Confluența istorico-geografică, cheia cercetărilor de mâine

Legătura indispensabilă dintre componenta istorică și cea geografică ne demonstrează ca ceea ce se vede la prima vedere atunci când ne raportăm la cele două lumi este cu totul înșelător. De fapt, între geografie și istorie există o colaborare continuă, abordarea trans-disciplinară fiind o necesitate în domeniu istoric și chiar în cel al relațiilor internaționale. Pentru a înțelege comportamentul entităților internaționale este necesar să descoperim ce influențează dezvoltarea acestor relații? Poate juca geografia un rol important în această situație?

Care este rolul geografiei istorice în rândul științelor?

Geografia istorică este un subiect al geografiei care studiază modul în care fenomenele geografice s-au schimbat cu trecerea timpului. Este una dintre disciplinele geografiei care împrumută din metodologia utilizată în antropologie, geologie și istorie. În lucrarea Geography and History: Bridging the Divide, sunt evidențiate șapte principii ale disciplinei.

Acestea sunt:

1.      Geografia istorică, asemenea istoriei, pune întrebări despre trecut

2.      Atât sursele cât și teoriile geografiei istorice, la fel ca în istorie, sunt problematice

3.      Dezbaterea este centrul practicii geografiei istorice

4.      Geografia istorică se axează pe schimbarea geografică în timp

5.      Geografia istorică este importantă pentru știința geografică; nu este periferică

6.      Geografia istorică se axează pe sinteza locului, nu pe analiza spațiului

7.      Geografia istorică evidențiază specificitatea istorică a unor locuri exacte

Descoperim, așadar, că principiile ce stau la baza geografiei istorice împrumută foarte mult din studiul istoriei. Abordarea este asemănătoare, actul de cercetare este asemănător, desfășurarea acestei discipline este asemănătoare. Fiind o disciplină fundamentală pentru geografia generală, se poate spune că miezul geografiei este profund legat de domeniul istoric. Interdisciplinaritatea în cazul acestor două domenii, geografia și istoria, este un fundament pe baza căruia cele două au fost construite. Geografia istorică cercetează felul în care particularitățile culturale ale mai multor societăți au apărut și s-au dezvoltat prin înțelegerea interacțiunii cu mediul înconjurător. Comunitățile sunt modificate de mediul înconjurător. Ceea ce noi numim adaptare este de fapt o modificare a structurii și comportamentului indivizilor dintr-o societate. Geografia istorică identifică efectele relației indivizilor cu mediul înconjurător.

Geografia istorică și domeniul relațiilor internaționale

În ceea ce privește geografia istorică și domeniul relațiilor internaționale, studiul interacțiunii dintre om și mediul înconjurător reprezintă fundamentul înțelegerii diferitelor comunități sau grupuri de indivizi. Având în vedere faptul că domeniul relațiilor internaționale se axează pe interacțiunea dintre grupuri diferite, o disciplină precum cea a geografiei istorice pare ideală în acest amestec. Relațiile internaționale studiază interacțiunea dintre diferite societăți. Geografia istorică vine în ajutorul acestui domeniu, oferind o mai bună înțelegere a fundamentului pe care toate societățile sunt construite, interacțiunea cu mediul înconjurător.

De ce s-a prăbușit Uniunea Sovietică? Aceasta este o întrebare pe care mulți cercetători și-au pus-o și încă și-o pun. Problema este una complexă care necesită o abordare multidisciplinară pentru a oferi un răspuns cât mai complet. Acesta este un exemplu dintr-o multitudine în care geografia istorică și domeniul relațiilor internaționale se contopesc pentru a forma instrumentul de cercetare ideal obținerii unor răspunsuri concrete. Domeniul relațiilor internaționale analizează legăturile U.R.S.S. cu diferite alte entități statele. Geografia istorică ne poate explica modul în care schimbarea mediului înconjurător în diferitele spații care intră în dialog a afectat felul în care acestea se comportă. Este modul în care interacționăm cu mediul înconjurător un factor modelator în felul în care comunicăm sau acționăm? Disciplina geografiei istorice ne spune că da.

Concret, pentru a răspunde la întrebarea legată de prăbușirea Uniunii Sovietice trebuie să stabilim metodologia actului de cercetare. În cazul acestui exemplu, o bună metodă de analiză o poate reprezenta abordarea subiectului din perspectivă geopolitică. Este necesar să înțelegem spațiul despre care vorbim și tensiunile, problemele și particularitățile prezente pe întinderea acestuia pentru a ne forma o opinie concretă asupra modului în care a existența acestora a influențat modificarea politică și teritorială a ariei cercetate. Spre exemplu, putem spune că unul dintre motivele pentru prăbușirea Uniunii Sovietice este investiția făcută în armată, ca urmare a pericolului American tot mai mare, și neglijarea economiei. Pentru a înțelege mai bine este suficient să corelăm spațiul geografic cu aspectele economice, precum investițiile realizate în perioada premergătoare căderii Uniunii Sovietice. Același proces trebuie repetat pentru fiecare informație în parte, scopul final fiind acela al realizării unei imagini complete asupra situației în cauză.

Legăturile dintre geografie și istorie

Prin urmare, legăturile dintre cele două discipline sunt mai mult decât evidente. Geografia și istoria sunt două domenii care se completează reciproc. Această interdisciplinaritate la nivel științific oferă în cele din urmă o șansă mai mare de a înțelege în mod exhaustiv fenomenele și întâmplările din istoria planetei noastre. Interdisciplinaritatea este cheia unei înțelegeri complete. Fără ea rezultatele oricărui studiu este deficitar,  incomplet. Parcursul paralel al celor două discipline este un factor ajutător în relația dintre acestea. Geografia este analizată prin prisma istoriei, în timp ce istoria este înțeleasă cu ajutorul geografiei. Relația dintre cele două este surprinzător de circulară, atunci când aceasta se află în desfășurare.

Legăturile dintre geografie și domeniul relațiilor internaționale

După cum am evidențiat și mai sus, legăturile dintre geografie și domeniul relațiilor internaționale depășesc simpla interdisciplinaritate în studii. De fapt, se poate spune că cele două se găsesc destul de rar în formă pură și fără nicio legătură vizibilă între ele. Fie că este vorba de climă, demografie, de domeniul geografiei istorice sau de cel al relațiilor internaționale, aceste entități se completează, adesea, reciproc. Este de-a dreptul fascinantă evoluția societății noastre, care a permis această colaborare mai multe domenii care studiază lumea în mod diferit. Acestea rămân indispensabile activităților politice și strategice desfășurate la nivel global. Am putea chiar spune că cele două discipline reprezintă coloana vertebrală a societății contemporane.

Bibliografie

Scrisă:

§  Alan R. H. Baker, Geography and History: Bridging the Divide, Cambridge, Cambridge University Press, 2003.

§  Balasubramanian, Branches of Geography, Mysore, University of Mysore, 2014.

§  Robert D. Kaplan, The Revenge of Geography, What the Map Tells Us About Coming Conflicts and the Battle Against Fate, New York, Random House, 2012

Digitală:

§  https://study.com/academy/lesson/historical-geography-using-geography-to-interpret-the-past.html

§  https://worldview.stratfor.com/article/geopolitics-russia-permanent-struggle