Care erau soldaţii de elită medievali? jpeg

Care erau soldaţii de elită medievali?

R─âzboiul era un hobby destul de comun prin Evul Mediu. Indivizi, comunit─â┼úi, ora┼če, state, nimeni nu evita lupta. Nu este deci de mirare c─â aceast─â perioad─â a produs unele dintre cele mai interesante unit─â┼úi combatante din istorie. Iat─â c├ó┼úiva solda┼úi care s-au remarcatÔÇŽ

Mamelucii. Mamelucul este un sclav care serve┼čte ├«n armat─â, convertit la Islam ├«n timpul califilor Ayyubid. Cu timpul, mamelucii devin o cast militar─â foarte puternic─â, adesea ├«nving├óndu-I pe crucia┼úi. ├Än mai multe r├ónduri guverneaz─â de unii singuri, ca de pild─â ├«n timpul sultanatului din Egipt, perioada 1250-1517. Dup─â convertirea la Islam, mul┼úi sunt antrena┼úi ├«n unit─â┼úile de cavalerie. Trebuiau s─â urmeze principiile furusiyya, un cod care includea valori precum generozitatea, curajul, dar ┼či st─âp├ónirea anumitor tactici milit─âre┼čti.

Ienicerii. Unit─â┼úi de infanterie care alc─âtuiau trupele cele mai apropiate de sultan, incluz├ónd garda personal─â. Aceast─â fort─â deosebit─â a fost creat─â de sultanul Murad I folosindu-se de sclavii cre┼čtini, ├«n secolul al XIV-lea, ┼či abolit─â de Mahmud al II-lea ├«n 1826. Ini┼úial o mic─â for┼ú─â compact─â din solda┼úi de elit─â, aceasta a crescut ├«n dimensiuni ┼či putere ├«n cele cinci secole de existen┼ú─â, p├ón─â c├ónd devine un real pericol pentru Imperiul Otoman. ├Än anii din urm─â, se revolt─â de fiecare dat─â c├ónd se ├«ncearc─â o reforma, asasin├óndu-i pe sultanii pe care ├«i privesc drept inamici.

The Janissaries Patrol Izmir jpg jpeg

Halebardierii. Halebarda este o arm─â lung─â folosit─â ├«n Europa de c─âtre vikingi ┼či anglo-saxoni ├«n secolele XIV-XVI. Este o arm─â na┼úional─â pentru englezi, dar la fel de comun─â ┼či prin alte p─âr┼úi, ca de exemplu ├«n Italia. Derivat─â ini┼úial din foarfecele de gr─âdin─â, halebarda const─â dintr-o lam─â ├«ntoars─â cu c├óteva ridic─âturi ascu┼úite, ata┼čata de un b─â┼ú. Cap─âtul lamei se curbeaz─â form├ónd un c├órlig, care este de altfel caracteristica principal─â a armei. ├Än plus, lama are un ghimpe proiectat exact ├«n v├órf, ca o suli┼ú─â. Avantajul s─âu era reprezentat de faptul c─â, pe l├óng─â puterea de a para a suli┼úei ┼či puterea de a lovi a securii, mai beneficiaz─â ┼či de posibilitatea utiliz─ârii sale ca un c├órlig. Dac─â nu izbutea dobor├órea calului sau c─âl─âre┼úului, arma avea toate ┼čansele s─â aga┼úe armura cavalerului.

Boierii. Boyar/bolyar este un membru de prim─â m├ón─â a aristocra┼úiei feudale muscovite, kievene, bulgare, valahe sau ruse, mai jos ├«n ierarhie doar fa┼ú─â de prin┼úii domnitori. Rangul a supravie┼úuit doar ca nume ├«n Rusia ┼či Finlanda, unde se scrie ÔÇťpajariÔÇŁ. Boierii de┼úineau o putere extraordinar─â prin sus┼úinerea militar─â primit─â din partea prin┼úilor kieveni. Puterea ┼či prestigiul lor ajung s─â depind─â ├«ns─â aproape complet de serviciul prestat statului, de istoricul familiei sau de propriet─â┼úi. Boierii ruteni ┼či ucraineni aveau multe ├«n comun cu cavalerii medievali, dar leg─âturile cultural se pierd dup─â invazia mongol─â.

