Cum a cucerit China antică lumea înainte de marile descoperiri geografice jpeg

Cum a cucerit China antică lumea înainte de marile descoperiri geografice

­čôü Antichitate
Autor: Redac╚Ťia

China, o ┼úar─â mare, cu o popula┼úie numeroas─â, are o civiliza┼úie continu─â de peste 3000 de ani. Multe s-au realizat ├«n acest timp, at├ót ├«n domeniul culturii, al artei, c├ót ┼či ├«n domeniul material, al construc┼úiilor, inven┼úiilor tehnice ori al organiz─ârii ┼či administra┼úiei imensului imperiu.

Demne de men┼úionat ├«n istoria Chinei sunt c├óteva dinastii ├«n timpul c─ârora dezvoltarea economic─â, social─â ┼či cultural─â a ┼ú─ârii a cunoscut progrese ├«nsemnate:dinastia Quin, al c─ârui prim ├«mp─ârat a unificat China ┼či a pus bazele organiz─ârii imperiului;dinastia Han, cea care a consolidat imperiul, dinastia Tang, care a constituit ├«nceputul dezvolt─ârii Chinei ├«n zorii epocii moderne;peioada dinastiei MING (1368-1644), care a constituit apogeul dezvolt─ârii Chinei medievale.

Realiz─ârile dinastiei Ming

├Än timpul dinastiei Ming, dezvoltarea economic─â, acumularea de cuno┼čtin┼úe tehnice ┼či bog─â┼úii materiale a ajuns la apogeu, tehnologia fierului, construirea cor─âbiilor ┼č.a. au ajuns la nivele care vor fi atinse de c─âtre statele europene abia peste secole.

Din punctul de vedere al politicii externe, problema principal─â a Chinei era marea amenin┼úare mongol─â, care, ├«n decurs de doar un secol, a ajuns la o putere militar─â extraordinar─â, cucerind teritorii imense din regiunea Asiei Centrale p├ón─â ├«n India, califatele arabe, ├«n special cel de Bagdad ┼či Egiptul, aflate oricum  la sf├ór┼čitul perioadei lor de ├«nflorire, p├ón─â la Moscova ┼či mai departe ├«n Polonia ┼či Ungaria, pe care o ocup─â vreme de doi ani, retr─âg├óndu-se dup─â moartea lui Gengis Han. Singurul stat important r─âmas necucerit era China, care este amenin┼úat─â ├«n mod constant de c─âtre mongoli ┼či cucerit─â ├«n 1279 de c─âtre Kubilai Khan, cucerire care a durat ├«ns─â destul de pu┼úin, datorit─â marilor revolte ┼či luptelor pentru eliberare, ultimul ├«mp─ârat mongol al Chinei, Toghou Temur, fugind din ┼úar─â la 1368. Domina┼úia mongol─â a fost astfel ├«nlocuit─â cu noua dinastie Ming, prin ├«mp─âratul chinez Zhu Yuanzhang. ├Än perioada urm─âtoare, p├ón─â ├«n 1387, dup─â peste 30 de ani de lupte, ultimele r─âm─â┼či┼úe ale st─âp├ónirii mongole ├«n China au fost eliminate.

Astfel, urm─âtorul ├«mp─ârat, Zhu Di (1403-1424), care a luat ├«n m├ón─â puterea, a putut beneficia de o lung─â perioad─â de pace relativ─â ┼či ├«nflorire a ┼ú─ârii, lucru de care el a ┼čtiut s─â profite din plin. ├Än fa┼úa permanetei amenin┼ú─âri mongole, Zhu Di a decis mutarea capitalei de la Nanjing, aflat─â mai la sud ┼či mai vulnerabil─â, pe locul vechii capitale mongole Ta-Tu, devenita Beijing, mai la nord ┼či ├«ntr-o pozi┼úie mai u┼čor de ap─ârat. Dar, efortul de a construi din temelii o nou─â capital─â ┼či ├«nc─â la nivelul cerut de marea importan┼ú─â ┼či prestigiul ├«mp─âratului, de a muta toat─â administra┼úia acolo a fost imens. 1 milion de muncitori, deplasa┼úi din tot imperiul, un alt milion de solda┼úi pentru ap─ârarea teritoriului, cantit─â┼úi uria┼če de lemn ┼či alte materiale ce au trebuit s─â fie achizi┼úionate. ├Än cele din urm─â toate au fost realizate ┼či Beijing a devenit capitala Chinei ├«n 1421, p├ón─â azi.

