Calea ferat─â Berlin Bagdad: istoricul planific─ârii proiectului  Un proiect ambi╚Ťios al unei genera╚Ťii de aur jpeg

Calea ferat─â Berlin-Bagdad: istoricul planific─ârii proiectului. Un proiect ambi╚Ťios al unei genera╚Ťii de aur

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Tudor Sprînceană

De la bun ├«nceput proiectul feroviar german a fost unul motivat economic. Pentru Imperiul German, aceast─â cale ferat─â reprezenta o posibilitate de extindere a influen╚Ťei c─âtre est, dar mai ales un mod facil de a transporta petrol ╚Öi de a intensifica activitatea de comer╚Ť cu cele mai ├«ndep─ârtate posesiuni coloniale ale sale. Calea ferat─â lega, at├ót ├«n teorie, c├ót ╚Öi ├«n practic─â, ora╚Öul Berlin, din Imperiul German, de Bagdad, ora╚Ö aflat la acea vreme ├«n componen╚Ťa Imperiului Otoman, ├«ntr-o zon─â ce oferea acces nem─ârginit la Golful Persic. Proiectul, pe m─âsura m─âre╚Ťiei sale, a ├«nt├ómpinat mai multe dificult─â╚Ťi ├«n procesul de dezvoltare, probleme ce au variat de la ob╚Ťinerea finan╚Ťelor necesare implement─ârii planului propus, la rezisten╚Ťa pus─â de Imperiul German criticilor ╚Öi nemul╚Ťumirilor marilor puteri, fiecare cu un interes precis ╚Öi cu o agend─â personal─â ├«n Orientul Mijlociu.  

├Än spatele acestor planuri s-au aflat ambi╚Ťiile unei genera╚Ťii de conduc─âtori ai Imperiului German ce au propulsat acest proiect cu ├«ncredere, ├«n ciuda scepticilor care priveau amploarea proiectului ca principala problem─â ├«n ecua╚Ťie. Nu este un secret faptul c─â activitatea dus─â ├«n c├ómpul diploma╚Ťiei, at├ót de ├«mp─âratul Wilhelm al II-lea, c├ót ╚Öi de cancelarul acestuia, Otto von Bismarck, cu conducerea Imperiului Otoman a contribuit ├«n nenum─ârate r├ónduri la alinierea intereselor celor dou─â p─âr╚Ťi. Numeroasele vizite f─âcute de cei doi sultanului aveau adesea ca tem─â ob╚Ťinerea de favoruri ╚Öi concesiuni ├«n virtutea dezvolt─ârii temeinice a proiectului feroviar Berlin-Bagdad. Miza era ├«ntr-adev─âr mare, iar Imperiul German risca s─â fie pus fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu opozi╚Ťia marilor puteri, a c─âror influen╚Ť─â ├«n zon─â era pus─â ├«n mod direct ├«n pericol de c─âtre investi╚Ťiile germane.

├Än acest context, un important factor decizional ├«n privin╚Ťa execut─ârii proiectului a reprezentat-o interesul ├«mp─âratului german pentru cultura ╚Öi via╚Ťa islamic─â, ├«ntre╚Ťinut─â ├«n mod considerabil de specialistul pe probleme islamice din imperiu, Max von Oppenheim. Max von Oppenheim, un individ prezent constant ├«n delega╚Ťiile ├«mp─âratului Wilhelm al II-lea, se ocupa cu documentarea diferitelor ora╚Öe ╚Öi zone de interes german din cadrul Imperiului Otoman, fiind totodat─â delegatul trimis la Cairo pentru reprezentarea intereselor Reichului ├«n zon─â. Din aceast─â colaborare avea s─â se nasc─â o rela╚Ťie str├óns─â ├«ntre ├«nsu╚Öi ├«mp─âratul german ╚Öi Oppenheim, leg─âtur─â bazat─â aproape exclusiv pe interesul celor doi vizavi de chestiunea islamic─â. Max von Oppenheim redacta rapoarte repetitive ├«n care explica diferitele aspecte ale vie╚Ťii politice, sociale ╚Öi economice din cadrul Imperiului Otoman ╚Öi implicit din cadrul lumii arabe, ├«n timp ce Wilhelm al II-lea le citea ori de c├óte ori avea oportunitatea. Aten╚Ťia la detaliu de care Oppenheim d─âdea dovad─â ├«n scrierile sale era foarte apreciat─â de ├«mp─ârat.

