De ce se pierd monumentele istorice? Sunt doar banii o problem─â?! jpeg

De ce se pierd monumentele istorice? Sunt doar banii o problem─â?!

Prima problem─â pe care o reclam─â orice func┼úionar public c├ónd vine vorba de a face ceva pentru patrimoniul pe care ├«l are ├«n gestiune este cea a banilor. Am ar─âtat c─â ┼či ├«n cazul patrimoniului cultural situa┼úia este la fel, dar am v─âzut c─â banii, pu┼úin c├ó┼úi sunt, cap─ât─â alte destina┼úii dup─â ni┼čte criterii ┼či interese ce nu sunt cuprinse ├«n lege.

Am v─âzut ├«n articolul Cum se "jongleaz─â" cu banii publici la cultur─â-criterii aleatorii ┼či compara┼úii ├«ntre monumentele istorice, dar ┼či ├«n materialulPlanul Na┼úional de Restaurare ├«n 2012-Joc politic sau o nefericit─â distribuire a fondurilor pentru restaurare?, cum a ├«n┼úeles fostul ministrul al culturii Kelemen Hunor s─â ├«mpart─â banii care veneau prin P.N.R. (Planul Na┼úional de Restaurare) ├«n jude┼úele Bihor ┼či S─âlaj ├«n condi┼úiile ├«n care aceste jude┼úe nu reprezentau principala preocupare a domniei sale.

Vom continua azi compara┼úia ├«n jude┼úul S─âlaj ar─ât├ónd c─â monumente foarte importante au nevoie de aten┼úie maxim─â, ├«ns─â banii inten┼úionau s─â mearg─â acolo unde lucrurile mai puteau s─â a┼čtepte. Amintim faptul c─â suma total─â pus─â pe h├órtie pentru acest jude┼ú ├«n februarie era de peste 1.600.000 de lei, iar monumentele propuse pentru finan┼úare erau:Biserica Sfin┼úilor Mihail ┼či Gavriil S├«nmihaiu Alma┼čului, Biserica Reformat─â din Zal─âu, Biserica fostei m─ân─âstiri benedictine, azi biserica reformat─â, sat. Uilacu Simleului, com. M─âieriste, Biserica reformat─â comuna Horatul Crasnei, Biserica Reformat─â sat Mineu, com. S─âl─â┼úig, Prefectura veche, azi Prim─âria municipiului Zal─âu, Ansamblul cet─â╚Ťii Bathory, Turn clopotni╚Ť─â de lemn, sat Recea, com. V├«r┼čol╚Ť, Biserica de Lemn Sf Arhangheli Mihail ┼či Gavril sat Zalnoc, com. Bobota.

├Än articolul Cum se "jongleaz─â" cu banii publici la cultur─â-criterii aleatorii ┼či compara┼úii ├«ntre monumentele istorice, ar─âtam c─â turnului de clopotni┼ú─â din satul Recea, comuna V├«r┼čol╚Ť, ar avea nevoie de repara┼úii, dar ├«n acela┼či timp ┼či Conacului Hatfaludy sau Castelul Jozsika, care nu au primit nimic, au nevoie de aten┼úie urgent─â. De asemenea dup─â ce am publicat primul material despre P.N.R. 2012, tot ce a semnat fostul ministru al culturii a disp─ârut de pe internet. ├Äns─â le pute┼úi g─âsi mai jos:

Click aici pentru P.N.R. din februarie 2012

Click aici pentru P.N.R. din iunie 2012

Faptul c─â turismul istoric ┼či cultural este doar o idee pe h├órtie am resim┼úit din plin zilele trecute c├ónd un vas de croazier─â cu mul┼úi britanici la bord a acostat ├«n portul Constan┼úa. Imaginea cu care au r─âmas e faptul c─â Rom├ónia e o ┼úar─â s─ârac─â, unde monumentele se distrug (ei vorbeau de cazinoul aflat pe falez─â ┼či care este m─ârul discortiei ├«ntre politicieni). ├Än acela┼či stadiu se afl─â cea mai mare parte a patrimoniului nostru. Am aflat c─â avem peste 190 de castele. De c├óte dintre ele ┼čtim ceva? Dac─â ne punem pe num─ârat, ├«n sensul c─â sunt ┼či vizitabile, ne ajung degetele de la o m├ón─â.

