de a┼čezare ├«n prim plan, dup─â model sovietic, de des─âv├ór┼čire a identit─â┼úii sexului frumos din punct de vedere social ┼či politic. Rolul tradi┼úional de mam─â ┼či so┼úie este dublat acum de dreptul ┼či responsabilitatea de a ocupa un loc ├«n c├ómpul muncii ┼či de a-┼či exercita noile atribu┼úii politice. Propaganda, ├«ntre┼úinut─â, ├«n principal, de pres─â, zugr─âve┼čte portretul femeii ├«n comunism ca eroin─â reunind fantastice puteri de mam─â devotat─â, muncitoare zeloas─â ┼či lupt─âtoare aprig─â ├«n numele socialismului. 

Marile speran┼úe ale ideologiei comuniste sunt legate de promisiunea egalit─â┼úii. Identit─â┼úile ce fac obiectul egalit─â┼úii, definite ├«n raport cu societatea capitalist─â, acoper─â toate aspectele politice, economice ┼či sociale, subsumate identit─â┼úii de clas─â. Totu┼či, femeie-b─ârbateste unul dintre pu┼úinele cupluri antitetice ce nu a fost supus alterit─â┼úii, ideologii comunismului avans├ónd ideea egalit─â┼úii dintre femei ┼či b─ârba┼úi, a emancip─ârii socialiste a femeii.

├Än volumul Femeia, familia ┼či originea propriet─â┼úii private, Friedrich Engels combate ÔÇ×caracterul nenatural al domina┼úiei b─ârbatului asupra femeii ├«n familia modern─âÔÇŁ, ├«n favoarea ÔÇ×stabilirii egalit─â┼úii sociale reale ├«ntre sexeÔÇŁ. Schimbarea raporturilor se face ├«ns─â numai prin transformarea statutului femeii ├«n societate c─âci, adaug─â autorul, ÔÇ×egalitatea nu implic─â afirmarea egal─â a valorilor femeilor ┼či b─ârba┼úilor deopotriv─â, ci tratarea femeilor ca b─ârba┼úiÔÇŁ. Masculinizarea femeii apare ca un obiectiv cu o nuan┼ú─â progresist─â, ├«n timp ce feminizarea b─ârbatului ar constitui o retrogradare a statutului tradi┼úional al acestuia. Charles Fourier aprecia, nu chiar utopic, c─â ÔÇ×nivelul de emancipare al femeii m─âsoar─â gradul de evolu┼úie al societ─â┼úiiÔÇŁ.

A┼čadar, ├«ntr-o interpretare materialist─â a emancip─ârii femeii ┼či ├«n spiritul desfiin┼ú─ârii ordinii societ─â┼úii patriarhale, de sorginte burghez─â ┼či deci decadent─â, femeia trebuie eliberat─â de dependen┼úa economic─â fa┼ú─â de b─ârbat ┼či introdus─â ├«n ÔÇ×procesul de produc┼úie la scar─â social─âÔÇŁ. ├Än viziunea lui August Bebel, exprimat─â ├«n volumul Femeia ┼či societatea, femeia care dispune de propria via┼ú─â ÔÇ×pe l├óng─â munca ├«n produc┼úie, va fi o alt─â parte a zilei educatoare, ├«nv─â┼ú─âtoare, infirmier─â, o a treia parte se va ocupa de art─â sau de ┼čtiin┼ú─â, iar a patra parte a zilei va ├«ndeplini o func┼úie administrativ─â oarecareÔÇŁ.

Este dat─â o mai mare importan┼ú─â rolului public al femeii, ├«n detrimentul sferei private, unde activit─â┼úile legate tradi┼úional de identitatea feminin─â sunt neglijate. De altfel, August Bebel ├«┼či exprim─â convingerea c─â ÔÇ×buc─ât─âria particular─â este o institu┼úie retrograd─âÔÇŁ ce trebuie desfiin┼úat─â, ├«ntruc├ót provoac─â indispozi┼úii femeilor ┼či le obose┼čte.