China din acea vreme era organizat─â  dup─â doctrina confucianist─â a armoniei sociale, a ordinii ┼či stabilit─â┼úii, a unei armonii sociale care avea la baz─â pe de o parte mandarinii, ├«nv─â┼úa┼úii, ├«ns─â afla┼úi ├«n slujba ├«mp─âratului, simpli func┼úionari ai statului ce puteau fi oric├ónd chema┼úi la r─âspundere ┼či destitui┼úi, iar pe de alt─â parte ┼ú─âranii, cei care pl─âteau majoritatea impozitelor, asigurau hrana ├«ntregii popula┼úii, formau baza armatei ┼či reprezentau stabilitatea societ─â┼úii, spre deosebire de negustori, dispre┼úui┼úi, considera┼úi a fi ├«n urma ┼ú─âranilor.

Obiectivele împăratului Zhu Di

Zhu Di a urm─ârit cu ardoare ┼či consecven┼ú─â transformarea ┼ú─ârii sale ├«ntr-o mare putere economic─â ┼či politic─â, prin m─âsuri de ├«nt─ârire a cre┼čterii economice, de dezvoltare a comer┼úului intern ┼či extern, de str├óngere a leg─âturilor cu regii ┼úinuturilor ├«nvecinate, chema┼úi s─â recunoasc─â puterea ┼či suzeranitate Chinei ┼či s─â-i aduc─â tribut. Coreea, Vietnamul, Japonia, Ceylonul se num─ârau, printre multe altele, ├«ntre acestea. Armonia confucianist─â trebuia s─â se realizeze de aceast─â dat─â prin ├«mbinarea politicii externe cu nego┼úul, iar acestea trebuiau s─â aib─â la baz─â noi descoperiri geografice, care s─â duc─â la cunoa┼čterea ├«ntregii lumi, eventual subordonat─â Chinei, a c─ârei importan┼ú─â ┼či superioritate trebuia astfel afirmat─â. Dar, principiile explor─ârilor chineze erau net diferite de cel europene de mai t├órziu, ce vizau ├«n primul r├ónd cre┼čtinarea, ocupa┼úia militar─â, decimarea ┼či ├«nrobirea popula┼úiei dus─â la munc─â for┼úat─â, exploatarea nemiloas─â a teritoriilor cucerite ├«n folosul exclusiv al metropolei.

China ├«┼či bazeaz─â influen┼úa ┼či puterea ei pe comer┼ú, influen┼ú─â politic─â ┼či mituire, uneori chiar pe sprijin militar, dar niciodat─â pe conflict deschis, pe ocupa┼úie ┼či exploatare direct─â. Iar ├«n cazul ei, cunoa┼čterea ┼či descoperirea unor p─âm├ónturi noi, cartografierea lor pe h─âr┼úi, ├«mbog─â┼úirea cuno┼čtin┼úelor despre oameni ┼či ┼ú─âri, ca ┼či despre astronomie ├«nseamna de asemenea foarte mult.

De fapt, dezvoltarea comer┼úului Chinei cu alte ┼ú─âri a ├«nceput mult mai devreme dec├ót epoca Ming. ├Änc─â din primele secole ale erei noastre chinezii ├«ncepuser─â s─â navigheze pe Oceanul Indian ┼či s─â fac─â un comer┼ú avantajos. ├Än epoca Tang ei vizitaser─â deja ┼ú─ârmul de est al Africii. Ei colaborau de pe atunci cu arabii, at├ót ├«n domeniul cuno┼čtin┼úelor matematice, astronomice ┼či de naviga┼úie, c├ót ┼či ├«n domeniul comer┼úului, arabii fiind cei ce duceau mai departe m─ârfurile chineze┼čti, ├«n special m─âtasea, por┼úelanul ┼či jadul, p├ón─â ├«n Golful Persic, Marea Ro┼čie ┼či Egipt, secole de-a r├óndul, ┼či care ajungeau apoi, prin vene┼úieni ┼či genovezi ├«ndeosebi, la Constantinopol, Roma.

