Despre trac╚Ťiunea feroviar─â: Trecerea de la locomotiva cu aburi la cea diesel sau electric─â  jpeg

Despre trac╚Ťiunea feroviar─â: Trecerea de la locomotiva cu aburi la cea diesel sau electric─â

O bun─â parte din secolul XX a func╚Ťionat cu puterea aburului. ├Än ciuda eficien╚Ťei acestei metode, timpul a scos la iveal─â modalit─â╚Ťi ╚Öi mai practice de propulsare a garniturilor de tren. Principalele alternative la locomotiva cu abur vor deveni ├«n decursul unui secol locomotivele diesel, ├«n numeroasele lor variante ╚Öi locomotivele electrice. Aceast─â schimbare va propaga un val de modific─âri ├«n structura feroviar─â deja existent─â.

O putere mai mare de trac╚Ťiune ├«nseamn─â o cantitate mai mare de mutat, iar o cantitate mai mare presupune un profit de cele mai multe ori multiplicat. Pentru ca acest lucru s─â devin─â realitate, operatorul privat a fost nevoit s─â achizi╚Ťioneze ╚Öi s─â implementeze noua tehnologie pe ├«ntreaga sa arie de operare. Acolo unde anumi╚Ťi operatori priva╚Ťi nu au ╚Ťinut pasul cu trendul impus de ceilal╚Ťi operatori ╚Öi nu au adaptat tehnica folosit─â la noile standarde, statul a ├«ncercat s─â impun─â acestora o modernizare treptat─â prin numeroase legi ╚Öi angajamente.

Locomotiva diesel, rezultat─â ├«n urma adapt─ârii motorului creat de Rudolph Diesel, de╚Öi a fost la ├«nceput privit─â cu scepticism, a reprezentat ├«n cele din urm─â o adev─ârat─â revolu╚Ťie ├«n industria feroviar─â1. Locomotivele diesel aveau numeroase avantaje spre deosebire de antecesoarele lor, locomotivele cu abur. Necesitau un echipaj mai mic, func╚Ťionau cu ajutorul unui combustibil mai u╚Öor de transportat ╚Öi distribuit ╚Öi se bucurau de o autonomie ╚Öi independen╚Ť─â mai mare, prin prisma unui sistem care nu necesita cantit─â╚Ťi foarte mari de ap─â pentru a func╚Ťiona. Principala problem─â pe care a ├«nt├ómpinat-o locomotiva diesel p├ón─â spre mijlocul secolului XX a fost procesul de injectare al combustibilului2. Problema a fost ├«n cele din urm─â ├«ndreptat─â cu ocazia perfec╚Ťion─ârilor succesive prin care a trecut motorul Diesel.

Un alt avantaj al locomotivelor diesel l-a reprezentat disponibilitatea acestora. ├Äntr-un articol publicat ├«n ÔÇ×The Saturday Evening PostÔÇŁ, un ziar american din anii 1930, se precizeaz─â ├«n acest sens un procent de disponibilitate de 95% al locomotivelor diesel fa╚Ť─â de unul modest, de 35% al celor cu abur. Ce ├«nseamn─â acest lucru? Locomotivele cu abur aveau nevoie de o preg─âtire ├«ndelungat─â ╚Öi costisitoare. La polul opus locomotiva diesel nu avea nevoie de verific─âri de rutin─â dese iar atunci c├ónd acestea erau executate timpul cheltuit cu acestea era mult mai pu╚Ťin. O problem─â care a determinat adoptarea noului tip de tehnologie ├«n ceea ce prive╚Öte trac╚Ťiunea feroviar─â a fost de asemenea nivelul de salarizare ╚Öi num─ârul de angaja╚Ťi tot mai mare, necesar pentru realizarea mentenan╚Ťei locomotivelor cu abur. Prin adoptarea tehnologiei diesel, echipele care realizau mentenan╚Ťa puteau s─â fie formate ╚Öi dintr-un singur om. Salariile r─âm├óneau mari, ├«ns─â num─ârul de angaja╚Ťi sc─âdea. Din punct de vedere economic aceast─â solu╚Ťie era avantajoas─â, ├«ns─â sc─âderea num─ârului de angaja╚Ťi a ├«nsemnat tensiuni ╚Öi probleme de ordin social3

O bun─â parte a secolului XX este dedicat─â solu╚Ťion─ârii acestor probleme. La prima vedere rezolvarea consta ├«n disponibilizarea personalului inutil. Cu toate acestea, o astfel de solu╚Ťie ar fi ├«nsemnat un poten╚Ťial blocaj al industriei feroviare ca urmare a grevelor ╚Öi manifesta╚Ťiilor angaja╚Ťilor. Solu╚Ťia ├«n multe cazuri a fost una complex─â. Autorit─â╚Ťile au evitat, pe c├ót posibil, concedierea angaja╚Ťilor. ├Än schimb s-a optat pentru realizarea de cursuri ├«n vederea preg─âtirii personalului deja existent pentru noi sarcini, ├«n contextul industriei feroviare. Activitatea de ├«ntre╚Ťinere, ├«n sine, a fost redefinit─â ├«n raport cu noul context creionat de introducerea unor noi standarde ├«n ceea ce prive╚Öte trac╚Ťiunea feroviar─â.