Aceste informa╚Ťii au contat pe r├ónd ca fundament ├«n cunoa╚Öterea poporului ╚Öi culturii ce urma s─â fie gazda grandiosului proiect feroviar. Nu cred c─â se poate socoti ca o exagerare afirma╚Ťia conform c─âreia Imperiul German conducea o adev─ârat─â misiune de recunoa╚Ötere ├«n Orientul Apropiat ╚Öi Mijlociu, dorind s─â ├«n╚Ťeleag─â, mai presus de toate, pozi╚Ťia marilor puteri vizavi de proiectul ├«nsu╚Öit de c─âtre germani. La toate acestea trebuie ad─âugat zelul personal al lui Max von Oppenheim, care deprinz├ónd anumite capacit─â╚Ťi conversa╚Ťionale ├«n limba arab─â, reu╚Öe╚Öte s─â-╚Öi ├«nsu╚Öeasc─â o nou─â perspectiv─â, mult mai personal─â ╚Öi apropiat─â de realitate, ├«n pofida faptului c─â acesta nu era nici cercet─âtor, nici om de ╚Ötiin╚Ť─â, ci mai cur├ónd un simplu reprezentant al intereselor Imperiului German ├«n lumea arab─â.

Problema arabă, principalul obstacol și pericol

Implicarea activ─â ├«n curentul antirevolu╚Ťionar din cadrul lumii arabe a atras, inevitabil, aten╚Ťia autorit─â╚Ťilor britanice. Toate acestea au adus cu sine un puternic curent de opozi╚Ťie britanic ╚Öi totodat─â o radicalizare a situa╚Ťiei din zona de influen╚Ť─â oriental─â. Pentru Imperiul German, pentru Wilhelm ╚Öi orice alt ├«nalt demnitar, instabilitatea din interiorul coloniilor britanice era mai cur├ónd o oportunitate prin care imperiul putea s─â reglementeze diferite aspecte ce aveau s─â priveasc─â numeroasele concesiuni necesare pentru pornirea ╚Öi finalizarea proiectului feroviar Berlin-Bagdad.

 Dar totu╚Öi, de ce a fost necesar─â construirea unei c─âi ferate ├«n zona Orientului Mijlociu? R─âspunsul rezid─â ├«n importan╚Ťa strategic─â pe care aceast─â zon─â o reprezint─â. Pentru Imperiul German, accesul la ora╚Öul Basra, ├«n zona Golfului Persic, ar fi reprezentat un important catalizator economic, prin evitarea impedimentelor de tip logistic impuse de controlul britanic asupra canalului Suez, de exemplu. O cale ferat─â ├«n zona Orientului Mijlociu ar fi justificat extragerea petrolului din aceste zone bogate, totodat─â furniz├ónd Imperiului German petrol de calitate ├«n mod direct, f─âr─â intermediari.

 La polul opus, Imperiul Otoman ob╚Ťinea ├«n urma concesiilor f─âcute pentru construirea c─âii ferate Berlin-Bagdad, siguran╚Ťa unui stat fortificat, ├«nt─ârit de accesul pe care armata sa ├«l dob├óndea prin intermediul acestui proiect. Prezen╚Ťa sultanului ╚Öi implicit a autorit─â╚Ťii statale putea fi extins─â c─âtre cele mai vaste col╚Ťuri ale imperiului, asigur├ónd un grad de coeziune mult mai mare al popula╚Ťiei ╚Öi regiunilor ocupate de aceasta. Nu ├«n ultimul r├ónd, acest proiect feroviar oferise locuri de munc─â unui num─âr constat de cet─â╚Ťeni otomani, ridic├ónd ├«n acest mod economia falimentar─â a imperiului ╚Öi reinvestind capital ├«ntr-un stat considerat ÔÇ×omul bolnav al EuropeiÔÇŁ. Calea ferat─â a suferit simultan ╚Öi modific─âri sau ad─âugiri ulterioare, printre care cea mai notabil─â r─âm├óne bifurca╚Ťia c─âtre portul Alexandretta din Mare Mediteran─â.