├Än consecin┼ú─â, Oceanul Indian devine ├«n sec. al XV-lea, un ÔÇťlac chinezescÔÇŁ, ├«n care influen┼úa ┼či comer┼úul chinez erau considerabile, preponderente. ┼×i asta cu at├ót mai mult cu c├ót ocupa┼úia mongol─â asupra Asiei Centrale ├«ntrerupsese Drumul m─ât─âsii pe uscat, acesta trebuind s─â fie mutat pe mare, prin ├«nconjurul Asiei, p├ón─â ├«n India ┼či Yemen, ├«ntr-un veritabil Drum maritim al m─ât─âsii, preluat apoi de c─âtre arabii de care vorbeam.

China secolului al XV-lea devine o mare putere economic─â, bazat─â pe comer┼ú, st─âp├óna m─ârilor sudului, liderul tehnologic al epocii, cea mai dezvoltat─â ┼úar─â a lumii atunci, ├«ntrec├ónd cu mult statele dezvoltate din Europa ├«n privin┼úa dezvolt─ârii tehnologice, bun─âst─ârii, ├«ntinderii teritoriale ┼či influen┼úei politice ├«n lume.

Zhu Di jpg jpeg

├Än acord cu marile obiective ale ├«mp─âratului, pe deplin consecvent, ├«mp─âratul Zhu Di a pornit construirea unei imense flote, nemaiv─âzut─â p├ón─â atunci. Cor─âbii de lemn de toate categoriile, ce aveau ├«nglobate ├«n ele cele mai noi cuno┼čtin┼úe teoretice ├«n domeniu. ├Ämp─âratul a comandat construirea a 1681 de noi cor─âbii, la un total al flotei de 3.500. Cele mai importante dintre acestea erau a┼ča-numitele ÔÇ×cor─âbii-tezaurÔÇŁ, ├«n num─âr de 250, adev─âra┼úi gigan┼úi ai m─ârilor, ale c─âror dimensiuni n-au putut fi egalate ├«n Europa dec├ót ├«n sec. al XIX-lea ! Cifrele date sunt variabile, conform mai multor surse, ├«ntre 51, 84 ÔÇô 59-126, 73-140-m lungime, ├«n timp ce corabia lui Columb avea abia 17 m lungime, iar cea a lui Vasco de Gama 23 m. Deplasamentul acestora se spune c─â era de 3.400 tone, dar al┼úii vorbesc de 1.500 ori chiar 7.000 tone, ├«n timp ce corabia lui Marco Polo avea300 tone. Cor─âbiile-tezaur aveau 9 arbori, cu p├ónze de m─âtase ro┼čie, rezistent─â dar ┼či u┼čoar─â ├«n acela┼či timp, mult mai u┼čoare dec├ót cele europene.

Pe l├óng─â aceste uria┼če nave-tezaur, ce puteau duce 500 ori 1.000 de oameni pe o corabie, mai existau numeroase tipuri de cor─âbii cu destina┼úii speciale:pentru cai, pentru transportul orezului, al apei, de aprovizionare, de patrulare, o flot─â ├«ntreag─â, menit─â a asigura toate cele necesare pentru intervale lungi de timp, pentru c─âl─âtorii ├«ndep─ârtate, ├«ndelungi pe mare. Personalul cuprindea at├ót marinari, solda┼úi, c├ót ┼či medici, lucr─âtori de diverse meserii, translatori, func┼úionari cu asigurau buna administrare a m─ârfurilor, meteorologi, astronomi, ofi┼úeri. O corabie era deci o ├«ntreprindere ├«ntreag─â, complex─â ┼či nu numai pentru comer┼ú ┼či naviga┼úie.