Emanciparea socialist─â a femeii

Condi┼úia femeii ├«n spa┼úiul rom├ónesc s-a construit simultan cu preocuparea pentru ascensiunea ┼či consolidarea regimului comunist. Rezervat─â fa┼ú─â de schimb─ârile radicale ┼či precaut─â fa┼ú─â de distrugerea complet─â a ordinii tradi┼úionale, societatea comunist─â preia ┼či o parte din stereotipurile patriarhale anterioare. Noua identitate a femeii se compune printr-un dublu proces de polarizare:pe de o parte, femeia este defeminizat─â ├«n spa┼úiul public, devenind egal─â pe pia┼úa muncii cu b─ârbatul, dar pe de alt─â parte devine un subiect puternic sexualizat ├«n spa┼úiul domestic.

Emanciparea socialist─â a femeii aduce, a┼čadar, o dubl─â sarcin─â reprezentantelor sexului slab:aceea de a fi at├ót mame ┼či so┼úii grijulii ┼či iubitoare, c├ót ┼či bune cet─â┼úene ┼či muncitoare eficace, contribuind la bun─âstarea na┼úiunii socialiste.

MAM─é, EDUCATOARE, GOSPODIN─é

ÔÇ×Doi oameni care vor s─â se c─âs─âtoreasc─â ar trebui sa fie siguri c─â ├«nsu┼čirile lor corespund unei asemenea uniri. Acest lucru nu este ├«ns─â posibil dec├ót ├«nl─âtur├óndu-se orice interese care nu au nimic comun cu scopul propriu-zis al uniriiÔÇŁ, explic─â August Bebel ├«n Femeia ┼či socialismul. ├Äntreaga institu┼úie a familiei, considerat─â mo┼čtenire burghez─â, este acum reformat─â, ├«ntr-o formul─â mai atractiv─â, prin laicizarea c─âs─âtoriei ┼či prin simplificarea procedurilor de divor┼ú.

Cea mai delicat─â sarcin─â:educa┼úia micilor comuni┼čti

Responsabil─â de perpetuarea speciei cet─â┼úenilor comuni┼čti, una dintre cele dint├ói ├«ndatoriri ale mamei este educarea copiilor ├«n spiritul comunist al dragostei fa┼ú─â de munc─â ┼či patrie. Revista ÔÇ×Drumul femeiiÔÇŁ, ap─ârut─â sub obl─âduirea Uniunii Femeilor Antifasciste, ofer─â, ├«n num─ârul din aprilie 1947, ÔÇ×zece principii de baz─âÔÇŁ pentru educarea copiilor, ca ┼či c├ónd ar izvor├« din con┼čtiin┼úa acestora, din codul lor de etic─â ┼či conduit─â ├«n a se l─âsa forma┼úi:ÔÇ×nu ne r─âsf─â┼úa┼úi;da┼úi-ne curaj;nu ne speria┼úi, nu ne bate┼úi;spune┼úi-ne numai adev─ârul;nu ne da┼úi totul de-a gata;nu ne pune┼úi la munci grele;nu trezi┼úi ├«n noi ambi┼úii de┼čarte;nu pierde┼úi r─âbdarea c├ónd gre┼čim;nu ne da┼úi exemple rele;face┼úi din noi oameni care s─â ┼čtie a ├«nfrunta via┼úaÔÇŁ. Aceasta este prima ┼či cea mai simpl─â re┼úet─â pentru crearea omului nou.

┼×i revista ÔÇ×FemeiaÔÇŁ din octombrie 1949 ├«ndeamn─â mamele s─â primeasc─â ├«n educa┼úia copiilor ajutorul zilnic al Partidului ÔÇ×prin ┼čcoal─â, pres─â, radio, organiza┼úiile de tineret ┼či de femeiÔÇŁ, pentru a da societ─â┼úii cet─â┼úeni buni, progesi┼čti, educa┼úi ÔÇ×├«n spiritul dragostei de munc─â ├«n colectiv, ├«n spiritul interna┼úionalismului proletarÔÇŁ. Iar pentru a fi la curent cu toate evolu┼úiile politice, femeia este sf─âtuit─â ÔÇ×s─â ia parte, dup─â puterile ei, ┼či dup─â timpul de care dispune ÔÇô ┼či ea va trebui s─â-┼či g─âseasc─â timpul necesar ÔÇô la treburile ┼či evenimentele Patriei saleÔÇŁ.

