Cum au falsificat nazi┼čtii trecutul? jpeg

Cum au falsificat nazi┼čtii trecutul?

├Änceputurile c├úut├úrii unei preistorii puternic na┼úionaliste, centrate pe arianism, dateaz├ú de la sf├ór┼čitul primului r├úzboi modial ┼či Tratatul de la Versailles, c├ónd se ├«ncearc├ú f├úurirea unei continuit├ú┼úi care s├ú ateste menirea ├«nalt├ú a poporului german ca metod├ú de contracarare a prevederilor ├«njositoare ale tratatului.

Noul sens al istoriei

Opera lui Tacitus a fost ├«n decursul secolului al XX-lea instrumentalizat├ú de regimul nazist, ├«n vederea ├«nt├úririi na┼úionalismului ┼či recuper├úrii gloriei romane de c├útre noua Germanie. Ideea de a utiliza arheologia ca propagand├ú na┼úionalist├ú a fost foarte mult alimentat├ú de descrierile din Germanialui Tacitus, sau mai bine zis de interpret├úrile asupra acestora, puternic conotate ideologic ┼či selectate astfel ├«nc├ót s├ú corespund├ú unei anumite imagini despre poporul german, despre noul homo germanicuscare se ├«ncerca creat. Astfel, sunt valorificate ├«ndeosebi remarcile autorului latin cu privire la barbarii teutonici, l├úuda┼úi pentru lupta lor ne├«ncetat├ú ├«mpotriva asupritorilor romani, c├úrora na┼úional-socialismul le atribuie imaginea rousseauian├ú a bunului s├úlbatic, opus├ú celei a corup┼úiei morale din cadrul societ├ú┼úii romane. Este re┼úinut├ú a┼čadar doar una dintre posibilele func┼úii ale discursului taciteic, urm├ónd scopul de a extrapola aceast├ú diferen┼ú├ú de cultur├ú ├«n mediul social german.

Partidul nazist respingea mediul urban decadent ┼či consumerist, a c├úrui proast├ú calitate o punea pe seama influen┼úelor nefaste ale raselor inferioare precum evreii ┼či infiltra┼úiilor comuniste. Contraimaginea o afla ├«ntr-un mod de via┼ú├ú primar, care s├ú onoreze vechile virtu┼úi ┼či s├ú privilegieze rela┼úia cu natura. Noul tip de om, caracterizat de rigiditate, austeritate, spirit combativ, disciplin├ú, ├«┼či g├úsea legitimarea ├«n portretul antic manipulat ideologic. Germaniadevenea o oper├ú cunoscut├ú de majoritatea persoanelor influente din Partidul Nazist. Textul, etnografie politic├ú a nord-estului Galliei, regiune din afara autorit├ú┼úii romane, trateaz├ú unul dintre cei mai feroce du┼čmani ai Romei, deci etnografia sa se ├«ncadreaz├ú discursului politic roman. Este improbabil ca Tacitus s├ú fi fost un observator direct, deci viziunea sa, bazat├ú pe relat├úrile altor martori, este o distan┼úare de realitate, distan┼úare care va deveni tot mai pronun┼úat├ú de-a lungul secolelor, ├«n func┼úie de gradul de distorsionare a informa┼úiei ├«n vederea anumitor scopuri propagandistice.