La acea epoc─â, chinezii aveau importante cuno┼čtin┼úe astronomice. De eemplu, ei cuno┼čteau sfericitatea P─âm├óntului, existen┼úa Polului Nord ┼či Sud, puteau calcula data eclipselor de lun─â ┼či de soare, puteau determina ora zile ├«n locul ├«n care se aflau, dup─â tabele complexe ce indicau lungimea umbrei la un anumit meridian, puteau determina latitudinea dup─â Steaua Polar─â ├«n emisfera nordic─â ┼či dup─â steaua Canopus ┼či Crucea Sudului ├«n cea sudic─â ┼či chiar longitudinea ÔÇô cu unele erori de calcul. Busola magnetic─â ┼či sextantul erau cunoscute de secole, iar vasele aveau compartimente etan┼če,  la fel ca Titanicul cu 500 de ani mai t├órziu.

Zheng He ┼či expedi┼úiile sale

Comandant suprem al armatei a fost numit amiralul Zheng He/Ho, al─âturi de al┼úi comandan┼úi precum Zheng Man, Hong Bao, Zhou Wen ┼či Yang Qing. P├ón─â ast─âzi, ziua marinei ├«n China este data de 11 iulie, data ├«n care flota condus─â de Zheng He a pornit pe mare ├«n prima sa expedi┼úie, ├«n 1405. Zheng He, personaj real (1371-1431), era musulman de origine, devenit eunuc, originar din provincia Yunnan din sud-vestul Chinei, cu numele ini┼úial de Ma He/Ho, varianta chinez─â pentru Muhammad, care l-a ajutat  ├«ntr-o ├«mprejurare pe viitorul ├«mp─ârat, care, la r├óndul lui, l-a considerat apoi toat─â via┼úa un apropiat ┼či om de ├«ncredere.

Se vorbe┼čte de ┼čapte expedi┼úii chineze┼čti pe mare ├«n perioada dintre 1405 ┼či 1435, iar amiralul tuturor acestor expedi┼úii a fost acela┼či Zheng He, ├«n acela┼či timp amiral, explorator, comandant ┼či diplomat.

├Än cele ┼čapte expedi┼úii, el ┼či importanta sa flot─â au colindat toate zonele Oceanului Indian, at├ót ├«n est c├ót ┼či ├«n vest. De ex., ├«n prima sa c─âl─âtorie, amiralul a pornit cu 317 vase de diferite tipuri, din care se spune c─â 62 sau 190 erau cor─âbii-tezaur, cu un total de 27.800 marinari ┼či alt personal. Scopurile acestor expedi┼úii pe mare erau multiple:ele afirm─â cu putere prezen┼úa Chinei ├«n teritoriu, asigur─â controlul asupra comer┼úului, combate pirateria, asigur─â o anume protec┼úie militar─â ┼ú─ârilor prietene ┼či ├«ncaseaz─â un anume tribut de la o serie de ┼ú─âri aflate mai mult sau mai pu┼úin ├«n rela┼úii de subordonare fa┼ú─â de China. Dar efectueaz─â ┼či cercet─âri ale ┼úinuturilor, ┼ú─ârilor ┼či locuitorilor vizitate, toate redate ├«n am─ânun┼úime ├«n jurnalul elaborat de cronicarul oficial Ma Huan.

ZhengHe jpg jpeg

Dup─â ultima sa c─âl─âtorie, flota chinez─â a revenit ├«n ┼úar─â, dar f─âr─â amiral, care murise pe drumul de ├«ntoarcere. Dar, atunci, situa┼úia ├«n ┼úar─â era cu totul alta. Nou construita capital─â a luat foc ┼či a ars ├«n bun─â parte, din cauza unui fulger, irosind astfel munca ┼či fondurile investite, fapt pentru care ├«mp─âratul s-a ├«nvinov─â┼úit pe sine ├«nsu┼či, c─â n-ar fi respectat voin┼úa Cerului, r─âspunz─âtor pesonal fa┼ú─â de acesta, ┼či p├ón─â la urm─â a cedat puterea.