p1 14 jpg jpeg

├Än ┼úara socialismului, ├«ngrijirea mamei ┼či a copilului este ridicat─â la rang de cult, iar mamele care ├«┼či iau ├«n serios rolul reproductiv devin eroine medaliate. Beneficiile garantate de c─âtre stat mamelor sunt fixate prin noua lege a asigur─ârilor sociale, dup─â cum informeaz─â ÔÇ×FemeiaÔÇŁ din martie 1949:ÔÇ×salariatele cu o vechime de cel pu┼úin 3 luni ├«ntr-o ├«ntreprindere au drept, ├«n caz de maternitate, la un ajutor b─ânesc pe timpul concediului, egal cu salariul lunar, la un ajutor unic pentru procurarea trusoului copilului, echivalent cu salariul pe o lun─â, precum ┼či la un ajutor de al─âptare egal cu 50% din salariul pe timp de 9 luniÔÇŁ. Dup─â care, mama ├«┼či poate l─âsa odraslele ├«n ├«ngrijirea cre┼čelor, c─âminelor de zi ┼či gr─âdini┼úelor sezoniere ┼či ├«┼či poate relua, cu for┼úe noi ┼či entuziasm, munca de construire a socialismului.

Planul de Stat, marea grij─â a gospodinelor

Propaganda comunist─â antreneaz─â ├«ntreaga societate ├«n lupta pentru pace, ├«mpotriva imperialismului, fascismului ┼či ÔÇ×┼ú─ârilor marshallizateÔÇŁ ce uneltesc ├«mpotriva bunului mers al societ─â┼úii ┼či al istoriei, ├«n general. Firesc, nici mamele ┼či gospodinele nu sunt lipsite de aceast─â m─ârea┼ú─â misiune. Iar pentru a se asigura ├«ndeplinirea ei destoinic─â, femeilor le este trasat un mic ghid de ac┼úiune, cuprinz├ónd principalele sarcini de urmat.

Revista ÔÇ×FemeiaÔÇŁ, din aprilie 1950, informeaz─â despre ÔÇ×obliga┼úiile femeilor pentru a contribui la ├«ndeplinirea sau dep─â┼čirea Planului de Stat:participarea la activitatea Comitetelor cet─â┼úene┼čti, munc─â voluntar─â pentru ├«nfrumuse┼úarea ora┼čelor, antrenarea femeilor la ac┼úiuni de demascare a speculei ┼či a sabotajului ├«n aprovizionare, la construirea ┼či la buna func┼úionare a c─âminelor de zi, a gr─âdini┼úelor, participarea la campania de economii ├«n folosirea curentului electricÔÇŁ.

Organele de pres─â vin ├«n continuare ├«n ajutorul femeii, ├«ncerc├ónd s─â se infiltreze ├«n via┼úa intim─â a gospod─âriei cu diverse sugestii pentru g─âtit, cur─â┼úenie ┼či repara┼úii, gr─âdin─ârit sau mod─â pentru doamne ┼či copii, ├«ngrijirea corporal─â ┼či sport.

ÔÇ×Sfaturi practiceÔÇŁ

Oboseala picioarelor se înlătură frecând locurile dureroase cu o bucată de săpun muiat în rachiu.

├Ämpotriva insomniei:Dac─â e provocat─â de surmenaj sau nelini┼čte, c─âuta┼úi s─â evita┼úi seara m├óncarea. Dormi┼úi pe partea dreapt─â, cu capul u┼čor ├«ncovoiat.

Un excelent exerci┼úiu de ml─âdiere a trupului este t├ór├ótul pe br├ónci, pe podea, servindu-ne ├«n acela┼č timp de coate ┼či de genunchi ┼či execut├ónd cu ┼čoldurile mi┼čc─âri ondulatorii. Putem trece astfel sub diferite mesu┼úe sau fotolii, a┼čezate dinadins pe acest parcursÔÇŁ

ÔÇ×C├óteva feluri de bucate pentru femeile gr─âbiteÔÇŁ

Salat─â de praz:T─âiem de diminea┼ú─â prazul felioare foarte sub┼úiri, ├«l l─âs─âm cu sare. ├Änainte de a da la mas─â ├«l scurgem, amestec─âm cu boia de ardei, untdelemn, c├óteva boabe de chimen ┼či ou─â r─âscoapte felii.