1 Ahn17 jpg jpeg

Germaniadevine un st├ólp al mo┼čtenirii culturale na┼úional-socialiste. Au fost cu grij├ú selectate paragrafe care s├ú sus┼úin├ú propaganda, ├«ndeosebi cele care se refer├ú la aspectele sociale. De exemplu, ├«n propagand├ú se vehicula c├ú ÔÇťpopula┼úia Germaniei nu a degenerat ├«n urma amestecului cu str├úinii, ci apare cu o descenden┼ú├ú rasial├ú pur├ú cu un semn distinctiv f├úr├ú compara┼úie. De aceea to┼úi, ├«n ciuda num├úrului lor mare, au aceea┼či ├«nf├ú┼úi┼čare:ochi alba┼čtri amenin┼ú├útori, p├úr blond-ro┼čcat ┼či trupuri puterniceÔÇŁ;ÔÇťC├ónd e vorba de r├úzboi, este dezonorant pentru un conduc├útor s├ú fie dep├ú┼čit ├«n bravur├ú, iar pentru armat├ú s├ú nu fie la ├«n├úl┼úimea sa. ┼×i o via┼ú├ú de dezonoare ┼či infamie pentru cel ce supravie┼úuie┼čte fugind din b├út├úlie. A-l ap├úra ┼či a-l proteja ┼či a-l onora prin fapta personal├ú ├«nseamn├ú cel mai ├«nalt jur├úm├ónt de fidelitate. Conduc├útorul lupt├ú ca s├ú c├ó┼čtige, armata lupt├ú pentru conduc├útorÔÇŁ;ÔÇťSunt, ├«n pofida popula┼úiei numeroase, pu┼úine cazuri de adulter. Pedeapsa o aplic├ú b├úrbatul imediat. ├Äi taie p├úrul so┼úiei, o dezbrac├ú ├«n fa┼úa rudelor, o alung├ú din cas├ú ┼či o biciuie┼čte prin tot satul. Pentru c├ú nu exist├ú mil├ú ├«n fa┼úa pierderii virtu┼úii femeii. Nu poate s├ú-┼či g├úseasc├ú alt so┼ú nici din cauza tinere┼úii, nici a frumuse┼úii sau bog├ú┼úiei. Nimeni nu z├ómbe┼čte ├«n fa┼úa imoralit├ú┼úiiÔÇŁ.

├Än anii ÔÇÖ30 nazi┼čtii au descoperit c├ú cea mai veche copie p├ústrat├ú a Germaniei lui Tacitus, a┼ča numitul Aesinas Codex, se afl├ú ├«n posesia unui conte italian. Germanii au vrut s├ú ob┼úin├ú comoara ┼či c├ónd Mussolini a vizitat Berlin-ul ├«n 1936 ca s├ú-l ├«nt├ólneasc├ú pe Hitler, dictatorul german i-a cerut-o. Mussolini a fost ini┼úial de accord, dar reac┼úia negativ├ú a popula┼úiei l-a f├úcut s├ú se r├úzg├óndeasc├ú. Italienii nu tolerau g├óndul de a ceda comori na┼úionale. ├Än 1943, c├ónd Mussolini nu mai era la putere, trupele SS au atacat palatul contelui ├«ntr-o ├«ncercare de a recupera copia. Cartea nu a fost g├úsit├ú, a┼ča c├ú Germania a trebuit s├ú se mul┼úumeasc├ú cu edi┼úiile mai noi v├óndute ├«n mari cantit├ú┼úi de-a lungul erei naziste.

Pseudoarheologia

Arheologia nazist├ú s-a bazat pe mai multe teorii, organiza┼úii ┼či personalit├ú┼úi, form├ónd astfel un cadru destul de coerent ├«n vederea scopului propus:acela de a elabora o istorie fictiv├ú a Reich-ului care s├ú pun├ú ├«n eviden┼ú├ú vechimea ┼či valorile irepro┼čabile ale etnicului german pur. Teoria Kulturkreislehreschi┼úat├ú de Gustav Kossinna sus┼úinea c├ú recunoa┼čterea unei regiuni etnice depinde de materialul arheologic excavat din situri. Teoria a fost o justificare a anex├úrii Poloniei ┼či Cehoslovaciei. Arheologul argumenteaz├ú la un moment dat c├ú Polonia ar trebui s├ú fac├ú parte din Reichde vreme ce orice teritoriu ├«n care exist├ú artefacte desemnate drept germanice este ┼či el germanic, ├«n virtutea cercului cultural ┼či trebuie rec├ó┼čtigat de la invadatori.