 Deja ├«n preajma finalului de secol XIX, Istanbulul ╚Öi a sa bijuterie inginereasc─â, sta╚Ťia Haydarpa┼ča, erau legate de ora╚Öele Konya ╚Öi Ankara. Concesiile oferite de c─âtre sultan kaizerului Wilhelm al II-lea, cu ocazia vizitei sale din 1898, a ├«nsemnat ob╚Ťinerea oficial─â a accesului la teritoriile Imperiului Otoman ╚Öi implicit la z─âc─âmintele con╚Ťinute de acestea, ├«n virtutea ced─ârii drepturilor autohtone pentru zona traversat─â de calea ferat─â dar ╚Öi a celei limitrofe acesteia pe o raz─â de 20 de km ├«n ambele sensuri. Nu este de mirare c─â ├«n acest context, Marea Britanie se vede tot mai amenin╚Ťat─â de planurile Imperiului German ├«n Orientul Mijlociu.

O alegere care favoriza progresul în Orient

Nu trebuie neglijat nici aspectul alegerii f─âcute vizavi de construirea acestei c─âi ferate. Imperiul German era un aliat ideal, fiind o prezen╚Ť─â neaflat─â ├«n proximitatea Imperiului Otoman, o industrie aflat─â ├«n cre╚Ötere exponen╚Ťial─â ╚Öi un aliat de baz─â ├«mpotriva extinderii influen╚Ťei Rusiei. La polul opus, pentru Imperiul German, Imperiul Otoman reprezenta pia╚Ťa de desfacere ideal─â ╚Öi principalul furnizor de materii prime pentru industria german─â ├«nfometat─â. Rela╚Ťia dintre cele dou─â state se dovedea a fi una de reciprocitate sau circularitate, unde completarea reciproc─â a deficien╚Ťelor celor dou─â a ├«nsemnat, ├«n cele din urm─â, crearea unui parteneriat pe termen lung ├«ntre dou─â entit─â╚Ťi statale aflate la o distan╚Ť─â considerabil─â una fa╚Ť─â de cealalt─â.

2 jpg jpeg

Dincolo de Kaizer ╚Öi de apropia╚Ťii s─âi, au existat o serie de companii ╚Öi de indivizi care au sus╚Ťinut ╚Öi au contribuit la dezvoltarea proiectului ├«n forma sa prezent─â. Wilhelm von Pressel este considerat tat─âl moral al acestui proiect, un inginer iscusit, despre care Otto von Bismarck spunea c─â este un simplu func╚Ťionar care ├«ncearc─â s─â ├«╚Öi fac─â auzit─â opinia prin prisma pozi╚Ťiei ╚Öi lucr─ârii sale. Poate c─â cea mai important─â categorie ├«n acest sens o reprezint─â cea a investitorilor, reprezentat─â prin intermediul lui Georg von Siemens, pre╚Öedintele Deutsche Bank ╚Öi a lui Philipp Holzmann ╚Öi a companiei sale cu acela╚Öi nume. O contribu╚Ťie important─â ├«n dezvoltarea proiectului a avut-o ╚Öi Imperiul Otoman prin concesiile ╚Öi subven╚Ťiile acordate pentru completarea acestui proiect grandios.