├Än cazul trac╚Ťiunii electrice aceasta vine cu r─âspunsuri la o serie de probleme puse de locomotivele cu abur dar ╚Öi de cele diesel. Locomotivele electrice sunt ├«ntr-un cuv├ónt eficiente. Produc rezultate similare sau mai bune dec├ót celelalte dou─â tipuri de locomotive f─âr─â a polua mediul ├«nconjur─âtor. De╚Öi primele modele dateaz─â din secolul XIX, maturizarea acestui tip de trac╚Ťiune feroviar─â va avea loc ├«n secolul XX. Un principal factor ├«n acest proces de maturizare ├«l va reprezenta descoperirea importan╚Ťei dinamului ├«n sistemele electrice cu curent continuu dar ╚Öi cercet─ârile din domeniul magnetometriei. O alt─â descoperire important─â pentru  dezvoltarea ideii din spatele locomotivei electrice o reprezint─â generatorul electric. Contribu╚Ťiile aduse de persoane precum Werner von Siemens, Zenobe Gramm, Thomas Edison sau Frank Julian Sprague ├«n acest domeniu sunt de mare importan╚Ť─â4.

Deja ├«n anul 1912 putem vorbi de existen╚Ťa unui num─âr destul de semnificativ de c─âi ferate electrificate. Printre principalele motive ale acestei alegeri s-au aflat ventilarea mai eficient─â a tunelelor lungi, costul redus al energiei electrice ├«n anumite zone, o mai bun─â gestionare a por╚Ťiunilor de cale ferat─â ├«n pant─â ╚Öi un timp de accelerare mai mic ├«n zonele cu linie ├«ntins─â. C├óteva rute electrificate ├«n aceast─â perioad─â includ linia New York, New Haven & Hartford (foto jos), o por╚Ťiune din calea ferat─â prusac─â de aproximativ 120 km ╚Öi c├óteva linii suburbane din zona ora╚Öelor Londra ╚Öi Liverpool. Acestora li se adaug─â linii de metrou deschise printre care cele din Paris (1900), New York (1904) ╚Öi Londra (1905). Electrificarea rutelor va deveni un obiectiv important pentru un num─âr de state. Principalul avantaj raportat la problemele secolului XXI ├«n special este acela c─â nu polueaz─â. Din acest motiv se poate hazarda o opinie cu privire la faptul c─â trenurile electrice ╚Öi electrificarea, ├«n general, au fost v─âzute ca solu╚Ťii de lung─â durat─â ├«n combaterea polu─ârii, motiv pentru care au reprezentat tehnologia de viitor implementat─â de un num─âr semnificativ de state sau companii private5.


NH EP 1 jpg jpeg

Trecerea de la locomotiva cu aburi la cea diesel sau electric─â a fost treptat─â. Chiar dac─â ambele tehnologii erau disponibile ├«nc─â de la ├«nceputul anilor 1900, acestea sunt implementate la scara larg─â abia la mijlocul secolului XX. Acest lucru se datoreaz─â, ├«n bun─â parte, tehnologiei care a avansat ├«ncet ╚Öi sigur. Primele locomotive diesel capabile s─â ├«nlocuiasc─â b─âtr├ónele locomotive cu abur apar abia ├«n jurul anului 1940. Procesul de tranzi╚Ťie a lucrat ├«n favoarea principalelor companii feroviare, fapt care a permis cre╚Öterea profitului ╚Öi maximizarea eficien╚Ťei re╚Ťelei de transport. O problem─â ├«n acest sens a reprezentat-o, totu╚Öi, necesitatea reducerii for╚Ťei de munc─â excedentare6. O alt─â problem─â, manifestat─â ├«n cazul locomotivelor electrice, a reprezentat-o necesitatea unei infrastructuri capabile, adic─â a unei re╚Ťele de alimentare pentru aceste ma╚Öin─ârii. Realizarea unei astfel de re╚Ťele de alimentare cu curent electric a presupus o nou─â investi╚Ťie ╚Öi o cheltuial─â suplimentar─â ├«n efortul general de modernizare al c─âilor ferate. 