1 nazi priests jpg jpeg

O alt├ú idee recurent├ú a ideologiei na┼úional-socialiste este cea a difuziunii culturale, postul├ónd un proces ├«n cadrul c├úruia influen┼úele ┼či modelele sunt transmise de la o cultur├ú mai mare c├útre culturi mai mici cu care intr├ú ├«n contact. Kossinna ┼či Alfred Rosenberg prezint├ú o istorie a Germaniei echivalent├ú cu cea a Imperiului Roman, suger├ónd c├ú popoarele germanice au fost mereu creatoare ┼či nu distrug├útoare de cultur├ú, iar c├ú Germania contemporan├ú este mo┼čtenitoarea acestei for┼úe creatoare, deci motorul ├«ntregii civiliza┼úii a umanit├ú┼úii. O teorie adiacent├ú, Weltanschauungwissenschaft, echivaleaz├ú cultura cu ┼čtiin┼úa, cele dou├ú nereprezent├ónd dec├ót dou├ú fa┼úete ale aceleia┼či realit├ú┼úi, puternic marcate de etnicitate. Se considera c├ú modelele culturale de tipul legendelor, pove┼čtilor, saga, nu numai c├ú ar fi trebuit integrate ├«n linia cultural├ú oficial├ú, dar ┼či c├ú principiul ideologic de baz├ú s-ar reduce la promovarea autosuficien┼úei poporului german, care dispune de un ├«nalt grad de civiliza┼úie. Svastica, legendele germanice sau simbolurile runice din SS sau concluziile presupus mai juste ale oamenilor de ┼čtiin┼ú├ú germani sunt elemente care construiesc acest discurs ideologic.

├Än completare vine ┼či die deutsche Reinheit, puritatea german├ú cu ob├ór┼čia ├«n credin┼úa c├ú germanii sunt arieni puri care au supreavie┼úuit unei catastrofe naturale ┼či ├«n lunga migra┼úie au evoluat c├útre o cultur├ú extrem de bine dezvoltat├ú. Se sus┼úinea chiar c├ú grecii ┼či romanii sunt de fapt tot germanici, pretinz├óndu-se descoperirea unor artefacte a┼ča-numite indogermanice.

Punctul de vedere al istoriei ┼či arheologiei naziste  ├«┼či g├úse┼čte un suport organiza┼úional ├«n societatea Ahnenerbe. Organiza┼úia Ahnenerbe, mai precis Deutsches Ahnenerbe ÔÇô Studiengesellschaft f├╝r Geistesurgeschichte(Descenden┼úa german├ú ÔÇô societate de studiu a preistoriei spirituale), ┼či-a ├«nceput activitatea ca centrul de cercetare pentru preistoria ÔÇśÔÇÖintelectual├úÔÇÖÔÇÖ ┼či a devenit afiliat├ú SS-ului ├«n 1935. ├Än 1936 se ata┼čeaz├ú Reichsf├╝hrer-ului SS al lui Hitler ┼či este sub conducerea ┼čefului poli┼úiei naziste, Heinrich Himmler. P├ón├ú ├«n 1937 devine principalul instrument de propagand├ú al arheologiei naziste, subsum├ónd organiza┼úii mai mici de tipul grupului arheologic al lui Reinerth ┼či ├«ngro┼č├óndu-┼či linia de ÔÇťcercet├útoriÔÇŁ de tipul lui Herman Wirth, care emisese preten┼úia de a demonstra c├ú leag├únul civiliza┼úiei europene este Europa nordic├ú. Organiza┼úia cuprindea at├ót arheologi de profesie, dar cu viziuni extremiste, precum Hans Reinerth sau Oswald Meghin, c├ót mai ales amatori lipsi┼úi de specializare ├«n domeniu ┼či entuziasma┼úi de regim.

Obiectivele capitale ale organiza┼úiei se refereau la studiul teritoriului, ideilor ┼či realiz├úrilor popoarelor indogermanice, popularizarea rezultatelor cercet├úrii ┼či ├«ncurajarea particip├úrii popula┼úiei la activit├ú┼úile grupului arheologic. ├Än ciuda preten┼úiilor ┼čtiin┼úifice, Himmler era pasionat mai mult de ocultism ┼či misticism ┼či dorea s├ú aduc├ú ├«n prim plan o preistorie care s├ú valorifice preeminen┼úa str├úmo┼čilor germanici ├«nc├ú de la ├«nceputul civiliza┼úiei. La Ahnenerbelucrau umani┼čti din toate domeniile, ceea ce ├«ngreuna considerabil o activitate istorico-arheologic├ú, dar pe de alt├ú parte amplifica posibilit├ú┼úile de a crea o mitologie na┼úional├ú care s├ú vin├ú ├«n sprijinul regimului.

