Cât de mult a fost afectată populația României de accidentul de la Cernobîl. Ce a ascuns Ceauşescu!
În România anului 1986, populaţia a aflat cu întârziere despre ce s-a întâmplat la Cernobîl. La mai bine de cinci zile de la accident, sovieticii ţineau autorităţile române încă "în ceaţă".
La 30 aprilie, direcţia vântului dinspre Kiev se schimbase brusc şi norul radioactiv care măturase deja nordul continentului european atinsese şi teritoriul românesc. La aproape o săptămână după explozia de la Cernobîl, chiar de "1 Mai Muncitoresc", Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre efectele catastrofei în România..
Era o întâlnire “epocală” la care Ceauşescu a decis să informeze populaţia din zonele afectate de norul radioactiv, doar pe jumătate, şi să formeze o comisie de control asupra cazului, condusă de "savantul de renume mondial", Elena Ceauşescu. Fatalitatea face ca între timp, populaţia din România să iesă la iarbă verde şi petrecuse în natură zilele libere de 1 Mai.
După 2 mai, oamenilor le era recomandat să spele bine fructele şi legumele sau să evite ieşirile copiilor în spaţii largi. Ulterior a fost declanşată o campanie în şcoli prin care elevilor li s-a administrat "antidotul" – o doză de iod. Iodul devenise în acele zile un panaceu căutat intens. La farmacii şi policlinici, unde se distribuia gratuit, binecunoscutele cozi nu mai mirau pe nimeni. Zvonurile, tipice unei lipse de informări oficiale, căpătau proporţii, colportate de panică.
Potrivit unor surse independente, cancerul tirodian ar fi afectat circa 100.000 de locuitori din zonele afectate de norul radioactiv. de asemenea, numărul crescut de îmbolnăviri de leucemie este pus pe seama aceluiași fenomen.
Afecţiuni ale sistemului endocrin, în special glanda tiroidă, diabet zaharat, probleme oculare – creşterea numărului de cazuri de cataractă, cu debut precoce, afecţiuni diverse ale sistemului imun – cu scăderea rezistenţei la infecţii şi creşterea numărului de boli alergice, în special la copii -, probleme cardiovasculare, creşterea prevalenţei hipertensiunii arteriale, scăderea fertilității sau malformații congenitale, toate acestea au fost puse pe seama accidentului de la Cernobîl. Cert este că efectele accidentului de la Cernobîl cunoscute și mai puțin cunoscute vor fi vizibile și posibile încă cel puțin 70 de ani în toate zonele afectate de norii radioactivi