Cu toate c─â aceast─â nou─â tehnologie era una revolu╚Ťionar─â, Marea Britanie continu─â s─â foloseasc─â locomotive cu aburi pe re╚Ťelele sale. Principalul motiv l-au reprezentat bogatele resurse de c─ârbune care la r├óndul lor reprezent├ónd o industrie, aveau nevoie de alta pe care s─â o hr─âneasc─â pentru a supravie╚Ťui. ├Än ciuda acestui fapt, Marea Britanie va fi for╚Ťat─â, de competi╚Ťia acerb─â ├«n domeniul transporturilor pe care o vor face celelalte mijloace de locomo╚Ťie ce adoptaser─â noua tehnologie, s─â adopte ╚Öi pentru industria feroviar─â tehnologia diesel ╚Öi mai t├órziu ╚Öi pe cea electric─â, pentru a readuce c─âile ferate ├«ntr-o stare de competitivitate cu ceilal╚Ťi furnizori de servicii similare7. Aceast─â trecere la o nou─â tehnologie se va dovedi, ├«n timp, o alegere bun─â. Eficien╚Ťa c─âilor ferate va cre╚Öte iar costurile de ├«ntre╚Ťinere pentru materialul rulant vor fi reduse sesizabil.

├Än privin╚Ťa noilor tehnologii de trac╚Ťiune, secolul XX pare s─â ofere o solu╚Ťie eficient─â pentru ├«nlocuirea tehnologiei vechi ╚Öi p─âguboase a aburului. Un lucru important de observat ├«n cazul noilor tehnologii implementate este colaborarea, la nivel mondial, dintre diferi╚Ťii speciali╚Öti la perfec╚Ťionarea acestora. Dac─â despre prima locomotiv─â cu abur putem spune cu certitudine c─â este rezultatul spa╚Ťiului britanic ╚Öi al pionierilor s─âi, despre locomotiva diesel ╚Öi cea electric─â putem spune doar c─â ├«nglobeaz─â spiritul fiec─ârei na╚Ťiuni care a contribuit la dezvoltarea acestora. Particularit─â╚Ťile fiec─ârei re╚Ťele feroviare, precum ╚Öi a materialului rulant determin─â apari╚Ťia unui num─âr de probleme specifice acestor re╚Ťele. Ca ╚Öi ├«n cazul celorlalte componente ale c─âilor ferate ╚Öi ├«n cazul trac╚Ťiunii feroviare a fost necesar─â stabilirea ╚Öi impunerea unor standarde. Indiferent de situa╚Ťie, adoptarea unor noi tehnologii a presupus ├«ntotdeauna un efort suplimentar pentru adaptarea mediului ├«n vederea integr─ârii acestor noi tehnologii.

C─âile ferate nu ar fi ast─âzi la acest nivel de dezvoltare dac─â nu ar fi fost implementate, treptat, noile tehnologii din domeniul trac╚Ťiunii feroviare. Chiar dac─â acest lucru a presupus modific─âri ├«n dinamica acestei industrii, ele au fost necesare pentru a asigura ├«n continuare eficien╚Ťa acestui mod de transport. ├Än acela╚Öi timp, adoptarea unor noi tehnologii a presupus, ├«n egal─â m─âsur─â, o evolu╚Ťie ├«n g├óndire. Ast─âzi, apreciem tehnologia ce se bazeaz─â pe alimentarea cu curent electric drept o tehnologie curat─â, a viitorului. Motorul Diesel ├«╚Öi pierde treptat din importan╚Ť─â, at├ót ├«n industria feroviar─â c├ót ╚Öi ├«n alte industrii similare ale transportului. Pe semne, standardele cu privire la trac╚Ťiunea feroviar─â se schimb─â din nou. F─âr─â doar ╚Öi poate evolu╚Ťia c─âilor ferate este un proces activ aflat ├«ntr-o continu─â desf─â╚Öurare.

Note:

1.

accesat în data de 14.04.2017.
2.

accesat în data de 14.04.2017.
3. Garet Garrett, The Articles of Progress, ├«n ÔÇťThe Saturday Evening PostÔÇŁ, Vol. 207, Philadelphia, 1934, pp.5-7.
4.

accesat în data de 14.04.2017.
5. Ian, McNeil, An Encyclopaedia of the History of Technology, London, Routledge, 1990, pp. 591 ÔÇô 592.
6.

accesat în data de 14.04.2017.
7.

accesat în data de 14.04.2017.