Pe de alt─â parte, mandarinii au fost profund nemul┼úumi┼úi de situa┼úia economic─â dificil─â a ┼ú─ârii, epuizat─â financiar prin cheltuieli imense, ├«mpov─âr─âtoare, suportate ├«n urma refacerii Marelui Zid, a construc┼úiei noii capitale ┼či a uria┼čei flote, care, ├«n plus, s-a ├«ntors cu mari pierderi ├«n  oameni ÔÇô doar unul din 10. Numeroase cor─âbii au fost pierdute ├«n furtuni, e┼čuate pe ┼ú─ârmuri ├«ndep─ârtate. Cele care s-au ├«ntors au adus imense cantit─â┼úi de piper, extrem de valoros la vremea aceea, dar ┼či multe informa┼úii astronomice ┼či geografice. ├Än ansamblu, s-a considerat ├«ns─â c─â imensa flot─â ar fi o pierdere, o irosire de fonduri, legat─â de o politic─â extern─â gre┼čit─â, ┼či deci expedi┼úiile pe mare au fost ├«ntrerupte cu totul. Urm─âtorii ├«mp─âra┼úi nu mai trimit flota pe mare, renun┼ú─â la politica extern─â activ─â, la deschiderea fa┼ú─â de celelalte ┼ú─âri, la comer┼úul extern chiar. Prin legea din 1435, c─âl─âtoriile ┼či nego┼úul peste hotare sunt scoase ├«n afara legii, iar ├«nc─âlcarea pedepsit─â cu moartea. De asemenea, importantele documente legate de c─âl─âtoriile pe mare ale lui Zhang He au fost distruse de c─âtre mandarini, inclusic presupusa hart─â din 1428, extrem de pu┼úine ajung├ónd p├ón─â la noi ┼či uneori numai cele p─âstrate ├«n alte ┼ú─âri, cum ar fi Coreea, Japonia ori Vietnam.

Se schimb─â chiar concep┼úia politic─â a statului chinez. Astfel, cap─ât─â preponderen┼ú─â ideea confucianist─â de ne├«ncredere funciar─â ├«n negustori, ├«n sensul c─â valorile ┼či cultura chinez─â nu trebuie s─â fie dominat─â de afaceri ┼či comer┼ú. ├Än parte just, ├«n sensul ├«nl─âtur─ârii influen┼úei banilor asupra valorilor culturale, aceast─â concep┼úie era total nejust─â ┼či d─âun─âtoare ┼ú─ârii pe termen lung, prin ├«nchistarea acestei mari ┼ú─âri ├«n sine ├«nsu┼či, la izolarea ei interna┼úional─â ┼či, ├«n cele din urm─â la oprirea dezvolt─ârii ei tehnologice ┼či economice ├«n general, la r─âm├ónerea Chinei mult ├«n urma celorlalte state, mai ales europene, care ├«i preiau rolul ┼či locul, inclusiv ├«n Oceanul Indian. ├Änfloritorul comer┼ú chinez ├«n aceast─â zon─â a fost preluat la scurt timp de c─âtre portughezi ┼či apoi spanioli, ace┼čtia asigur├óndu-┼či monopolul comercial prin cu totul alte mijloace dec├ót chinezii.

Descoperiri legate de expedi┼úiile chineze┼čti

Tot ce am scris până acum reprezintă adevărul istoric, clar, verificabil, acceptat de istoria oficială.

Dincolo de toate aceste exist─â ├«ns─â o serie ├«ntreag─â de descoperiri, ipoteze mai mult sau mai pu┼úin valabile ┼či dovedite ori chiar ├«n curs de a fi analizate, cu privire la expedi┼úiile chineze┼čti pe mare ├«n perioada evului mediu.

Exist─â un autor englez, Gavin Menzies cu celebra sa carte ÔÇ×1421 ÔÇô anul ├«n care China a descoperit lumeaÔÇŁ, ap─ârut─â ├«n 2002 ┼či tradus─â ├«n numeroase limbi, inclusiv ├«n rom├ón─â, la editura House of Guides, 2007. Acesta sus┼úine sus ┼či tare c─â exploratorii chinezi au ajuns ├«n Africa de sud, Indonezia, Australia, Noua Zeeland─â, Patagonia, Peru ├«n America de Sud, Florida, California ┼či Mexic ├«n America de Nord, Groenlanda ┼či chiar Siberia, ├«ntr-o vast─â c─âl─âtorie a flotei ├«n jurul lumii, care ar fi avut loc ├«n perioada 1421-1423.