1 nazi occultnuts jpg jpeg

Pseudoarheologia propune prezent├úri din cele mai fanteziste care s├ú onoreze mo┼čternirea german├ú, de pild├ú Externsteine, o piatr├ú de nisip considerat├ú un element cheie ├«n cultul germanic, sau Sachsenhain, unde moartea a 4500 de saxoni la revolta lui Widukind devine un prilej de a glorifica spiritul de sacrificiu. Activit├ú┼úi extravagante ale grupului includ o c├úl├útorie a lui Edmund Kiss ├«n Bolivia ├«n 1928, care concluzioneaz├ú c├ú templele din Anzi sunt similare unor presupuse construc┼úii nordice datate acum mii, chiar milioane de ani;o cercetare din 1938 a lui Franz Altheim ├«n Orientul Mijlociu care voia s├ú demonstreze c├ú luptele interne din Imperiul Roman se duceau ├«ntre popula┼úiile semitice ┼či cele ariene;o expedi┼úie din 1936 ├«n insula R├╝gen, Suedia pentru a studia arta rupestr├ú pe care o clasificau drept proto-germanic├ú;o expedi┼úie ├«n Tibet ├«n 1938 ├«n vederea demonstr├úrii superiorit├ú┼úii rasei ariene ┼či a teoriei Vrilbazate pe cartea lui Edward Bulwer-Lytton:Vril.The Coming of a Race, publicat├ú ├«n 1871, care trateaz├ú tema SF a unei civiliza┼úii subterane antediluviene foarte avansate spiritual, care ar fi avut aceea┼či origine cu arienii.

O organiza┼úie mai mic├ú era Amt Rosenberg. Rosenberg se axa pe ideea c├ú istoria este un proces centrat pe lupta etern├ú dintre popoarele pure din nord ┼či semi┼úi, dintre cultura adus├ú de germanici ┼či r├úul evreu. Specula ├«n leg├útur├ú cu originile atlante ale germanicilor, avansul lor biologic ┼či mental care ├«i ├«ndrept├ú┼úea s├ú aplice solu┼úii extreme pentru men┼úinerea purit├ú┼úii. Pseudoarheologia a lucrat foarte mult la conturarea unei legitimit├ú┼úi a regimului ┼či a unui portret de civiliza┼úie menit s├ú ├«nlocuiasc├ú adev├úrul istoric printr-un imaginar bogat, expresie a dorin┼úei de fonda politica extern├ú pe argumente pseudo┼čtiin┼úifice. Propaganda prin arheologie ┼či istorie s-a realizat cu at├ót mai u┼čor cu c├ót lipsa de interes fa┼ú├ú de cercetare de dinainte de Ahnenerbea condus la o impunere mai rapid├ú a viziunii etnocentrice ├«n r├óndul publicului slab informat.

1 kossinna jpg jpeg

Gustav Kossinna ┼či teoria culturilor istorice

O men┼úiune special├ú merit├ú Gustav Kossinna, pionierul arheologiei naziste ┼či un precursor important al etnicit├ú┼úii ├«n arheologie. ├Än lucr├úri precum Die deutsche Vorgeschichte, eine hervorragend nationale Wissenschaft, Die Herkunft der Germanen. Zur Methode der Siedlungsarch├Ąologiesau Altgermanische Kulturh├Âhe. Eine Einf├╝hrung in die deutsche Vor-und Fr├╝hgeschicht, dezvolt├ú metoda cultural-istoric├ú ce are ca fundament coresponden┼úa dintre culturile arheologice bine definite ┼či diversele etnii. ├Än conceptul s├úu de ras├ú nordic├ú ideal├ú el vedea cheia unei istorii nescrise. Germanicii ar fi impulsionat decisiv cursul istoric ÔÇô o ras├ú bine f├úcut├ú, ├«nalt├ú, deschis├ú la culoare, cu un caracter puternic, capacit├ú┼úi fizice ┼či intelectuale ie┼čite din comun ┼či o atitudine ideal├ú c├útre via┼ú├ú ┼či lume. Se c├úutau germanicii lui Tacitus, a┼ča cum erau imagina┼úi ├«n pseudo┼čtiin┼úa totalitarismului, exemple de elevare culturale prin simplitate, vitejie, perseveren┼ú├ú ┼či disciplin├ú. Kossinna a devenit post mortem, nu at├ót datorit├ú meritelor sale academice, c├ót influen┼úei politice, p├úritele conceptual ┼či figura principal├ú a preistoriei na┼úional-socialiste populare. Adep┼úii s├úi ocup├ú pozi┼úii frunta┼če ├«n disciplin├ú, o dat├ú ce se adopt├ú prescrip┼úiile ideologice, cu care vulgarizarea subiectului de cercetat este compatibil├ú. Critica metodologic├ú a lui Wahle are loc abia ├«n 1941.