C├órnat pe varz─â:C─âlim la foc iute varz─â acr─â. ├Än acela┼č timp pr─âjim ├«n tigae c├órnat de porc, ├«l punem pe varz─â ┼či continu─âm s─â pr─âjim ├«mpreun─â. Cu m─âm─âlig─â sau cartofi.

Desert de m─âm─âlig─â:Se fierbe o m─âm─âligu┼ú─â ├«n lapte ├«n loc de ap─â, cu sare, pu┼úin zah─âr ┼či se parfumeaz─â cu vanilin─â sau coaje de l─âm├óie. Dup─â ce s-a r─âcorit se formeaz─â ├«n m├ón─â crochete care se umple cu marmelad─â, li se d─â o form─â egal─â, se trec prin f─âin─â ┼či ou b─âtut ┼či se pr─âjesc. Se servesc calde cu zah─âr pisat, sau cu compot sau cu sos de marmelad─â sub┼úiat─â pe foc cu ap─â ┼či pu┼úin romÔÇŁ.

MUNCITOARE, CONSTRUCTOARE A SOCIALISMULUI

Conform teoreticienilor comunismului, o condi┼úie principal─â pentru eliminarea exploat─ârii femeii de c─âtre b─ârbat este integrarea sexului slab ├«n economie. Iar aspectul ideologic nu putea fi dec├ót favorabil tinerelor regimuri comuniste ├«n c─âutare de noi recru┼úi proletari, f─âuritori ai socialismului. Ca orice cet─â┼úean comunist onest, principalul raison dÔÇÖ├¬treal femeii este s─â munceasc─â cu s├órg ┼či d─âruire ├«n orice domeniu are ├«nclina┼úie ┼či este nevoie de for┼ú─â de lucru. Calit─â┼úile stahanoviste intrinseci, capacitatea de lucru sunt puse plenar ┼či altruist ├«n slujba consolid─ârii socialismului.

Tatiana D─ânescu, Bac─âu: ÔÇ×Mie personal, ca ├«nv─â┼ú─âtoare, ├«mi stau sarcini m─âre┼úe ├«n fa┼ú─â, pentru a ap─âra pacea:s─â luminez copiii ├«n spiritul nou de via┼ú─â, s─â le ar─ât care ne sunt du┼čmanii ┼či cine ne sunt prieteniiÔÇŁ.

Femei din toată ţara, munciţi!

ÔÇ×Femeile muncitoare ┼či ┼ú─âr─âncile constitue cea mai mare rezerv─â a clasei muncitoare. Aceast─â rezerv─â reprezint─â o bun─â parte a popula┼úiei. Fi-va rezerva feminin─â pentru clasa muncitoare ori ├«mpotriva ei, de acest lucru depinde soarta mi┼čc─ârii proletareÔÇŁ, citeaz─â revista ÔÇ×FemeiaÔÇŁ, din mai 1950, dintr-o cuv├óntare a tovar─â┼čului Stalin ap─ârut─â ├«n ziarul ÔÇ×PravdaÔÇŁ, la 8 martie 1925. Femeile din toate col┼úurile ┼ú─ârii s-au unit sub ├«nsemnele proletariatului. La Congresul Confedera┼úiei Generale a Muncii din noiembrie 1947, femeile sindicalizate s-au angajat, conform revistei ÔÇ×Drumul femeiiÔÇŁ, ca prin munca lor s─â lupte hot─âr├ót pentru realizarea unit─â┼úii clasei muncitoare, s─â sus┼úin─â ┼či s─â ├«nt─âreasc─â stabilizarea monetar─â ┼či, prin democra┼úie popular─â, ÔÇ×s─â netezeasc─â drumul spre socialismÔÇŁ.

Constantinescu Maria, Bucure┼čti:ÔÇ×Muncind cu r├óvn─â am dep─â┼čit norma cu 100%. La salariu ├«ns─â, am cerut s─â nu ni se dea mai mult dec├ót 50% pentru c─â ┼čtim c─â ┼úara are ├«nc─â multe nevoi pentru a ├«mbun─ât─â┼úi via┼úa oamenilor munciiÔÇŁ.