Gavin Menzies este un istoric amator, f─âr─â o preg─âtire de specialitate, dar ad├ónc preocupat de problema cercetat─â, c─âreia i se dedic─â trup ┼či suflet. Credin┼úa lui puternic─â ├«n adev─ârul ipotezei sale ├«l sus┼úine ├«n primul r├ónd. Dar mai sunt ┼či o serie ├«ntreg─â de fapte, documente, dovezi mai degrab─â indirecte dar care nu pot fi trecute cu vederea. Din p─âcate, limbajul s─âu nu este suficient de exact, de tip ┼čtiin┼úific, nu dispune de o bibliografie bine pus─â la punct ce poate fi controlat─â, iar dovezile sale-incontestabile de multe ori logic ÔÇô nu au o argumenta┼úie suficient─â.

Ipoteza lui ├«ns─â nu e una absolut nou─â┼či nici el nu e singurul care o sus┼úine. Au ap─ârut p├ón─â acum cel pu┼úin 1000 de c─âr┼úi pe aceast─â tem─â, ├«n China ├«n special, dar ┼či ├«n alte p─âr┼úi. Ea este ├«ns─â una cu adev─ârat revolu┼úionar─â, pe de o parte ├«n sensul c─â acord─â prioritatea marilor decoperiri geografice chinezilor ┼či nu lui Bartolomeo Diaz, cel care a ├«nconjurat  ÔÇťprimulÔÇŁ Africa pe la Capul Bunei Spran┼úe, nu lui Columb, cel care a ajuns ÔÇťprimulÔÇŁ ├«n America, nu lui Vasco da Gama, cel care a ajuns ├«n India, , nu lui Magellan, cel care a ├«nconjurat ÔÇťprimulÔÇŁ globul terestru, nu lui Cook, cel care a descoperit ÔÇŁprimulÔÇŁ Australia. Pe de alt─â parte pentru c─â el este cel care a popularizat la scar─â planetar─â acest lucru.

Dar aceste ipoteze, -care merit─â a fi luate ├«n considera┼úie !!-sunt de neconceput pentru o serie de istorici oficiali, profesori la diverse universit─â┼úi, care sus┼úin ┼či la aceast─â or─â suprema┼úia Europei ├«n toate domeniile, uit├ónd ori neglij├ónd contribu┼úia altor popare, ┼ú─âri, ┼či continente, promov├ónd o istorie europocentrist─â, criticat─â de mai mult timp, dar care, ├«n esen┼ú─â, n-a fost ├«nc─â dep─â┼čit─â. ├Än acest sens, evident, c─â teoria lui G.Menzies este aspru criticat─â, desconsidert─â ori pur ┼či simplu neluat─â ├«n considera┼úie.

Dar lucrurile nu pot continua a┼ča

Dup─â cum afirm─â acest autor ├«n repetate r├ónduri, China era singura ┼úar─â din lume ├«n acea epoc─â care avea for┼úa economic─â, dorin┼úa explor─ârii lumii, cuno┼čtin┼úele tehnice ┼či astronomice necesare, o importan─â flot─â la dispozi┼úie care s─â-i permit─â descoperirea ┼či cartografierea lumii .

 Cu India, Ceylon, estul Africii ┼či, probabil, Indonezia, Australia lucrurile par ceva mai simple. Dac─â China, prin flotele ei, a ajuns ├«nc─â din sec.II e.n. ├«n Oceanul Indian, ├«n sec.V e.n. ├«n India, ├«n 674 ├«n peninsula Arabic─â, ├«n timpul dinastiei Tang p├ón─â la Eufrat ┼či Egipt, e foarte probabil c─â ei au ajuns ┼či mai departe, ├«n Indonezia ┼či Australia. Dovezi ├«n acest sens exist─â ┼či autorul demonstreaz─â pe larg ┼či posibilit─â┼úile tehnice ├«n ce prive┼čte flota, naviga┼úia ├«n sensul marilor curen┼úi oceanici, astronomia pentru orientarea cor─âbiilor ┼či m─âsurarea adecvat─â a latitudinii ┼či longitudinii locului.