Divergen╚Ťele ap─ârute au fost, ├«n mare m─âsur─â, rezultatul izbucnirii Primului R─âzboi Mondial, consecin╚Ť─â direct─â a modific─ârii rela╚Ťiei de putere dintre statele beligerante. Imperiul German pierde monopolul asupra c─âii ferate. Activele Deutsche Bank sunt transferate ├«n Elve╚Ťia. Calea ferat─â ├«╚Öi atinge ╚Ťinta abia ├«n 1930, primul tren ne├«ntrerupt pe ruta Istanbul-Bagdad p─âr─âsind Haydarpa┼ča ├«n anul 1940. Dac─â planificarea c─âii ferate Berlin-Bagdad a fost una germanic─â, precis─â ╚Öi coerent─â, ├«n ceea ce prive╚Öte executarea lucr─ârilor, grandoarea proiectului, situa╚Ťia politic─â instabil─â ╚Öi divergen╚Ťele existente la nivel intern au reprezentat principalele obstacole ├«n calea dezvolt─ârii rapide a acestui proiect.

Traseul a fost, precum este ╚Öi ast─âzi, unul plin de istorie, o m─ârturie a implic─ârii Imperiului German ├«ntr-un proiect ce poate fi luat ├«n considerare ca testimoniu al cursei coloniale dintre marile puteri ale lumii. Nu ├«n ultimul r├ónd, acest proiect a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea zonelor ╚Öi ora╚Öelor legate de acesta ╚Öi o imagine de ansamblu a ambi╚Ťiei germane ├«n l─âsarea unei amprente asupra Orientului ╚Öi ├«n edificarea suprema╚Ťiei industriale a acestui imperiu considerat ├«nc─â t├ón─âr. F─âr─â implicarea factorului german ├«n aceast─â zon─â, evolu╚Ťia Imperiului Otoman ╚Öi a zonelor sale, cuprinse ├«n sud ╚Öi ├«n est, ar ar─âta cel mai probabil ast─âzi, ├«ntr-un mod cu totul ╚Öi cu totul diferit, av├ónd o mo╚Ötenire mult mai s─ârac─â, nesemnificativ─â.

Dou─â continente, dou─â por╚Ťiuni de cale ferat─â 

 De╚Öi executat ├«n etape, proiectul Berlin-Bagdad era conceput ca o ├«mbinare ├«ntre dou─â tronsoane de cale ferat─â. Primul tronson ce f─âcea leg─âtura ├«ntre Berlin ╚Öi Istanbul a devenit cunoscut sub denumirea de Orient Express, denumire preluat─â de la faimoasa garnitur─â, obiect de studiu ├«n numeroase produc╚Ťii literare ╚Öi cinematografice. Cel de-al doilea tronson, p─âstr├ónd tradi╚Ťia prelu─ârii numelui de la garniturile importante ce ├«l traversau, a preluat numele de Taurus Express, o garnitur─â ce f─âcea leg─âtura ├«ntre Istanbul, Alep, Bagdad sau Basra, travers├ónd teritoriul de╚Öertificat ╚Öi vast al Orientului Mijlociu prin inima mun╚Ťilor Taurus.  

3 jpg jpeg

├Än ceea ce prive╚Öte particularit─â╚Ťile de construc╚Ťie ale sistemului feroviar, planurile din 1908 ale acestuia foloseau o cale ferat─â cu ecartament ce varia ├«ntre cel standard (1.435 mm) ╚Öi o versiune mai lat─â (1.455 mm). La nivelul garniturilor ce urmau s─â circule pe aceast─â rut─â, leg─âturile erau asigurate de servicii de transport c─âl─âtori standard, zilnice, un tren expres ├«ntre Istanbul ╚Öi Alep ╚Öi un altul ce f─âcea la fiecare dou─â s─âpt─âm├óni leg─âtura cu Basra, ├«n Golful Persic. Pentru primii cinci ani, viteza avea s─â fie redus─â la 45 de km/h, transportul din Constantinopol c─âtre Golf urm├ónd s─â fie efectuat ├«n decursul a trei zile.