Mai multe imagini:

image

Azi v─â aducem ├«n prim plan alte dou─â locuri care merit─â vizitate, dar despre care nu prea ave┼úi cum s─â cunoa┼čte┼úi prea multe. Nimeni nu s-a obosit prea mult s─â le ├«ntre┼úin─â sau s─â le promoveze. ├Än plus fostul ministru nu d─âdea doi bani pe ele. Acesta decisese s─â trimit─â suma de 256.890 lei biserica reformate din Zal─âu, iar cetatea Alma┼čului ┼či castelul Bethlen nu aveau prev─âzut nimic.

Mai cite┼čte:

Cea mai mare bazilică romanică din Transilvania, transformată în coteţ de găini

Licitaţiile obiectelor de artă, un pericol pentru patrimoniu?

Cetatea Alma┼čului, monument istoric de importan┼ú─â na┼úional─â, consemnat de L.M.I. (Lista monumentelor istorice) la categoria A, dateaz─â din sec. al XIII-lea. Ref─âcut─â ├«n anul 1627, aceasta se afl─â ├«n proprietatea (domeniul public) comunei Alma┼ču, fiind ├«n stare de degradare.

Cetatea este amplast─â pe locul unei foste m─ân─âstiri benedictiene, distrus─â ├«n anul 1241 de t─âtari. A fost ctitorit─â de judele regal Pal, c─âruia, printr-un document emis la Buda ├«n 1249, regele Bela al IV-lea i-a donat "terra Alma┼č". De-a lungul timpului cetatea a avut mai mul┼úi st─âp├óni, printre care se num─âr─â:Dengelegy Polgarcz Janos-voievod al Transilvaniei ┼či cumnat al lui Iancu de Hunedooara (1470), regele Vladislav al II-lea (1501), Ioan Corvin (fiul lui Matei Corvin), voievodul Transilvaniei, Emeric Balassa, Petru Rares-domnitorul Moldovei, familia Csaki (├«ntre secolele XVI-XIX).

image

├Än mai multe r├ónduri a c─âzut victim─â vicisitudinilor vremurilor:a fost asediat─â de armata austriac─â, incendiat─â, iar zidurile d─âr├ómate (1602) ├«n timpul luptelor dintre Principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ┼či generalul Basta;ref─âcut─â ├«n anul 1627 de Istvan Csaki, a fost incendiat─â ├«n anul 1658 de oastea turc─â condus─â de vizirul Kupruli, pentru a fi ulterior ref─âcut─â (1660) ├«n scopul ap─âr─ârii ├«mpotriva invaziei otomane;├«n anul 1662, a fost din nou asediat─â ┼či cucerit─â de turci, iar zidurile par┼úial distruse.

Asediile la care a fost supus─â, intemperiile naturale ┼či interven┼úia uman─â au dus la degradarea cet─â┼úii p├ón─â ├«n starea ├«n care se afl─â ├«n prezent. ├Äncep├ónd cu anul 1801 un rol semnificativ ├«n degradarea cet─â┼úii l-a avut utilizarea ruinelor acesteia, de c─âtre Contele Csaki Iosif, ca material pentru construc┼úia Conacului Csaki ┼či a anexelor acestuia. ├Än vederea stop─ârii demol─ârii cet─â┼úii a fost nevoie de interven┼úia reprezentan┼úilor statului din perioada respectiv─â.

Din izvoarele istorice ┼či conforma┼úia zidurilor se poate deduce aspectul fostei cet─â┼úi, amplasate pe o st├ónc─â, ca fiind compus─â din dou─â p─âr┼úi, cetatea de sus ┼či cetatea de jos, ambele fortificate de un zid.