Foto:Brigad─â de tractoriste de la S.M.T. Roman, regiunea Bac─âu, 1952

3 1952 Brigada de tractoriste de la S M T  Roman regiunea Bacau 1 JPG jpeg

Imaginea muncitoarei nu ┼úine cont de statute sociale, c─âci toate femeile nutresc sentimentele ├«n─âl┼ú─âtoare ale responsabilit─â┼úii ridic─ârii nivelului produc┼úiei. Unite, ele salveaz─â maternit─â┼úi sau c─âmine de copii l─âsate de izbeli┼čte, construiesc linii de tramvai sau diguri, put├ónd fi v─âzute ÔÇ×pe ┼čantier, o intelectual─â l├óng─â o muncitoare sau o ┼ú─âranc─â m├ónuind lopataÔÇŁ, cum descrie revista ÔÇ×Drumul femeiiÔÇŁ din august-septembrie 1947. Astfel de ac┼úiuni, nu numai c─â nu trec neobservate, dar sensibilizeaz─â publicul ┼či ├«l angajeaz─â. De exemplu, ├«n timpul reamenaj─ârii unui dispensar, ÔÇ×un co┼čar s-a oferit spontan s─â cure┼úe co┼čurile ┼či s─â repare o sob─â, o gospodin─â a preg─âtit masaÔÇŁ, iar al┼úi cet─â┼úeni au pus um─ârul financiar.

├Än num─ârul din februarie 1949, revista ÔÇ×FemeiaÔÇŁ, sub ├«ndemnul ÔÇ×S─â cunoa┼čtem PlanulÔÇŁ, noteaz─â c─â ÔÇ×al─âturi de b─ârba┼úi, sute ┼či mii de femei muncitoare ├«n toate ora┼čele, ├«n toate satele noastre vor lua parte acum la gospod─âria public─â, la desvoltarea ei, la ├«ndeplinirea Planului nostru de StatÔÇŁ. Pentru a duce o munc─â dreapt─â, benefic─â, fiecare femeie ÔÇ×este datoare s─â cunoasc─â ├«n am─ânun┼úime planul, pentru a ┼čti care este partea de munc─â ce-i revine de f─âcut, ├«n sectorul de produc┼úie, ├«n gospod─âriile dela ora┼če ┼či sate, pe l├óng─â institu┼úiile de s─ân─âtate sau de cultur─âÔÇŁ.

Obliga┼úiile sunt trasate concret, femeile trebuie s─â ia drumul fabricii:ÔÇ×├Än fiecare gospodin─â, so┼úie de muncitor, trebuie s─â de┼čtept─âm interesul pentru munca din fabric─â, pentru ├«ntrecerile socialiste, pentru dep─â┼čirea normelorÔÇŁ. Mai mult, trebuie dus─â o ÔÇ×ac┼úiune de restructurare a femeilor func┼úionare din birouriÔÇŁ care, ├«n mod eronat, subapreciaz─â munca manual─â;m├óinile lor ┼či-ar pierde mai cu folos fine┼úea ├«n marile ├«ntreprinderi industriale.

Femeia comunist─â cunoa┼čte ┼či strungul, ┼či decanatul

Femeia muncitor devine treptat o amazoan─â cobor├ót─â din mitologie ├«n c├ómpul muncii, c─âp─ât├ónd tr─âs─âturi androgine ├«n sfera profesional─â. Antrenate ├«n marea ├«ntrecere socialist─â erau femeile din toate categoriile de munc─â, unele ÔÇ×necunoscute p├ón─â ├«n prezent de femei:minere, vagonetare, strungare, l─âc─âtu┼či, sudori, fochiste, impiegate de mi┼čcare, watmane, marinareÔÇŁ, ÔÇ×├«n industria grea sau pe ┼čantier, I.C.A.S. sau la gr─âdin─ârii, la canal sau ├«n transporturi, ├«n munci calificate sau necalificateÔÇŁ.