Dup├ú pierderea r├úzboiului, Kossinna este anatemizat, al├úturi de metoda sa, dar din p├úcate din considerente tot politice ┼či nu ┼čtiin┼úifice. Pu┼úin abordate au fost motivele manipul├úrii ideologice ale teoriilor sale, care p├ón├ú la urm├ú se bazeaz├ú pe cuno┼čtin┼úe arheologice, cuno┼čtin┼úe de care au f├úcut uz ┼či al┼úi cercet├útori, de pild├ú Gordon Childe care a introdus teoria lui Kossinna ├«n Marea Britanie ├«n 1920. Axioma mul├úrii unei culturi arheologice pe un grup etnic bine definit (deci germanicii au continuitate ├«n teritoriu ├«nc├ú din timpuri str├úvechi) se ├«ntemeiaz├ú pe o metod├ú retrospectiv├ú, care presupune transferul unor condi┼úii prezente ├«n trecut, cu scopul de a deduce situa┼úii din preistorie. Lucr├ónd retrospectiv din vremuri istorice timpurii c├útre dezvolt├úrile popoarelor din preistorie, Kossinna a imaginat o continuitate ├«n areale culturale care exist├ú doar la nivel de concept. Aceea┼či continuitate de etnicitate o reg├úsim ├«n ├«ncercarea de a crea o conexiune ├«ntre germanicii lui Tacitus ┼či germanii celui de-al treilea Reich, de a trasa o cronologie a unui grup, ordon├ónd materialul scris ┼či nescris. ├Än acest sens metoda tipologic├ú a lui Montelius are un rol fundamental, pentru c├ú ├«nlesne┼čte stabilirea orizonturilor temporale pentru ordonarea cronologic├ú a materialului.

Urm├útorul pas al lui Kossinna este utilizarea metodei cartografice pentru a diferen┼úia acele provincii culturale caracterizate de o omogenitate aparte. Interpretarea acestor unit├ú┼úi de c├útre Kossinna are dou├ú aspecte pe care este important s├ú le distingem:pe de-o parte erau v├úzute ca o expresie a unor grupuri etnice ┼či pe de alta erau echivalate cu primele triburi despre care exist├ú o documentare istoric├ú.Or, primele document├úri ├«n surse scrise despre germanici le avem de la Tacitus, ceea ce supline┼čte veriga dintre istoria veche a germanilor ┼či istoria lor contemporan├ú. Dar Kossinna se ├«ntoarce ┼či mai mult ├«n timp, amplific├ónd caracterul ipotetic al identific├úrii de popoare. Totu┼či, nu metoda sa a fost pus├ú sub semnul criticii, ci concluziile sale asupra etnicit├ú┼úii. ├Än viziunea sa, poporul este acela┼či cu rasa, viziune ce s-a scurs ├«n ideologia superrasei germanice, animate de entuziasmul na┼úionalist al epocii. ├Än plus, dat fiind stadiul destul de precar al cercet├úrii de atunci, se puteau face reconstruc┼úii ┼či instrumentaliz├úri ale unor surse relativ u┼čor.

  Bibliografie:

 Arnold, Bettina, The past as propaganda:How Hitler's archaeologists distorted     European prehistory to justify racist and territorial goals, ├«n Archaeology,  July/Aug 1992

Goodrick-Clarke, Nicholas, Black Sun:Aryan Cults, Esoteric Nazism and the Politics of Identity, New York University Press, 2002;

Jankuhn, Timpe, Dieter (ed.), Beitr├Ąge zum Verst├Ąndnis der Germania des Tacitus, vol. I, G├Âttingen, 1989;

Kissener, M., Scholtyseck, J. (ed.), NS-Biographien aus Baden und W├╝rttemberg, Konstanz, 1997.