Templierii. Solda┼úii s─âraci ai lui Hristos sau ai Templului lui Solomon, templierii aveau o faim─â de ne├«ntrecut ├«n Evul Mediu. Organizatia a existat aproape dou─â secole ├«n Evul Mediu, fondat─â ├«n urma primei cruciade din 1096, av├ónd ca scop principal ap─ârarea pelerinilor care treceau ├«n Tara Sf├ónt─â. Aporbat─â official de Biserica Catolic─â ├«n 1129, ordinul devine o societate filantropic─â ce adun─â tot mai mul┼úi membri ┼či acumuleaz─â tot mai mult prestigiu. Cavalerii, distin┼či prin mantiile albe cu cruci ro┼čii, erau printre cei mai talenta┼úi lupt─âtori din Evul Mediu. Membrii non-combatan┼úi ai ordinului administrau o larg─â infrastructur─â economic, inov├ónd tehnicile financiare ┼či finan┼ú├ónd construc┼úia mai multor fortifica┼úii ├«n Europa ┼či Tara Sf├ónt─â.

templar 0 jpg jpeg

Arbaleti┼čtii.Arbaleta este o arm─â alctuit─â dintr-un arc montat pe un support de unde se arunc─â proiectile. A fost creat─â ├«n zona mediteran─â, dar ┼či ├«n China. Un mechanism din suport ┼úine arcul ├«ncordat p├ón─â ce este tras─â s─âgeata. Arbaleta a jucat un rol important pe c├ómpul de lupt─â din Europa, Asia ┼či Africa de Nord. Ast─âzi se mai ├«ntrebuin┼úeaz─â la v├ón─âtoare ┼či la tir. Utilizarea acestei arme dateaz─â din vremea romanilor ┼či are un rol major ├«ncep├ónd cu b─ât─âlia de la Hastings p├ón─â ├«n 1500. Sunt superioare arcurilor normale dintr-o serie de motive:de┼či arcul putea atinge o acurate┼úe similar─â ┼či o rat─â de tragere mai ridicat─â, arbaleta putea elibera mai mult─â energie cinetic─â ┼či putea fi folosit─â efficient dup─â numai o s─âpt─âm├ón─â de antrenamente, in vreme ce pentru tragerea corect─â cu arcul trebuiau ani de preg─âtire.

Huscarlii. R─âzboinici priva┼úi, echivalen┼úi cu un fel de gard─â de corp a regilor scandinavi. Se mai numeau ÔÇťhirthÔÇŁ (gospod─ârie). Adesea erau singurii solda┼úi profesioni┼čti din regat, restul fiind doar lupt─âtori din r├óndul ┼ú─âranilor, fyrd, sau mercenary. Un regat avea mai pu┼úin de 2000 de huscarli. ├Än Anglia se poate s─â fi fost ├«n jur de 3000 de huscarli regali, impun├óndu-se o tax─â special─â pentru a le asigura plata. Erau ├«ngriji┼úi din averea regal─â. Formau o armat─â permanent de solda┼úi profesioni┼čti ┼či aveau ┼či ceva obliga┼úii administrative pe timpe de pace, ca reprezentanti ai regelui. Termenul de huscarl se folosea ┼či ├«n contrast cu fyrd-ul non-profesional. Ca armat─â, huscarlii erau renumi┼úi pentru echipamentul ┼či antrenamentul lor superior, nu doar pentru faptul c─â erau o unitate permanent─â, supus─â unui control riguros. De pild─â, o lege prevedea ca to┼úi cei ├«nrola┼úi s─â posede o sabie cu m├óner poleit cu aur. Cea mai faimoas─â armat─â de huscarli este cu siguran┼ú─â cea angajat─â de Harold Godwinson ├«n b─ât─âlia de la Hastings.

