Casa înţelepciunii din Bagdad jpeg

Casa înţelepciunii din Bagdad

Casa ├Än┼úelepciunii din Bagdad a fost ├«nfiin┼úat─â ├«n timpul dinastei Abbasizilor, ├«n timpul c─âreia civiliza┼úia islamic─â a atins climaxul dezvolt─ârii sale culturale. Numele dinastiei ├«┼či are orginile ├«n numele lui Abbas, considerat unchiul profetului Mohamed. Califii din aceast─â dinastie s-au individualizat ├«n istorie pentru accentul pus pe dezvoltarea cultural─â ┼či ┼čtiin┼úific─â a lumii islamice, dar ┼či pentru transformarea Bagdadului ├«ntr-un astfel de centru, printre cele mai importante din istorie.

Casa ├Än┼úelepciunii a fost construit─â cu scopul de a deservi drept bibliotec─â, av├ónd at├ót o func┼úie cultural─â, c├ót ┼či una social─â. Aceasta era denumit─â ┼či Academie ┼×tiin┼úific─â deoarece g─âzduia un num─âr impresionant de manuscrise ┼či c─âr┼úi ce cuprindeau informa┼úii dintr-o gam─â mare de domenii, precum art─â, cercetare, religie, limbi str─âine.

Manuscrisele ┼či c─âr┼úile cuprinse de rafturile Bibliotecii din Bagdad au fost colectate de-a lungul a trei genera┼úii de califi, finalizat─â de contribu┼úia califuluiHarun al-Rashid, cel care a pus bazele acestei biblioteci-monument. Fiul s─âu, Al MaÔÇÖMoun, a extins propor┼úiile cl─âdirii ┼či a repartizat c├óte o arip─â fiec─ârui domeniu de cercetare.

 Similitudinile cu marile bibilioteci ale lumii contemporane

Privind retrospectiv, Casa ├Än┼úelepciunii a fost comparat─â, lu├óndu-se ca parametri statutul, dimensiunile, faima ┼či resursele, cu Biblioteca Na┼úional─â din Paris sau cu Biblioteca din Londra. Func┼úia cultural─â a Biliotecii din Bagdad, armonizat─â cu cea social─â se traduce prin num─ârul mare de oameni de ┼čtiin┼ú─â, copi┼čti, scriitori, filosofi, autori ┼či litera┼úi care erau reuni┼úi ├«n acest loc, atra┼či at├ót de faima Casei, c├ót ┼či de dialogurile, traducerile, scrierile ┼či discursurile de acolo, pe scurt, de toat─â opera cultural─â g─âzduit─â de acest l─âca┼č.

Chiar dac─â ├«n timpul dinastiei Abbasizilor limba arab─â a devenit limba oficial─â ┼či de comunicare ├«n teritoriile st─âp├ónite, ├«n cadrul Bibliotecii din Bagdad se utilizau ┼či ebraica, siriaca, arameica, greaca ┼či latina. De asemenea, sanscrita era ┼či ea folosit─â pentru traducerea ┼či interpretarea manuscriselor indiene, manuscrise care cuprindeau no┼úiuni de matematic─â ┼či astronomie.

 

Biblioteca ├«n timpul lui Al MaÔÇÖMoun

De-a lungul domniei lui Al MaÔÇÖMoun, fiul califului care a ├«nfiin┼úat Casa ├Än┼úelepciunii, acesteia i s-au ad─âugat camere noi, care s─â acomodeze mai multe volume. Auzind de bog─â┼úia de c─âr┼úi a Bibliotecii din Sicilia, Al MaÔÇÖMoun i-a scris regelui Siciliei cu scopul de a-i fi trimis con┼úinutul bibliotecii, ce cuprindea opere ale grecilor. Regele i-a trimis califului manuscrisele cerute, consider├ónd c─â acestea ar d─âuna g├óndirii oamenilor s─âi.

Mai mult, Al MaÔÇÖMoun ├«┼či trimitea scribii ┼či traduc─âtorii ├«n diverse regiuni ale califatului pentru ca prin munca acestora s─â ├«mbog─â┼úeasc─â fondul existent ├«n Biblioteca din Bagdad. Se crede ca Hunayn, unul dintre traduc─âtorii favori┼úi ai califului ar fi fost pl─âtit cu greutatea ├«n aur a c─âr┼úilor traduse. Valoarea de adev─âr a acestei anecdote nu a fost stabilit─â. Cert e faptul c─â Al MaÔÇÖMoun se implica activ ├«n via┼úa cultural─â a Bibliotecii, contribuind la seminarii ┼či discu┼úii pe diverse teme.

clipboard01 7 jpg jpeg

Sf├ór┼čitul bibliotecii

Odat─â cu ruinarea ora┼čului Bagdad de c─âtre armata mongol─â condus─â de Hulagu Khan, ├«n secolul al XIII-lea, toate c─âr┼úile din bibliotec─â au fost distruse. Sf├ór┼čitul bibliotecii coincide cu sf├ór┼čitul dinastiei Abbasizilor, ├«ntreaga familie a acestora fiind ucis─â de mongoli. Ultimul calif din dinastia Abbasizilor s-a predat ├«n schimbul nev─ât─âm─ârii bog─â┼úiei culturale, ├«ns─â sacrificiul s─âu nu a fost respectat. ├Än consecin┼ú─â, c─âr┼úile din Casa ├Än┼úelepciunii au fost aruncate ├«n r├óul Tigru, culoarea acestuia schimbandu-se in negru, dat─â fiind culoarea cernelii utilizat─â la scrierea lor.

Reputa┼úia bibliotecii ┼či bog─â┼úia ei au sporit cu at├ót mai mult cu c├ót Bagdadul era capitala administrativ─â, dar ┼či cultural─â a lumii islamice. ├Än plus, ├«n aceea┼či perioad─â, ├«n timp ce Europa se confrunta cu Epoca ├«ntunecat─â (Evul Mediu), ┼ú─ârile arabe erau ├«n plin─â ascensiune, aceasta fiind epoca atingerii climaxului dezvolt─ârii ┼čtiin┼úifice ┼či culturale.