Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat la 31 ianuarie 2009 Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
Se înțelege că un eveniment tragic pentru creștinătate e văzut de Muzeu ca un eveniment fericit pentru turci.
O dioramă din care înfățișăm mai jos cîteva secvențe în care asediul Cetății e văzut dinspre asediatori.
Turcii şi bizantii – două Galerii la marele meci numit Asediul Constantinopolului
(...) 20 aprilie 1453.
De două săptămîni, flota otomană păstrează o blocadă maritimă straşnică.
De Constantinopol nu se poate apropia nici o navă.
În această măreaţă zi, o navă încărcată cu oameni şi grîne (bizantină) , însoţită de trei nave genoveze se apropie de Cornul de aur venind din Propontida, zisă azi Marea de Marmara.
La comanda lui Mehmet al II-lea, amiralul Baltaoglu, şeful flotei otomane, mişcă de la Coloana Dublă (loc pe Bosfor, la Nord de Scutari) 150 de nave pentru a captura cele patru vase.
Cele patru vase resping ordinul de supunere şi, profitînd de puternicul vînt dinspre Sud, se strecoară printre ambarcaţiunile otomane şi ajung, seara, la intrarea în Cornul de Aur, înaintea Lanţului.
Deodată, vîntul se opreşte, pînzele cad, sleite şi vasele rămîn pe loc.
Cele 150 de vase otomane se năpustesc asupra celor patru vase bizantine.
Vasile bizantine se orînduiesc rapid sub forma unei cetăţi plutitoare.
Tentativa turcilor de a urca pe fortăreaţa plutitoare eşuează. Profitînd de punţile lor mai înalte decît cele turceşti, navele se apără strălucit. Echipajele sînt repartizate astfel încît focurile să fie stinse rapid, turcii azvîrliţi peste bord, iar cei de pe nave, ucişi de săgeţi.
Poate, că pînă la urmă cantitatea ar fi îngenuncheat calitatea.
Numai că, la un moment dat, ca printr-un miracol dumnezeiesc, vîntul de Sud îşi reia puterea.
Cu pînzele umflate, cele patru nave intră în Cornul de aur, după ce bizantinii ridicaseră Lanţul.
Acest spectacol real e urmărit de ambele tabere, cărora le-am putea spune chiar Galerii. Suiţi pe ziduri, bizantinii, în frunte cu Constantin al XI-lea şi cu genovezul Giustiniani, trăiesc entuziasmul stîrnit de victoria profesionismului asupra forţei. Cum în acele zile Oraşul stă sub credinţa în intervenţia divină, cei de pe ziduri văd în reluarea vîntului semnul că Dumnezeu e cu ei.
Mai multe pentru tine...
