Bolnița mănăstirii HUREZI: vindecare prin credință și medicină, în urmă cu peste trei secole
În urmă cu 325 de ani, la doi ani după terminarea bisericii mari a Mănăstirii Hurezi de la Romanii de Sus (Horezu), Maria Doamna, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu începea lucrările de construire a Bolniței cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
În Evul Mediu românesc, Bolnița mănăstirească era un loc destinat îngrijirii celor suferinzi, spital, infirmerie și azil pentru bătrânii și bolnavii din mănăstiri dar și pentru mireni cu diverse afecțiuni sau chiar nevoiași. La Bolnițe erau monahi și monahii care aveau cunoștiințe medicale și care le asigurau îngrijirea trupească. Biserica le oferea tămăduirea și mângâierea sufletească. De multe ori, bolnițele se ridicau în cimitire pentru slujirea celor adormiți.
Construirea Bolniței de la Hurezi a fost terminată la 20 septembrie 1696 (perioada anilor 1696-1699 este de fapt cea a pictării lăcașului!), așa cum ne dă de veste și pisania din piatră aflată deasupra intrării în biserică: „Râvnind și urmând în toate bunele fapte și blagocestevia, Maria, luminata Doamnă, preînălțat soțul său, Io Constandin Băsărab Voevod, și precum și domnul ei, biserica cea mare, în cinstea marilor Împărați și Sfinți Constandin și Elena, den temelie o au râdicat și o au înfrumusețat, așa și măria ei, în slava de Dumnezeu Născătoarei Fecioare și stăpânii noastre, au zidit această sfântă beserecuce, bolniță făcând-o ca în veci bună pomenire stremoșilor, moșilor și părinților lor să râmâie și a lor nemort nume, isprăvind-o la al optulea an al domniii lor, la leatu de la zidirea lumii 7205 [1696], meseța septevrie, 20 dni.“
Așa cum o numește pisania – „beserecuce“ -, lăcașul Uspeniei este de dimensiuni mici, alcătuită din pridvor, naos și altar. Din acest ansamblu se mai pot vedea ruinele chiliilor și foișorul cu cei doisprezece stâlpi de piatră şi pivniţă dedesubt.
La construcția Bolniței au lucrat tot pricepuţii meşteri care ridicaseră și biserica mare: vătaful de zidari Manole, Vucaşin Caragea pietrarul şi Istrate lemnarul, zugrăviți pe fresca pridvorului de la Hurezi.
După finalizarea bisericii, Maria Doamna i-a adus pe zugravii Preda şi Nicolae ca să împodobească lăcașul cu frumoase picturi executate în tehnica al fresco. Pictorii sunt consemnați în pisania din naos și la proscomidie, ispravnicul acestei lucrări fiind Ioan arhimandritul. Pictarea sfântului lăcaș s-a terminat la 31 mai 1699, conform pisaniei din naos, pe partea de vest, deasupra ușii: „[…]această sfântă și dumnezeiască biserică, ca o mireasă împodobită, precum pe din afară, așa și cu de toate podoabele înpodobită și pe din lăuntru[…], s-au zugrăvit la leat 7207 [1699], Mai 31dni, ispravnic fiind chir Ioan arhimandrit, egumen. Eu am scris, mâna greșitului Preda i Nicola zugrafi. Efrem“.
Portretele ctitorilor sunt pictate în pronaos, pe partea de vest. Constantin Brâncoveanu și Maria Doamna, aflați în stânga, țin în mâini chivotul bisericii-bolniță. Deasupra lor, în medalion, este Domnul Iisus Hristos care îi binecuvântează. În partea dreaptă sunt zugrăviți Antonie Vodă din Popești și boierul Neagu (bunicul și tatăl Doamnei Maria). Cele două scene din pridvor – Arca creştinătăţii și Viaţa adevăratului călugăr dezvăluie un program iconografic care se adresează în exclusivitate mediului monahal.
La anul 1793, la bolniţa voievodală, egumenul Pahomie, îl aducea pe Tudor zugravul să aştearnă o pictură în care, la pridvor, pe un filacter, apare o preţioasă informaţie istorică: „La leatul 1789 fiind răsmiriţă şi nevoie mare în ţară de nemţi şi de turci au venit un seraschiiar cu oaste turcească de au şăzut în mănăstire un an și multe stricăciuni s-au făcut”. Pahomie, starețul mănăstirii de atunci, apare zugrăvit în pridvorul lăcașului, în partea dreaptă a intrării, ținând răvașul în mână. În fața lui se află antecesorul său, Ioan Arhimandritul reprezentat cu mâinile încrucișate pe piept.
În jurul Bisericii-Bolniță se află mai multe morminte monahale. Trecând cu privirea peste crucile de piatră poți observa că aici se odihnesc multe dintre starețele mănăstirii (Mihaela Ghișoiu, Partenia Șchiopu, Pavelina Gagea etc) dar și mireni, așa cum este bucovineanul pe nume Ioan Porfirian.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Foişorul şi osuarul fac parte din ansamblul monastic brâncovenesc de la Hurezi înscris în patrimoniul cultural universal UNESCO. De anul trecut, la ansamblul Bolniţei se desfășoară lucrări de restaurare-consolidare, precum şi de restaurare, consolidare şi protecţie climaterică la ruinele de pe partea de nord. La finalizarea acestor lucrări, monumentul va fi marcat conform Ordinului Ministrului Culturii cu nr. 2815 din 2014, cu însemnul distinctiv care indică un obiectiv protejat potrivit legislaţiei internaţionale UNESCO.