Un aspect interesant ├«n planificarea acestui proiect l-a reprezentat simbioza dintre ideile ini╚Ťiale ale arhitec╚Ťilor ╚Öi speciali╚Ötilor germani ╚Öi interven╚Ťiile constructorilor ╚Öi muncitorilor din teren asupra anumitor aspecte func╚Ťionale ╚Öi estetice ale infrastructurii feroviare propuse. Anumite aspecte neclare, la nivelul colabor─ârii ├«n acest proiect dintre Imperiul Otoman ╚Öi Imperiul German, au dat curs unui num─âr de oportunit─â╚Ťi, ├«n ceea ce prive╚Öte p─âtura inferioar─â a societ─â╚Ťii, din Imperiului Otoman. Muncitorii, auzind de investi╚Ťia masiv─â ce se face ├«n apropierea lor, au c─âutat s─â se infiltreze ├«n structura proiectului, mai ales datorit─â promisiunii unor pl─â╚Ťi mari f─âcute muncitorilor din aceast─â bran╚Ö─â.

Infrastructura feroviar─â a fost un proiect de anvergur─â na╚Ťional─â ce p─ârea c─â are un slab caracter individual. ├Än fond, era vorba despre o colectivitate de indivizi ╚Öi companii care urmau s─â profite pe seama investi╚Ťiei f─âcute ├«n Orient. Ceea ce nu au realizat pionierii acestui proiect este procesul de adaptare aproape involuntar la care acest proiect urma s─â fie supus, prin prisma unor aspecte precum disponibilitatea materialelor, preg─âtirea muncitorilor sau chiar situa╚Ťia din teren. Planurile de construire pentru calea ferat─â Berlin-Bagdad au adus cu sine ╚Öi un puternic caracter cultural.

4 jpg jpeg

Calea ferat─â Berlin-Bagdad a permis pentru scurt timp transportul de oameni ╚Öi marf─â din capitala Germaniei, inima Europei, de-a lungul ╚Ť─ârilor balcanice ╚Öi prin Imperiul Otoman c─âtre marginea Orientului, ├«n Golful Persic, de unde existau vaste alte posibilit─â╚Ťi de c─âl─âtorie ├«n restul lumii. Pentru Imperul German, Basra, portul situat ├«n Golful Persic, devine punctul cheie ├«n dezvoltarea unui sistem de transport ╚Öi comunicare cu cele mai ├«ndep─ârtate colonii, cele africane. Un avantaj principal ├«n utilizarea acestei rute este evitarea Canalului Suez, aflat sub control mixt franco-britanic. Pentru Wilhelm al II-lea, aceast─â mi╚Öcare era un semn al maturiz─ârii germanilor, care ajungeau din urm─â, ba chiar dep─â╚Öeau realiz─ârile ╚Öi capacit─â╚Ťile vechilor puteri dominante ├«n spa╚Ťiul european.

5 jpg jpeg

BIBLIOGRAFIE:

´éž Grosse Politik der Europaischen Kabinettet (1871-1914) apud Murat ├ľzy├╝ksel, The Berlin-Baghdad Railway and the Ottoman Empire: Industrialization, Imperial Germany and the Middle East, New York, I.B. Tauris, 2016.

´éž Jonathan McMurray, Distant Ties: Germany, the Ottoman Empire, and the Construction of the Baghdad Railway, Westport, Praeger, 2001.

´éž Matthew Anderson, The Eastern Question, 1774-1923: A Study in International Relations, London, Macmillan, 1966.

´éž Maybelle Chapman, Great Britain and the Bagdad Railway, 1888-1914, Northampton, George Banta Publishing, 1948.

´éž Sean McMeekin, The Berlin-Baghdad Express: The Ottoman Empire and GermanyÔÇÖs Bid for World Power, Cambridge, Harward University Press, 2010.

´éž Ulrich Trumpener, Germany and the Ottoman Empire, 1914-1918, Princeton, Princeton University Press, 1968.

´éž Youtube ÔÇô Die Bagdad-Bahn, SWR 2008: https://www.youtube.com/watch?v=A9fjla5lioo accesat ├«n data de 25.07.2019.