Cli┼čeele istorice folosite ├«n descrierea lui ┼×tefan cel Mare VIDEO jpeg

Cli┼čeele istorice folosite ├«n descrierea lui ┼×tefan cel Mare VIDEO

Num─ârul din luna decembrie al revistei ÔÇ×HistoriaÔÇť este dedicat figurii domnitorului moldovean. De-a lungul timpului, portretele lui ┼×tefan realizate de cronicari, istorici, scriitori ┼či cinea┼čti au variat ├«n func┼úie de discursul istoric la mod─â ├«n epocile respective.

Imaginea voievodului moldovean ┼×tefan cel Mare este legat─â de celebra fraz─â ÔÇ×Moldova n-a fost a str─âmo┼čilor mei, n-a fost a mea ┼či nu e a voastr─â, ci a urma┼čilor vo┼čtri ┼či a urma┼čilor urma┼čilor vo┼čtri ├«n veacul vecilor" (Barbu ┼×tef─ânescu Delavrancea, ÔÇ×Apus de Soare"). Acest discurs ┼či toate celelalte construite pe l├óng─â nu au ├«ns─â nimic de-a face cu realitatea istoric─â a secolului al XV-lea.Portretul voievodului ├«n epoc─â

Unul dintre primele portrete ale lui ┼×tefan cel Mare a fost realizat chiar ├«n timpul luptelor acestuia cu turcii de c─âtre cronicarul polonez Ian Dlugosz (1415-1480), care ├«l descria astfel pe domnitor:ÔÇ×... b─ârbat demn de admirat, cu nimic mai prejos de ducii eroici, pe care ├«i admir─âm at├ót, care ├«n timpul nostru primul dintre principii lumii a dob├óndit o victorie at├ót de glorioas─â ├«mpotriva turcilor.Dup─â judecata mea, el este cel mai demn s─â i se dea conducerea ┼či st─âp├ónirea lumii, ┼či mai ales func┼úia de comandant ├«mpotriva turcilor, cu sfatul comun, consensul ┼či hot─âr├órea cre┼čtinilor, c├ót─â vreme ceilal┼úi regi ┼či principi catolici se destind ├«n lene ┼či desf─ât─âri sau ├«n lupte civile". Imaginea oferit─â de c─ârturarul polonez este condi┼úionat─â de bunele rela┼úii pe care Moldova le avea cu Polonia ├«n vremea redact─ârii acestei cronici.Acestei imagini i se adaug─â cea realizat─â de cronicarul moldovean Grigore Ureche (1590-1647): ÔÇ×Fost-au acestu ┼×tefan vod─â om nu mare de statu, m├ónios ┼či de grab─â v─ârs─âtoriu de s├ónge nevinovat; de multe ori la ospe┼úi omor├óea f─âr─â jude┼úu (judecat─â - n.r.). Amintrilea era om ├«ntreg la fire, nelene┼ču, ┼či lucrul s─âu ├«l ┼čtiia a-l acoperi ┼či unde nu g├óndiiai, acolo ├«l aflai.La lucruri de r─âzboaie me┼čter, unde era nevoie ├«nsu┼či se v├ór├óea, ca v─âz├óndu-l ai s─âi, s─â nu s─â ├«nd─âr─âptieze ┼či pentru aceaia raru r─âzboiu de nu biruia. ┼×i unde biruia al┼úii, nu perdea n─âdeajdea, c─â ┼čtiindu-s─â c─âzut jos, s─â r─âdica deasupra biruitorilor". Grigore Ureche trebuia s─â dea un exemplu de stabilitate domnitorilor din perioada ├«n care tr─âia.┼×tefan, ÔÇ×st├ólp" al rom├ónismuluiCaracteriz─ârile voievodului continu─â ├«n aceea┼či linie p├ón─â ├«n perioada romantic─â, perioada constituirii na┼úiunilor, c├ónd, dintr-odat─â, figura domnitorului este asimilat─â na┼úiunii rom├óne. A.D. Xenopol, vorbind despre titulatura de ÔÇ×cel Mare", aminte┼čte na┼úionalitatea voievodului:ÔÇ×Unul singur din bogatul, preabogatul ┼čirag de domni ai ┼ó─ârilor Rom├óne, poart─â numele de Mare ┼či acesta este ┼×tefan...".Nicolae Iorga ├«l integreaz─â ulterior ├«n discursul na┼úionalist al epocii: ÔÇ×Poporul rom├ónesc g─âsise ├«n ┼×tefan cel Mare cea mai curat─â ┼či mai deplin─â icoan─â a sufletului s─âu: cinstit ┼či harnic, r─âbd─âtor f─âr─â s─â uite ┼či viteaz f─âr─â cruzime, stra┼čnic la m├ónie ┼či senin ├«n iertare, r─âspicat ┼či cu m─âsur─â ├«n grai, gospodar ┼či iubitor al lucrurilor frumoase, f─âr─â nici o trufie ├«n faptele sale". Ulterior, discursul na┼úional comunist a ├«mprumutat aceste cli┼čee cu privire la ┼×tefan, dezvolt├ónd ┼čiunele noi;regula-cheie era aceea c─â Nicolae Ceau┼čescu trebuia s─â se asemene cu ilu┼čtrii s─âi ├«nainta┼či.De aceea, filmele, povestirile istorice, dar ┼či manualele ┼čcolare au luat ┼či din crea┼úiile artistice ale multor scriitori rom├óni:V. Alecsandri, D. Bolintineanu, B. ┼×tef─ânescu Delavrancea, B. P. Hasdeu, M. Eminescu, M. Sadoveanu. De aici ┼či p├ón─â la apari┼úia unor filme pseudoistorice precum ÔÇ×Fra┼úii Jderi" sau ÔÇ×┼×tefan cel Mare - Vaslui 1475" nu a fost dec├ót un pas, ├«nf─âptuit prin tezele din iulie ale lui Nicolae Ceau┼čescu.├Än num─ârul din luna decembrie, ÔÇ×Historia" ├«┼či propune, pe de o parte, s─â prezinte adev─âratele motive pentru care ┼×tefan a fost numit ÔÇ×atletul lui Hristos", iar pe de alt─â parte s─â arate cum a fost folosit─â aceast─â imagine de c─âtre urma┼čii voievodului (rom├óni sau moldoveni) ├«n argumentarea unor discursuri politico-istorice actuale.Voievodul, folosit ├«n b─ât─âlia politic─â din Republica Moldova