ÔÇ×FemeiaÔÇŁ, din luna mai 1950, titreaz─â r─âspicat ┼či manifest c─â ÔÇ×dezvoltarea socialismului cere ├«ncadrarea femeilor ├«n c├ómpul munciiÔÇŁ, ar─ât├ónd ┼či indignarea pentru faptul c─â ÔÇ×sunt ┼či Departamente unde p├ón─â ├«n prezent femeile nu au fost promovate dec├ót ├«n munci obi┼čnuiteÔÇŁ. De pild─â, ├«n sectorul forestier, fabricile de cherestea angajeaz─â femei voinice numai ├«n posturi auxiliare, cum ar fi c─âratul rumegu┼čului, ├«n vreme ce este bine cunoscut c─â ele pot face fa┼ú─â unor responsabilit─â┼úi mai serioase, ÔÇ×├«n timpul r─âzboaielor, femeile deservind gaterele ┼či circularele ├«n locul b─ârba┼úilor mobiliza┼úiÔÇŁ.

Liliana Zubri┼úchi, Alba Iulia:ÔÇ×Ca cet─â┼úean─â ÔÇô duc o munc─â de l─âmurire, ├«nsufle┼úind pretutindeni ├«ncrederea mea neclintit─â ├«n for┼úele p─âcii. Ca intelectual─â ÔÇô pun modestele mele cuno┼čtin┼úe ├«n slujba muncii culturale, scriind articole culturale, scenete, piese de teatru. Ca gospodin─â, caut s─â cultiv ├«n jurul micului meu c─âmin fiecare petec de p─âm├ónt. Ca mam─â ├«mi cresc copila ├«n spirit democratic, ca s─â devin─â cet─â┼úean─â cinstit─â, ├«nv─â┼úat─â ┼či bine preg─âtit─â, pentru a fi ├«n slujba Republicei noastreÔÇŁ.

Democra┼úia popular─â ofer─â femeilor dreptul de a ocupa func┼úii publice. ├Än timpul organiz─ârii judec─âtoriilor populare, unde orice om al muncii poate ocupa func┼úia de judec─âtor ÔÇ×f─âr─â a i se cere o preg─âtire special─â ┼či s─â cunoasc─â legi ┼či articole de legiÔÇŁ, se a┼čteapt─â ca ÔÇ×prezen┼úa femeii ├«n completul de judecat─â s─â dea justi┼úiei caracterul uman de care era lipsit─âÔÇŁ, dup─â cum relateaz─â revista ÔÇ×Drumul femeiiÔÇŁ din decembrie 1947. ├Än acela┼či an este numit─â ┼či prima femeie decan, la Facultatea de ┼×tiin┼úe din Cluj, Raluca Ripan fiind ┼či a treia profesoar─â universitar─â din ┼úar─â.

Lenin:ÔÇ×Omul analfabet este ├«n afara politiciiÔÇŁ

ÔÇ×Omul analfabet este ├«n afara politiciiÔÇŁ, avertizeaz─â Lenin, din paginile revistei ÔÇ×FemeiaÔÇŁ din iunie 1949. Iar cum politica se face de c─âtre tot poporul, la unison, prin toate ungherele casei, fabricii sau pe ogoarele patriei, partidul pune la dispozi┼úia femeilor numeroase ┼čcoli de alfabetizare. Estim─ârile sunt c─â ÔÇ×dela 23 august 1944 ┼či p├ón─â azi analfabetismul a sc─âzut dela 45, 4% la 38%ÔÇŁ, iar pentru 1949, planul viza alfabetizarea a ├«nc─â 400.000 de cet─â┼úeni. ├Än spiritul dep─â┼čirii normei, desigur, ├«n primele trei luni de planificare erau ├«nscri┼či deja 494.000 cet─â┼úeni...

Fiicele poporului, ÔÇ×femei de toate v├órstele, tinere ┼či b─âtr├óne, adolescente sau mature, cu dragoste nou─â de via┼ú─âÔÇŁ, merg s─â ├«nve┼úe, s─â ias─â din ├«ntunericul ├«n care fuseser─â ┼úinute de regimurile anterioare. Altele se ├«ndreapt─â spre ┼čcolile de calificare pentru a deveni cadre tehnice ┼či a ├«nmul┼úi r├óndurile proletariatului, ├«n timp ce la sate femeile se suie pe tractor. Culturalizarea ┼či promovarea ┼ú─âr─âncii devine, de altfel, un punct important ├«n agenda comunist─â. Conform rezolu┼úiei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom├ón, din prim─âvara lui 1949, asupra sarcinilor partidului ├«n lupta pentru ├«nt─ârirea alian┼úei clasei muncitoare cu ┼ú─âr─ânimea muncitoare ┼či pentru transformarea socialist─â a agriculturii, este neceasar─â ÔÇ×atragerea ├«n munca de organizare ┼či conducere a Coopera┼úiei a femeilor ┼či ├«n special a acelora care muncesc ├«n ramurile agricole unde munca femeilor ocup─â un rol important:industria casnic─â, cre┼čterea vitelor etc.ÔÇŁ.