├Än prezent, se p─âstreaz─â ruinele cet─â┼úii de sus care avea o dimensiune de 50 x 40 de pa┼či, ├«n schimb urmele celei de jos, care avea dimensiuni mai mari, nu sunt vizibile. Turnul, r─âmas ca o amprent─â a cet─â┼úii de sus, a format bastionul vestic al acesteia, ├«n jurul s─âu fiind vizibile ruinele mai multor ├«nc─âperi.

├Än lipsa realiz─ârii unor interven┼úii de restaurare, degradarea turnului are consecin┼úe iremediabile pentru monument, din structura acestuia desprinz├óndu-se continuu elemente de piatr─â ale zid─âriei. Centura de beton armat care ÔÇ×leag─â" zid─âria turnului, realizat─â ├«n vederea consolid─ârii cet─â┼úii, se afl─â ├«ntr-o stare avansat─â de degradare care, ├«ncet, dar sigur, cade prad─â ruin─ârii.

Ansamblul castelului Bethlen, alc─âtuit din castel, anexe ┼či parc este ┼či el un monument de importan┼ú─â na┼úional─â. Datat ├«n secolele XVIII-XIX ┼či situat pe domeniul public din localitatea Dragu, se afl─â, de asemenea, ├«ntr-o stare avansat─â de degradare, exist├ónd riscul pr─âbu┼čirii unor elemente structurale ale monumentului.

image

La începutul secolului al XVIII-lea, pe amplasamentul actual al acestuia exista un alt castel zidit de Kamuthy Blasius de Szent Laszlo, care a fost atribuit, în 1723, familiei Wesseleny de împăratul Carol al VI-lea.

Ulterior, ┼×tefan Wesseleny a reconstruit edificiul sub forma actual─â, lucr─ârile fiind finalizate ├«n anul 1816. Castelul a devenit proprietatea familiei Bethlen, ca dot─â, prin c─âs─âtoria Sarlotei Wesseleny cu contele Bethlen Edmund, ┼čambelan al ├«mp─âratului Imperiului Austro-Ungar, Franz Josef.

Dup─â na┼úionalizarea imobilului, ├«n perioada 1944-1986, ├«n acesta au func┼úionat sfatul popular, ┼čcoala, biblioteca, c─âminul cultural, cinematograful, birourile gospod─âriei de stat ┼či ale Cooperative Agricole de Produc┼úie a comunei Dragu.

Arhitectura castelului este ├«n form─â de U, acesta fiind compus─â din subsol (beciuri), parter ┼či etaj. Zid─âria a beneficiat de mai multe elemente de decor, at├ót de-a lungul pere┼úilor exteriori, c├ót ┼či ├«n jurul ferestrelor. Fa┼úada principal─â a castelului are 6 coloane care sus┼úin acoperi┼čul, de tipul celor antice. Pe fa┼úada din curtea interioar─â a corpului din st├ónga se mai p─âstreaz─â blazonul familiei Bethlen.

├Äncep├ónd cu anul 2002, reprezentan┼úii administra┼úiei publice locale ai comunei Dragu au concensionat castelul pe o durat─â de 49 de ani, asocia┼úiei Pro Media din Cluj-Napoca, care, conform contractului, ar fi trebuit s─â ├«nfiin┼úeze un c─âmin de b─âtr├óni ┼či s─â pl─âteasc─â o chirie lunar─â de 325 de euro. Ca urmare a nerespect─ârii prevederilor contractuale de c─âtre asocia┼úie, prim─âria a ini┼úiat un proces ├«mpotriva acesteia, finalizat ├«n anul 2011 prin redob├óndirea drepturilor de proprietate asupra castelului. Totu┼či, ulterior, reprezentan┼úii prim─âriei nu au ini┼úiat m─âsuri de protec┼úie/reabilitare a monumentului istoric, motiv├ónd lipsa fondurilor necesare realiz─ârii unui astfel de proiect.

