Cetatea dacică Ardeu, ridicată în apropierea vechilor exploatări aurifere din Munții Apuseni

Cetatea dacică Ardeu a fost ridicată într-un punct strategic, în apropierea vechilor exploatări aurifere din Munții Apuseni, în prima parte a secolului I î. Hr. și a fost locuită până în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al II-lea d.Hr.

În zona cetății dacice Ardeu au au fost descoperite urmele unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterie şi numeroase artefecte antice, printre care o statuie a zeului Mercur şi obiecte decorative din bronz. În prezent, ruinele fortăreţei sunt mai puţin vizibile faţă de ale altor monumente din aceeaşi perioadă. În zona cetăţii, în anii 1970 a fost înfiinţată o exploatare de calcar care a afectat o parte din perimetrul acesteia.

Cetatea dacică Ardeu se află la aproximativ 20 de kilometri de oraşul Geoagiu, pe Valea Geoagiului, la marginea satului Ardeu din comuna Balşa.

Cetatea dacică Ardeu (© Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva)

Situl arheologic se află pe versantul răsăritean al Pleşii Mari, paralele cu Cheile Măzii, având în amonte localitatea Ardeu şi Cheile Glodului. Deşi au o mai mică întindere, prin faptul că versantul stâng adăposteşte urme arheologice de o însemnătate deosebită, ceramică preistorică aparţinând culturilor Wietenberg, Otomani, Coţofeni, prima vărstă a fierului, precum şi o importantă fortificaţie dacică continuată în epoca romană şi urmele unei fortificaţii medievale, notează gohunedoara.com.

Conform sursei citate, situl arheologic cuprinde această înălţime (altitudine maximă 450 m), la care se adaugă „Dealul Judelui”, platou aflat la poalele „Cetăţuii”, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită „Cornet”, prin „Cheile Ardeului” – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi.

Cele mai vechi urme de locuire aparțin culturii Bodrogkerestur

Descoperirea şi debutul cercetărilor pe suprafaţa acestui sit se datorează primului director al muzeului din Deva: Téglás Gábor, care la sfârşitul secolului al XIX-lea, a desfăşurat o activitate arheologică intensă.

Cetatea dacică Ardeu (© Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva)

Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Bodrogkerestur, însă ulterior, a fost locuit de comunităţile Coţofeni şi mai apoi în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului când noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2015 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” (palatul nobilului dac) precum ale unui atelier.

Locuințe și obiecte descoperite pe versanții dealului

Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia.

Cetatea dacică Ardeu (© Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva)

Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.

Din evul mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu pot fi estimate în acest stadiu al cercetărilor.

_{Foto sus: Cetatea
dacică Ardeu – reconstituire virtuală (© romaniadevis.ro)}