FEMEIA DE LA CÂRMA POLITICII

├Än 1946, pentru prima dat─â ├«n istoria na┼úional─â, femeile voteaz─â. Devin cet─â┼úene. Conform legii electorale nr. 560 din 15 iulie 1946, votul este universal, egal, direct ┼či secret, put├ónd fi exercitat de to┼úi cet─â┼úenii care au ├«mplinit v├órsta de 21 de ani. A┼čadar, femeile primesc identitate politic─â, devin egale cu b─ârba┼úii ├«n fa┼úa legii. Pot alege ┼či sunt eligibile. Chiar dac─â liderii comuni┼čti se ├«nfioar─â mai degrab─â la g├óndul consolid─ârii politice, la victoria Soarelui ├«n alegeri, dec├ót la realizarea proiectului egalit─â┼úii ├«ntre sexe...

4  femeia apr 50 7 JPG jpeg

Ana Pauker ┼či alte tovar─â┼če de fier

Exemplul prin excelen┼ú─â al unei ├«nalte fe┼úe feminine ajuns─â ├«n v├órful puterii politice este Ana Pauker. Dup─â o activitate intens─â ├«n cadrul partidului, ├«n 1947 este numit─â ministru de Externe al Rom├óniei. Prima femeie ministru de Externe din istoria ┼ú─ârii ┼či din lume! ├Än num─ârul din decembrie 1947, revista ÔÇ×Drumul femeiiÔÇŁ dedic─â articole ample ├«nf─â┼úi┼č├ónd toate detaliile ceremoniei de ├«nvestire ┼či ├«nsemn─âtatea evenimentului:aceast─â ÔÇ×numire ce va confirma sensul unui regim, subliniind rostul s─âu progresist ┼či ├«ncunun├ónd sacrificiul ┼či martirajul unei femeiÔÇŁ.

Celebritatea tovar─â┼čei Pauker nu este, totu┼či, unic─â. Revista ÔÇ×FemeiaÔÇŁ face o inventariere a femeilor cu func┼úii politice ┼či publice p├ón─â ├«n aprilie 1950:ÔÇ×femei mini┼čtri, consilieri ministeriali, directori de ministere, 31 deputate ├«n Marea Adunare Na┼úional─â, 64 directori de ├«ntreprinderi, 27 profesori universitari, o femeie decan ┼či academicianÔÇŁ. ÔÇ×Sute de femei fac parte din Comitetele Provizorii de la ora┼če ┼či pl─â┼či, mii de femei au fost alese de cur├ónd ca asesori populari. Alte sute de femei gospodine, ┼ú─ârance s─ârace ┼či mijloca┼če sunt propuse ├«n noile conduceri ale cooperativelorÔÇŁ, se arat─â, aproape statistic, ┼či ├«n num─ârul din iulie 1949. Femeile de peste tot, cu o con┼čtiin┼ú─â comunist─â cinstit─â, devotate, particip─â la conducerea treburilor ob┼čte┼čti.

Agitatoarele minţilor întunecate

Femeia ├«┼či asum─â, politic ┼či ideologic, ├«ntreaga misiune a comunismului, devine subordonat─â idealurilor revolu┼úionare. Comunismul face posibil─â eliberarea femeii, iar aceasta, ├«n schimb, garanteaz─â securizarea viitorului regimului. A┼čadar, rolul de activist─â trebuie asumat pe deplin de fiecare femeie, ├«mpreun─â lupt├ónd pentru cauza socialismului, ├«nregimentate ├«n organiza┼úii, uniuni antifasciste, sindicate ┼či ligi. Activistele ├«mbrac─â hainele profe┼úilor ideologiei comuniste, propov─âduind maselor de oameni ai muncii cuv├óntul ┼či ├«nv─â┼ú─âmintele partidului.