├Än prezent, monumentul architectural se afl─â ├«ntr-o stare avansat─â de degradare, acesta fiind salvat de la pr─âbu┼čire de acoperi┼čul realizat de c─âtre Asocia┼úia Pro Media. ├Än mai multe locuri pere┼úii imobilului sunt fisura┼úi, tencuiala este exfoliat─â, mai multe u┼či ┼či ferestre nu au t├ómpl─ârie, elementele de decor care ├«mpodobeau pere┼úii ┼či tavanele edificiului s-au desprins pe mare parte a acestora, sobele de teracot─â ┼či podelele de lemn au fost distruse, ├«n noua ├«nvelitoare a castelului exist─â sp─ârturi care permit p─âtrunderea apei pluviale ┼či afectarea continu─â a elementelor structurale, podeaua parterului este pe alocuri surpat─â, fiind iminent─â producerea de noi surp─âri.

Pe fondul lipsei unor minime m─âsuri de asigurare a pazei/protec┼úiei monumentului, s─âtenii au furat diverse elemente de construc┼úie ┼či ┼či-au ad─âpostit animalele la parterul imobilului. Astfel de situa┼úii, al─âturi de inac┼úiunile proprietarului viz├ónd reabilitarea acestuia, conduc spre un deznod─âm├ónd nefericit - continuarea procesului de degradare a monumentului ┼či pierderea posibilit─â┼úii de valorificare, inclusiv turistic─â, a acestuia.

Ministerul alegea să finanţeze doar obiective folosite de comunităţile maghiare

Pe de alt─â parte ca ┼či ├«n cazul turnului clopotni┼ú─â de la Recea, comuna V├«r╚Öol╚Ť, ministerul lui Kelemen Hunor a ales Biserica Reformat─â din Zal─âu, monument care arat─â chiar foarte bine, compartiv cu cele dou─â de mai sus. Niciodat─â nu vom nega istoria ┼či importan┼úa unui monument. Dup─â cum u┼čor se poate vedea c─â istoria bisericii reformate din Zal─âu ├«ncepe undeva ├«n secolele XII-XIII. Ini┼úial a fost biseric─â catolic─â, mai t├órziu transform├óndu-se ├«n reformat─â. Ora┼čul ┼či biserica au fost afectate deopotriv─â de dese treceri de trupe militare. ├Än 1703 ora┼čul a fost jefuit ┼či incendiat de trupele imperiale ├«n timp ce se retr─âgeau dinspre Simleul Silvaliei. ├Än 1712 biserica este reconstruit─â din temelii p─âstr├óndu-se doar altarul. Ca urmare a cre┼čterii num─ârului de enoria┼či, ├«n 1780 i s-a ad─âugat o nava lateral─â, ├«n 1794 este demolat ┼či turnul, construindu-se unul nou de 38 m, finalizat ├«n 1797, iar ├«n 1885 i se adaug─â ┼či corul. Biserica este ├«nchis─â ├«n 1903, fiind considerat─â periculoas─â. ├Än 1904 este demolat─â nava, p─âstr├óndu-se turnul. Apoi edificiul este reconstruit, iar ├«n toamna anului 1906 se ┼úine prima slujb─â ├«n noua biseric─â. Pe peretele interior se remarc─â stema ora┼čului fiind flancat─â de blazoanele familiilor Kis ┼či Sarak, respectiv Sz├íva ┼či Bikfavi. Aceste familii au avut probabil un rol esen┼úial ├«n reconstruc┼úia bisericii ├«n secolul XVIII.

image

Aleg├ónd s─â finan┼úeze doar ce folosesc doar unii dintre cet─â┼úenii rom├óni, apar discu┼úii care nu au nicio leg─âtur─â cu multi-culturalitatea sau cu importan┼úa istoric─â. ├Än plus investi┼úiile ├«n locurile ce ar putea aduce bani la cultur─â au fost ocolite, tocmai din cauza unor oameni care nu ├«┼či ├«n┼úeleg rolul ┼či func┼úia pe care o ocup─â. ├Äntr-adev─âr noul ministru a redistribuit altfel sumele, dar ┼či a┼ča evalu─ârile au fost f─âcute ├«n mare grab─â. Fiecare nou plan are o list─â de propuneri, c├ónd schimbi lista la jum─âtatea anului, aceasta este doar o restructurare a uneia deja existente.