Arta ┼či arhitectura  Traian, marele constructor jpeg

Arta ┼či arhitectura. Traian, marele constructor

Traian a experimentat cu succes aspectul monumental al unei arhitecturi care trebuia să sublinieze măreţia statului roman. Cea mai spectaculoasă realizare arhitecturală din timpul său a fost, fără îndoială, forul, inaugurat în anul 112, urmat de terminarea Columnei un an mai târziu.

Despre Traian ┼či conducerea statului roman ├«n vremea sa sursele scrise vorbesc ca despre un reper de prosperitate ┼či echilibru institu┼úional pentru evolu┼úia istoric─â a Imperiului Roman. Pu┼úine m─ârturii contemporane cu ├«mp─âratul s-au p─âstrat, practic, cele mai importante fiind coresponden┼úa ├«mp─âratului cu Plinius cel T├ón─âr ┼či a┼ča-numitul Panegiric pe care l-a scris acesta la pu┼úin─â vreme dup─â proclamarea lui Traian ca ├«mp─ârat (cca 100-102).  

Se adaug─â la acestea m─ârturiile contemporane cu Traian ale lui Dion din Prusa (├«n fapt, patru discursuri filozofice despre modul de conducere a statului, denumite Despre Suveranitate/Peri Basileia) ┼či, ceva mai t├órziu, la cca. un secol distan┼ú─â, ├«n vremea dinastiei Severilor, cartea a 68-a din Istoria roman─â a lui Cassius Dio (p─âstrat─â ├«n rezumatul c─âlug─ârului bizantin Ioanes Xiphilinus, ├«n veacul al XI-lea).

Alte lucr─âri sunt t├órzii: ├«n secolul al IV-lea, seria de biografii imperiale a lui Aurelius Victor (Liber de Caesaribus, din anul 360); Breviarul istoriei de la Fondarea Romei (Breviarum ab urbe condita) a lui Eutropius, scris ├«n onoarea ├«mp─âratului Valens, ├«n anul 369; lucrarea anonim─â Epitome de Caesaribus, care se ├«ncheie cu biografia lui Thoedosius cel Mare. Pe baza acestora, istoricii bizantini (printre care se afl─â ┼či Zonaras) au inserat ├«n analele lor c├óteva date despre via┼úa ┼či cariera imperial─â a lui Traian. Aceste m─ârturii ÔÇô mai degrab─â interpret─âri despre epoca lui Traian, dec├ót relat─âri ale acesteia ÔÇô sunt completate de date epigrafice, numismatice ┼či arheologice din Roma ┼či din teritoriul provincial.

Ziua na┼čterii e cert─â: 18 septembrie 

Pe baza m─ârturiei istoricilor, data na┼čterii lui Marcus Ulpius Traian poate fi plasat─â ├«n anii 50 ai primului secol, ├«ntre 50 ┼či 56 (Cassius Dio avanseaz─â anul 56, spun├ónd c─â Traian era ├«n al 42-lea an de via┼ú─â c├ónd i-a urmat la domnie lui Nerva, ├«n anul 98). Se ┼čtie mai bine ziua de na┼čtere ÔÇô 18 septembrie (Fasti Philocali). Familia Ulpiilor era una respectabil─â printre familiile de cet─â┼úeni romani provinciali din ora┼čul Italica al provinciei Hispania Baetica. Tat─âl lui Traian, av├ónd acela┼či nume ÔÇô Marcus Ulpius Traianus ÔÇô de┼úinuse c├óteva posturi importante sub Nero ┼či sub ├«mp─âra┼úii flavieni (proconsul ├«n Betica ÔÇô cca 60, legat al legiunii a X-a Fretensis, sub comanda lui Vespasian ├«n Iudeea, apoi consul suffect, legatus Augusti ├«n Capadoccia ÔÇô ├«n anul 70 ÔÇô ┼či ├«n Siria ÔÇô ├«n anul 73, dar ┼či membru al colegiului de preo┼úi interpre┼úi ai c─âr┼úilor sibyline ┼či al sodalilor flavieni). Mama lui Traian, Marcia, provenea din familia Marciilor Borea Soranii, oponen┼úi ai ├«mp─âratului Nero, ┼či se m─âritase cu Marcus Ulpius senior d─âruindu-i acestuia o fiic─â (decedat─â ├«n anul 114) ┼či pe viitorul ├«mp─ârat, Traian.


dfdfgh jpg jpeg

├Änainte de a deveni ├«mp─ârat, Traian parcursese o relativ normal─â carier─â senatorial─â, ├«ncep├ónd cu unul dintre posturile vigintivirale (triumvir monetar), continu├ónd apoi cu posturi militare (tribunus laticlavius ├«n Siria, apoi ├«n Germania). ├Än anul 81 devine quaestor, ├«n 91 este praetor, apoi, ├«n anul urm─âtor, este desemnat legat al legiunii a VII-a Gemina, la comanda c─âreia pune cap─ât revoltelor lui Saturninus ┼či particip─â la expedi┼úia contra chatii-lor din ultima parte a domniei lui Domi┼úian. Consul ├«n anul 91, apoi legatus Augusti al Germaniei Inferioare, Traian va fi la comanda Pannoniei, ca legatus Augusti, c├ónd Domi┼úian va fi asasinat. Venirea lui Nerva la putere ├«i va fi benefic─â lui Traian, adop┼úia sa ┼či primirea ÔÇô la numai un an de la schimbarea dinastic─â ÔÇô a imperium-ului proconsular ┼či a puterii tribuniciene ├«i vor pecetlui coregen┼úa de numai c├óteva luni (toamna lui 97 p├ón─â la ├«nceputul anului urm─âtor).

