Ceas marca Jeremias Metzker, de la 1562
În patrimoniul Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ din Ploieşti se remarcă un ceas semnat Jeremias Metzker (1530-1583), unul dintre cei mai cunoscuţi ceasornicari din Augsburg, autorul prototipului de ceas stil Renaştere.Valoarea de excepţie a piesei aflate în colecţia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ rezidă în datarea ei, fiind prima piesă din seria celor trei ceasuri semnate de celebrul orologier Jeremias Metzker, în anul 1562.
Ceasul prezintă o carcasă din bronz aurit, cu decoraţie splendidă în stilul maeştrilor Hans Sehbald Beham (1500-1550) şi Virgil Solis (1514-1562). Capacul ceasului, în formă de cupolă, e detaşabil pentru a permite accesul spre mecanism şi prezintă la bază patru cai înaripaţi. El redă o scenă de vânătoare şi este surmontat de o figurină feminină, pe un glob, despre care dr. Erwin Neuman scrie în „Anuarul“ din Colecţia de Istorie a Artei din Viena, 1564, că ar reprezenta Norocul.
Cele cinci simţuri
Pe partea frontală a carcasei (foto alăturată) se remarcă ornamente aplicate redând trei figuri feminine în ipostaze diferite. Personajul din partea stângă a cadranului principal, însoţit de un vultur, are în mână un sceptru pentru indicarea datei în calendarul de jos. În partea dreaptă a cadranului regăsim o altă femeie, în costum drapat, cântând la vioară, la picioarele căreia se află o şopârlă. Tot aici, jos, în colţ, se remarcă o siluetă feminină aşezată pe globul terestru şi un câine.
Pe partea din spate a ceasului (foto pagina 11), lateral cadranului, sunt redate simbolic vânturile, care suflă norii. Jos, în partea stângă, în colţ, o siluetă feminină înveşmântată, care ţine în mâna stângă un mănunchi de fructe, iar în dreapta, o sabie. La picioarele ei, încovoiată, o maimuţă îi oferă un măr. În cealaltă parte a cadranului, observăm o altă figură feminină, cu armură, care ţine în mâna dreaptă o sabie, iar la picioare are un melc. Prin figurile alegorice, amplasate frontal şi dorsal, sunt evidenţiate cele cinci simţuri:gustul (flori, fructe, maimuţa cu mărul), auzul (figurina care cântă la un instrument muzical în timp ce un animal ascultă), mirosul (câinele), văzul (vulturul), tactilul (melcul).
Sumedenie de cadrane
Cadranul frontal principal prezintă, din exterior spre interior, următoarele indicaţii inscripţionate pe patru minicadrane concentrice:cifre romane de la I la XII, repetate de două ori, cifre arabe de la 1 la 24, cifre arabe de la 1 la 12, repetate de două ori, pentru indicarea orelor din timpul zilelor, respectiv nopţilor, sferturilor de oră, minutelor, şi inscripţiile „Decidens“, „Sepientrio“, „Oriens“, „Meridies“ pentru indicarea punctelor cardinale;două arătătoare metalice, orarul sub formă de treflă, iar minutarul de formă simplă.
În partea dreaptă a cadranului prezentat regăsim un cadran de dimensiuni mai mici, având inscripţionate cifrele 1, 2, 3, 4, 5 şi 6, iar în partea stângă e un cadran care redă cele mai importante sărbători religioase ale anului cu datele corespunzătoare. În partea dreaptă, central, se află un cadran format dintr-o placă pe care sunt inscripţionate cifrele 12, 13, 14, 15, 16 şi 17. Pe discul exterior sunt însemnele zodiacului şi gradaţia care indică poziţia soarelui în zodiac. Următorul cadran mic, din partea dreaptă jos, conţine literele A, B, C, D, F şi G.
Posterior cadranului principal se află un astrolab pentru soare, lună şi 13 stele. Cadranul inferior indică zilele săptămânii şi zeităţile corespunzătoare sistemului planetar (Svntag/Sol, Montag/Luna, Dinstag/Mars, Mitwoch/Mercurius, Dunerstag/Jupiter, Freitag/Venus, Sambstag/Satvrnvs), dispuse într-un spaţiu având forma a şapte petale de flori.
Numărul de Aur
Părţile laterale ale ceasului realizat de Jeremias Metzker redau texte religioase în limba latină cu caractere gotice. Faţeta laterală stângă conţine un cadran ajutător în scopul indicării orelor sonor, cu numere arabe de la 1 la 12 şi 1 la 24. Tot aici se află şi un disc cu cifre romane cuprinse între I şi XIX, folosit la calcularea zilelor de Paşti. Inscripţia de la bază oferă informaţii în privinţa descoperirii Numerelor de Aur pentru orice an:„Pentru a găsi numărul de aur, prin regula cunoscută, fiindcă în anul Domnului 1562 eram sub casa crucii şi aveam V drept număr de aur, de unde aşadar ştiam în anii Domnului din căsuţă în căsuţă şi vei găsi numărul de aur al acelui an.“
La rândul ei, faţeta laterală dreaptă conţine în partea de sus un cadran pentru reglarea bătăilor sferturilor de oră;în interiorul cadranului, dispuse circular, sunt inscripţionate iniţialele zilelor săptămânii, care sunt în legătură cu calculul duminicilor de Paşti. La bază este gravat un text, din care prezentăm, tradus, un fragment:„Pentru a găsi litera dominicală notează regula:Fiindcă în anul Domnului 1562 eram sub casa crucii şi aveam „D“ drept literă dominicală, în anii Domnului din căsuţă în căsuţă şi atunci vei găsi litera dominicală trebuind să ştii totuşi că în orice an comun trebuie să te foloseşti de litere superioare“.