Statuia lui ┼×tefan cel Mare din Chi┼čin─âu (imagine din 1943)├Än Republica Moldova, ┼×tefan cel Mare a fost folosit pe parcursul timpului, at├ót ├«n discursul prooccidental rom├ónesc, c├ót ┼či ├«n cel al ÔÇ×moldoveni┼čtilor" pro-ru┼či. Invocat p├ón─â la satura┼úie de mi┼čcarea de eliberare na┼úional─â de la sf├ór┼čitul anilor 1980, domnul moldovean a devenit repede o adev─ârat─â emblem─â a acesteia, al─âturi de poetul Mihai Eminescu.├Än condi┼úiile existen┼úei unui monopol al partidului asupra mijloacelor de informare, la statuia lui ┼×tefan cel Mare din Chi┼čin─âu se ├«ntruneau reprezentan┼úii mi┼čc─ârii de eliberare na┼úional─â pentru adun─âri, dezbateri publice, se afi┼čau anun┼úuri sau articole din pres─â. Marile mitinguri de proteste, care se desf─â┼čurau pe artera principal─â a ora┼čului ├«n anii 1988-1989, porneau tot ÔÇ×de la ┼×tefan".┼×tefan ┼či noul stat moldovenescTreptat, figura voievodului a ├«nceput s─â ÔÇ×monopolizeze" spa┼úiul simbolistic basarabean, iar dup─â declararea Independen┼úei Republicii Moldova, la 27 august 1991, imaginea lui ┼×tefan a fost utilizat─â tot mai des pentru a semnifica noua ÔÇ×statalitate" moldoveneasc─â. Domnitorul era chemat, astfel, s─â joace un rol important ├«n aceast─â nou─â mitologie politic─â, pentru propagarea c─âreia erau utilizate cele mai moderne ┼či sofisticate tehnologii politice.Aici au fost speculate la maximum campaniile lui ┼×tefan cel Mare ├«mpotriva muntenilor, pe care ├«i considera ÔÇ×vicleni", ÔÇ×tr─âd─âtori", fapt care alimenta stereotipurile fa┼ú─â de rom├óni ├«n general. ┼×i tot aici putem men┼úiona ┼či s─ârb─âtorirea de c─âtre Mitropolia Chi┼čin─âului ┼či ├Äntregii Moldove a sf├óntului ┼×tefan cel Mare pe ÔÇ×stil vechi", adic─â pe 15 iulie, cu toate c─â a fost canonizat de Biserica Ortodox─â Rom├ón─â ┼či trecut ├«n sinaxar pe data de 2 iulie! Singura explica┼úie a unui asemenea gest, care contravine oric─ârui principiu (calendaristic, istoric sau canonic), este c─â are un substrat politic, pentru a evita ÔÇ×pr─âznuirea" ├«n aceia┼či zi cu ÔÇ×rom├ónii".┼×tefan cel Mare, ├«ngropat ├«n cli┼čeeÔÇ×Pentru urma┼či, domnitorul ┼×tefan cel Mare a fost un punct de reper. Cu cei 47 de ani ai s─âi, voievodul a avut cea mai lung─â domnie. Doar Carol I l-a dep─â┼čit. Practic, ├«n afar─â de cei doi, nu avem pe nimeni ├«n fruntea statelor rom├óne┼čti care s─â fi domnit mai mult de 32-35 de ani. ┼×tefan este un reper tocmai prin longevitatea domniei", a declarat istoricul Marius Diaconescu ├«ntr-o dezbatere organizat─â ieri, la sediul redac┼úiei ÔÇ×Historia".Istoricul a mai explicat c─â numeroase realit─â┼úi istorice din secolul al XV-lea sunt complet diferite de ceea ce ├«nv─â┼ú─âm azi din manualele de istorie. Discursul istoric, rescris ├«n numeroase r├ónduri, este at├ót de plin de cli┼čee ├«nc├ót s-a putut ajunge la paradoxul din Republica Moldova, unde figura domnitorului este folosit─â deopotriv─â de unioni┼čti ┼či de moldoveni┼čti.La dezbaterea referitoare la rolul lui ┼×tefan cel Mare ├«n istorie, dezbatere moderat─â de redactorul-┼čef al revistei ÔÇ×Historia", Ion M. Ioni┼ú─â, a participat ┼či jurnalistul Ion Cristoiu, directorul revistei.

image