Sufer─â un atac de inim─â ├«n anul 117 

Din 28 ianuarie 98, de la moartea lui Nerva, Traian ÔÇô cunoscut acum drept Imperator Caesar Nerva Traianus Augustus ÔÇô r─âm├óne unicul st─âp├ón al unui stat roman pe care avea s─â-l aduc─â pe culmile gloriei. De 7 ori consul, aclamat de 13 ori ca imperator, Traian a reu┼čit s─â stabilizeze frontiera renano-danubian─â, s─â includ─â ├«n frontierele romane noi teritorii (form├ónd provincii precum Dacia ┼či Arabia), s─â transforme altele ├«n zone clientelare (Armenia ┼či importante teritorii de pe malurile Eufratului). Campaniile ├«ndelungate ├«n est ├«i vor ┼čubrezi s─ân─âtatea ┼či, dup─â ce a sc─âpat din cutremurul pe care l-a sim┼úit ├«n Antiochia, ├«n 13 decembrie 115, va face un atac de inim─â ├«n prim─âvara lui 117, murind ├«n august acela┼či an. C─âs─âtorit din anul 78 cu Pompeia Plotina, Traian nu a avut urma┼či direc┼úi, op┼úiunea sa de adop┼úiune (├«n vederea transmiterii succesiunii dinastice) ├«ndrept├óndu-se spre Hadrian, ginerele Matidiei, nepoata de sor─â a lui Traian.

Pe plan intern, Traian întreţine bune raporturi cu Senatul, reface finanţele statului, instituţionalizează alimenta (măsură de ajutorare a orfanilor de război, despre a cărei eficienţă istoricii moderni au formulat diverse opinii, nu toate pozitive).

├Än vremea lui Traian, Roma se schimb─â la fa┼ú─â 

Cel mai mare efort al ├«mp─âratului, dincolo de activitatea sa militar─â, este cel constructiv, care cuprinde un vast program de refacere a drumurilor, mai ales ├«n Italia (multe dintre lucr─âri fiind, de fapt, o continuare a celor ├«ncepute de ├«mp─âratul Domi┼úian), de reamenajare a porturilor de aprovizionare a Romei, la Ostia ┼či ├«n ├«mprejurimile ei. Este, de asemenea, vorba de reconstruc┼úia unei p─âr┼úi a ora┼čului Roma, cu ridicarea propriului For, dup─â incendiul din anul 104, organizarea ┼či amenajarea unor municipii ┼či colonii ├«n mediul provincial, de ridicarea unor construc┼úii fie ├«n cinstea victoriilor sale militare, fie omagiindu-┼či ├«ntreaga domnie.


mmmmmhy jpg jpeg

Sus┼úinute din fonduri proprii, aceste construc┼úii, mai ales cele de pe p─âm├ónt italic, fac dovada dimensiunilor reale ale patronajului s─âu arhitectural. Poate cel mai bun exemplu ├«n acest sens este noua topografie pe care a oferit-o capitalei, prin reamenajarea portului urban Emporium, prin noul canal (Fossa Traiana) de reglare a varia┼úiilor de debit ale Tibrului, prin construc┼úia debarcaderelor din dreptul Podului Sublicius, prin terminarea reconstruc┼úiei ┼či renov─ârii unor cl─âdiri ┼či edificii ├«ncepute de ├«mp─âra┼úii flavieni: Circus Maximus, templul lui Iupiter Victor, Odeonul. Alte proiecte proprii sunt finalizate ├«n primii ani de domnie, de┼či despre existen┼úa lor ┼čtim doar din reprezent─ârile monetare: templul ├«n onoarea lui Nerva divinul, un arc de triumf cu o singur─â poart─â (ridicat pe Capitoliu, la intrarea templului lui Iupiter) ┼či unul cu trei por┼úi (├«n Regiunea I a Romei).

Sunt de ad─âugat renovarea Casei Vestalelor (Aedes Vestae), construirea unui teatru (probabil pe C├ómpul lui Marte), a unui bazin pentru simularea b─ât─âliilor navale (Naumachia Traiani), edificarea unei construc┼úii rezervat─â cavaleriei de elit─â ┼či amplasat─â pe colina Caelius (terminat─â ┼či dedicat─â ├«n anul 113, va r─âm├óne sub numele de Castra Priora), refacerea Arcului lui Titus, ridicarea ├«n preajma colinei Esquilinului a propriilor sale terme, ├«n anul 109 (pe l├óng─â cele construite anterior, imediat dup─â moartea prietenului s─âu L. Licinius Sura), care vor spori necesarul de ap─â al urbei ┼či, prin urmare, vor necesita ample eforturi constructive ├«n acest sens. De altfel, noul apeduct, Aqua Traiana, care va fi inaugurat la numai dou─â zile dup─â deschiderea termelor, aducea ap─â din lacul Braciano, din zona Trastevere, aliment├ónd ora┼čul cu peste 990.000 mc de ap─â zilnic.