Cam la fel stau lucrurile ┼či cu prezen┼úa chinez─â ├«n cele dou─â Americi, autorul afirm├ónd existen┼úa a cel pu┼úin 24 de colonii chineze ├«n aceste locuri (British Columbia, Statul Whashington, Oregon, California, Mexic (p.458). Apoi putem vorbi de urme materiale, de locuire, , ADN chinezesc la triburi din America, Mexic, Panama, Columbia, Venezuela, Peru (p.246), la popula┼úia maya din pen.Yucatan, popula┼úii de pe fluviul Amazon, Paraguay ... indienii Sioux ┼či Cree Ojibwa (p.460). ├Än Peru ar fi ÔÇť100 de sate care mai exist─â ┼či ast─âzi, cu nume chineze┼čtiÔÇŁ (p.464)

O alt─â ├«nsemnat─â categorie de dovezi ├«n sprijinul c─âl─âtoriilor ┼či prezen┼úei chinezilor ├«n diverse p─âr┼úi ale lumii reprezint─â numeroasele plante ┼či animale ÔÇťstr─âineÔÇŁ locului, care exist─â ├«ntr-o zon─â sau alta, cu totul nespecifice zonei respective, dar g─âsite deja de c─âtre primii europeni care au ajuns acolo ┼či care, deci, nu au fost aduse de ei, ci de al┼úii, ├«naintea lor ÔÇô adic─â de chinezi, spune autorul. De ex. porumbul din Filipine, un anume tip de g─âini asiatice ├«n Peru, etc., conform unei lungi liste date de autor (p.524-527). Aceste lucruri exist─â ┼či trebuie luate ├«n considerare.

            Dar, categoria cea mai important─â de argumente ├«n sprijinul priorit─â┼úilor chineze ├«n descoperirile geografice vine, credem noi, de la existen┼úa unor serii de h─âr┼úi alc─âtuite ├«n evul mediu, cu caracter de unicat, fiecare purt├ónd un nume, de obicei al cartografului care a desenat-o, ┼či pe care apar tot felul de teritorii necunoscute la vremea aceea europenilor, altfel zis nedescoperite ├«nc─â (!!), dar desenate pe hart─â cu zeci ori sute de ani mai ├«nainte (p.477-484).

            E imposibil ca acest lucru s─â nu te pun─â pe g├ónduri cel pu┼úin.

            Ipoteza autorului nostru este c─â, ├«n cursul expedi┼úiilor chineze pe mare de la ├«nceputul sec.al XV-lea, ace┼čtia au realizat cartografierea locurilor nou descoperite, vizitate, lucru foarte probabil, alc─âtuind ├«n 1428 o hart─â a lumii, dar care s-a pierdut ┼či care a stat la baza h─âr┼úilor europene ulterioare. Iar aceste h─âr┼úi, care pornesc de la originalul chinez ori de la copii ale ei, au fost cunoscute, v─âzute cel pu┼úin, de c─âtre cartografii europeni, vene┼úieni ├«n special, cei mai renumi┼úi ├«n epoc─â, ori de cei care au lucrat ├«n serviciul lui Henry ÔÇťNavigatorulÔÇŁ, ├«n Portugalia (1394-1460), care a fost cel care a impulsionat puternic exploratorii portughezi ┼či marile lor descoperiri geografice. Conform acestei ipoteze, h─âr┼úile chinezilor n-au fost secrete ÔÇô am men┼úionat anterior  politica de larg─â deschidere c─âtre exterior a ├«mp─âratului Zhu Di, ci transmise prin intermediul arabilor ori a celebrului Niccolo da Conti, italianul care a ajuns p├ón─â ├«n India ┼či a v─âzut flota chinez─â acolo, ├«n Europa.