Garda vareg─â. Varegii sau varyagii sunt vikingi suedezi care iau calea estului, c─âtre Rusia ┼či Ucraina, ├«n mod special ├«n secolele IX-X. Implic├óndu-se ├«n activit─â┼úi comerciale sau piratere┼čti, parcurg r├óuri peste r├óuri ajung├ónd la Marea Caspic─â ┼či Constantinopol. Ne├«ncrederea lui Basil al II-lea ├«n garda bizantin─â autohton─â, a c─ârei loialitate oscila, ca ┼či fidelitatea dovedit─â a varegilor, ├«l determin─â pe ├«mp─ârat s─â schimbe garda cu una alc─âtuit─â din solda┼úi vikingi. Noua for┼ú─â devine cunoscut─â sub numele de garda vareg─â. De-a lungul vremii organizatia se men┼úine o cast─â scandinav─â, tot mai mul┼úi vikingi ├«nrol├óndu-se ├«n gard─â. Ba chiar la un moment dat o lege suedez─â prevedea c─â cei cu re┼čedin┼úa pe t─âr├óm grecesc nu aveau dreptul la mo┼čtenire. ├Än secolul al XI-lea mai existau dou─â state care recrutau vikingi:Rusia kievean─â ├«ntre 980 ┼či 1060, precum ┼či Anglia ├«ntre 1018 ┼či 1066. Totu┼či, ├«n timpul lui Alexios I garda are drept membri mai mult anglo-saxoni dec├ót scandinavi.

varangian jpg jpeg

Mercenarii elve┼úieni. Sunt solda┼úi care se remarc─â mai ales prin serviciul prestat ├«n armate str─âine, ├«ndeosebi cea francez─â, de la sfr┼čitul Evului Mediu p├ón─â ├«n vremea iluminismului. Serviciul de mercenariat atinge apogeul ├«n Rena┼čtere, dup─â r─âzboiul de 100 de ani, c├ónd veteranii de r─âzboi ├«ncep s─â priveasc─â activitatea militar─â nu doar ca pe ceva temporar, ci ca pe o profesie. Mercenarii elve┼úieni sunt aprecia┼úi datorit─â capacit─â┼úii de a ataca ├«n mase pe coloane cu halebarde ┼či suli┼úe. Angajarea lor era cu at├ót mai atractiv─â cu c├ót contingente ├«ntregi puteau fi ob┼úinute printr-un simplu contract cu cantonul din care f─âceau parte, deoarece cantoanele aveau o form─â de organizare care ├«i obliga pe solda┼úi s─â presteze serviciu militar. Cu toate acestea, solda┼úii se mai angajau ┼či individual sau ├«n grupuri mici.

Catafractarii. Cavalerie grea folosit─â ├«n armatele triburilor nomade din Iranul de est, iar apoi de c─âtre greci ┼či romani, apare atestat─â din antichitate p├ón─â ├«n Evul Mediu t├órziu. Ini┼úial termenul desemna un tip de armur─â care acoperea ├«ntregul trup, ca ┼či trupul calului. Apoi termenul ajunge s─â se refere la soldat ├«nsu┼či. Rolul ├«n lupt─â al catafractarului medieval difer─â pu┼úin de cel al cavalerului, de┼či armele ┼či tactica ├«i separ─â pe cei doi. Spre deosebire de un cavaler, catafractarul este doar un simplu combatant pe c├ómpul de lupt─â, neav├ónd o pozi┼úie bine definit─â politic dincolo de func┼úia militar─â.

Arca┼čii englezi. Arcul englezesc este un tip de arc de dimensiuni foarte mari, f─âr─â o curbare accentuat─â. Un arca┼č englez ├«n secolel XIV-XV putea s─â trag─â ├«n jur de 10 s─âge┼úi pe minut. Cineva mai experimentat putea ajunge ┼či la 20. Dar arca┼čii nu ├«┼či permiteau s─â piard─â s─âge┼úile ├«n ritmul acesta, pentru c─â nu li se furnizau dec├ót 60-70 ├«n decursul unei lupte. Rata de tragere varia oricum, pentru c─â se suprasolicitau bra┼úele ┼či degetele. S─âge┼úile nu erau nici ele nelimitate, de aceea se ├«ncerca ra┼úionalizarea. Arcul lung era pu┼čca Evului Mediu, precis─â, cu o raz─â de ac┼úiune mare ┼či o rat─â de tragere mai ridicat─â ┼či dec├ót cea a primelor arme de foc. Arcul lung era destul de greu de manevrat pentru c─â for┼úa necesar─â pentru a str─âpunge armura trebuia s─â fie mare ┼či pentru a atinge performan┼úa unei trageri de calitate era nevoie de mult exerci┼úiu.

listverse.com