 ÔÇ×Femeile s─â se uneasc─â ├«n organiza┼úii puternice, ├«ntr-un singur front ÔÇô pe scar─â interna┼úional─âÔÇŁ, ├«ndeamn─â ÔÇ×Drumul femeiiÔÇŁ ├«n vara lui 1947. Intelectuale, gospodine, muncitoare ┼či ┼ú─âr─ânci, toate sunt concentrate ├«ntr-un front unic na┼úional, mai ├«nt├ói. ├Än platforma Uniunii Femeilor Democrate, din decembrie 1947, se desemneaz─â punctual misiunea membrelor uniunii, acoperind toate domeniile de activitate ale femeii, interconect├ónd, astfel, toate avatarurile femeii comuniste:ÔÇ×mobilizarea tuturor femeilor din ┼úar─â la lupta ├«mpotriva imperiali┼čtilor a┼ú├ó┼ú─âtori la r─âzboi, participarea activ─â la consolidarea regimului democratic, combaterea analfabetismului ┼či ridicarea nivelului cultural al masselor de femei, ridicarea produc┼úiei, combaterea speculei, ocrotirea mamei ┼či copilului, educarea copilului ├«ntr-un spirit de dragoste pentru popor, de cinste, de adev─âr ┼či de munc─âÔÇŁ.

Munca de l─âmurire spulber─â ÔÇ×apari┼úia sfintelor pe geamuriÔÇŁ

Pentru atragerea femeilor pe calea cea luminoas─â a socialismului este nevoie de o serioas─â ÔÇ×munc─â de l─âmurire de la om la omÔÇŁ. Nu este sc─âpat din vedere niciun posibil canal de propagare a mesajului c─âtre publicul avid de cunoa┼čtere. Se organizeaz─â ┼čcoli de cadre, de ├«ndrumare ┼či de alfabetizare, grupe de citit ┼či echipe artistice. ├Än zonele rurale, s─âtencele ├«┼či iau noti┼úe despre ├«ngrijirea pomilor roditori, cultivarea legumelor sau puericultur─â.

Revistele dedicate femeilor sunt populate de numeroase m─ârturii ale unor ilustre muncitoare din popor, declar├óndu-┼či for┼úa de munc─â, d─âruirea fa┼ú─â de popor, partid, copii ┼či gospod─ârie. ├Än micile rubrici cu recomand─âri pentru citit, literatur─â realist-socialist─â, nu basme, se g─âsesc c─âr┼úi precum Prim─âvarade Haralamb Zinc─â, ÔÇ×cu un con┼úinut real, vioiu, plin de elan tinerescÔÇŁ. Ac┼úiunea se petrece, desigur, ├«ntr-o fabric─â, nu pe c├ómpii cu flori. Iar protagoni┼čtii nu pot fi dec├ót un fiu de ÔÇ×┼ú─âran s─ârac, muncitor cinstit, membru de PartidÔÇŁ, numit ├«n postul de director, ┼či so┼úia sa, salahori┼ú─â, femeie needucat─â ce nu ├«i ├«n┼úelege pe deplin munca. ÔÇ×├Äntre ei intervine o r─âceal─âÔÇŁ, dar deznod─âm├óntul este, cum este firesc, unul fericit.

Reafirm├ónd aspira┼úia unanim─â a intensific─ârii muncii de agita┼úie, revista ÔÇ×FemeiaÔÇŁ constat─â, ├«n septembrie 1949, c─â membrele UFDR ÔÇ×au reu┼čit s─â ridice combativitatea de clas─â a femeilor, s─â spulbere de multe ori credin┼úele mistice, ca apari┼úia ┬źsfintelor┬╗ pe geamuriÔÇŁ. Cu ocazia celebr─ârii zilei na┼úionale, la 23 august 1949, femei din toate regiunile Rom├óniei afirm─â felul lor de a sus┼úine cauza partidului, de a lupta pentru construc┼úia socialismului, celebr├ónd eliberarea de sub jugul fascist.