Realiz─ârile chineze ├«n domeniul cartografiei sunt demne de invidiat:├«n sec.VIII e.n.este realizat─â o hart─â a ├«ntregului imperiu, ├«n 1155 putem vorbi de prima hart─â tip─ârit─â (anterioar─â celor europene cu dou─â secole), din sec.XIII exist─â o hart─â a Chinei, Asiei, Africii ┼či Europei, ca ┼či h─âr┼úi cere┼čti/stelare (p.480).

Astfel, harta vene┼úianului Zuano Pizzigano-1424reprezint─â zona Caraibelor din America central─â ┼či ├«n spoecial insula Puerto Rico, corect desenat─â, Columb ajung├ónd acolo abia ├«n 1492. Harta Fra Mauro din 1459, prima hart─â a ├«ntregii lumi, ÔÇťdeseneaz─â corect Capul bunei Speran┼úe ... cu 30 de ani ├«nainte ca Bartolomeo Diaz s─â ocoleasc─â acel cap (p.107) ÔÇô ├«n 1487. Harta Cantino din 1502reprezint─â zona Caraibelor cu destul─â precizie, la doar patru ani de la c─âl─âtoria lui Columb, , iar harta Waldseem├╝ller din 1507prezint─â nordul Siberiei, de la Marea Alb─â p├ón─â la str├ómtoarea Bering, cu r├óurile ┼či insulele ei, dar ┼či str├ómtoarea Magellan (p.330-331). Pe harta amiralului turc Piri Reis ÔÇô 1513, apare de ex. Patagonia, str├ómtoarea Magellan, denumit─â ÔÇťCoada DragonuluiÔÇŁ ┼či nordul Antarcticii, cu cca. 100 de ani ├«nainte de a ajunge Magellan pe acolo ├«n expedi┼úia sa din 1514-1521. Pe harta Jean Rotz din 1542, ÔÇŁcel mai bun cartograf al timpului, care a copiat h─âr┼úi portugheze mai vechiÔÇŁ (p.108), apare Australia ÔÇťcu dou─â secole ├«nainte de ÔÇťdescoperireaÔÇŁ ei de c─âte c─âpitanul CookÔÇŁ ├«n 1770 ┼či pe care mai apar Malaezia, Cambodgia, Vietnam ┼či China ... golful Persic, India ┼či Asia de sud-estÔÇŁ (p.168), ├«ntr-o vreme ├«n care portughezii abia ├«┼či ├«ncepeau c─âl─âtoriile lor ├«n zon─â ┼či le-ar fi foast foarte greu, dac─â nu imposibil, s─â realizeze h─âr┼úi de o asemenea calitate. Etc.

Sigur c─â, dup─â p─ârerea noastr─â, toate aceste descoperiri geografice ┼či ├«ntemeierea de colonii chineze ├«n toat─â lumea n-au putut fi realizate ├«n decurs de doar doi ani (1421-1423), a┼ča cum afirm─â autorul. Dar nici el nu e absolul constant ├«n afirma┼úiile sale ┼či afirm─â, ├«n repetate r├ónduri, ipoteza unor c─âl─âtorii repetate, ├«n timp, mult mai probabil─â. Ni se pare absolut normal─â ┼či acceptabil─â idea unor astfel de c─âl─âtorii-expedi┼úii ale cor─âbiilor chineze ├«n Australia ori Somalia, Yemen, atunci c├ónd ├«ntreg Oceanul Indian  era un ÔÇťlac chinezescÔÇŁ pe care ace┼čtia ├«l cutreierau de secole ├«ntregi. De asemenea numeroasele urme materiale din Peru, Mexic, California etc. nu e posibil s─â fi fost l─âsate de c─âtre o singur─â flot─â chinez─â, fie ea ┼či mare, de cca.80 cor─âbii, ci de mai multe, ├«n decurs de secole, ├«n care navele chineze au tot traversat  Pacificul.

Dar, ├«nc─â odat─â, chiar dac─â foarte probabile, acestea sunt la ora actual─â doar ipoteze, care mai trebuiesc ├«nc─â verificate suplimentar, argumentate, dovedite una c├óte una, transformate ├«n certitudini istorice, cu caracter ┼čtiin┼úific.

Iar istoria descoperirilor geografice trebuie rescrisă în lumina ultimelor date.