Forul, ÔÇ×o construc┼úie demn─â de unanima pre┼úuire a zeilorÔÇŁ

Cea mai spectaculoas─â realizare arhitectural─â a lui Traian a fost, f─âr─â ├«ndoial─â, forul s─âu, inaugurat ├«n anul 112, urmat apoi de terminarea Columnei un an mai t├órziu; forul a fost construit ├«ntre colinele Quirinal ┼či Capitoliu, m─ârginit la sud-vest de forul lui Caesar ┼či la sud-est de forul lui Augustus. Dimensiunile forului lui Traian ├«ntreceau pe cele ale anterioarelor construc┼úii de acest fel, acoperind un teren de 185x300 metri. Cheltuiala pentru acest m─âre┼ú proiect a revenit ├«mp─âratului ├«nsu┼či, care a contribuit cu partea personal─â a pr─âzii ÔÇô manubiae ÔÇô luat─â din r─âzboiul contra dacilor (Aulus Gellius, Nop┼úi atice, XIII, 25, 1).

Planul forului a fost conceput de arhitectul Apolodor din Damasc ┼či se baza pe mai vechile planuri de forumuri imperiale ale ├«mp─âra┼úilor dinaintea lui Traian, av├ónd a┼čadar o form─â rectangular─â, cu intrarea principal─â pe latura sa mic─â dinspre sud-est, opus─â laturii de fundal pe care era amplasat─â marea Basilica Ulpia. Laturile lungi ale forului aveau c├óte o exedr─â, asemenea celor din forul lui Augustus, ┼či porticuri cu galerii, late de 12 metri, ├«n care se p─âtrundea prin trei trepte. Coloanele cu caneluri aveau capiteluri ionice ┼či corintice alternante. ├Än mijlocul forului trona, se pare, statuia ecvestr─â a ├«mp─âratului. Istoricul Ammianus Marcelinus ne transmite puternica impresie pe care ├«nc─â o l─âsa acest complex oric─ârui vizitator ┼či la 200 de ani de la edificare, vorbind despre forul lui Traian ca despre ÔÇ×o construc┼úie demn─â de unanima pre┼úuire a zeilorÔÇŁ (XVI, 10).

Friza Basilicii Ulpia con┼úinea, probabil, panouri cu victoriile contra lui Decebal 

Basilica Ulpia, cea mai mare de p├ón─â atunci construit─â de romani ÔÇô 117x59 m, ocupa transversal latura nord-vestic─â a forului, amintind de modalitatea de amplasare a unei bazilici ├«n castrul roman, la intersec┼úia drumurilor principale din tab─âra militar─â, pe locul numit Principia. Dinspre forul lui Traian se p─âtrundea ├«n aceast─â bazilic─â prin trei intr─âri: una principal─â cu patru coloane de fa┼úad─â (tetrastil), deasupra c─âreia era amplasat─â o cvadrig─â flancat─â de Victorii, celelalte dou─â, mai mici ┼či amplasate simetric, de o parte ┼či de alta a intr─ârii principale, aveau c├óte dou─â coloane la intrare ┼či se terminau cu c├óte un simbol al trofeului victoriei militare.


asad jpg jpeg

Fragmentele p─âstrate ale arhitravei bazilicii poart─â inscrip┼úii ale unit─â┼úilor militare angajate ├«n r─âzboaiele dacice. Iar friza continu─â, ├«ntrerupt─â doar de statui de daci, con┼úinea cel mai probabil panouri cu victoriile militare contra lui Decebal (panouri pe care ├«mp─âratul Constantin cel Mare ┼či le va monta pe propriul s─âu arc de triumf, ridicat ├«n Roma). Cele trei intr─âri permiteau accesul ├«n construc┼úia propriu-zis─â, adic─â ├«n sala cea mare, cu etaj ┼či compartimentat─â ├«ntr-o nav─â central─â, separat─â de pere┼úii lungi laterali prin ┼čiruri de trei coloane de ├«n─âl┼úimi diferite, cu capiteluri corintice. Pavate ├«n ├«ntregime cu marmur─â, zidurile cl─âdirii atingeau o ├«n─â┼úime maxim─â de cca. 50 m. La fiecare dintre capetele navei (pe laturile scurte) se aflau dou─â exedre (s─âli de reuniune, de regul─â ├«n form─â de semicerc n.r.) simetrice ┼či egale ca m─ârime, cu un singur etaj. Exedra dinspre Capitoliu apare ├«n documentul cartografic numit Forma Urbis ca fiind construit─â pe locul unde anterior se desf─â┼čurau eliber─ârile de sclavi, motiv pentru care spa┼úiul se numea Atrium Libertatis. De aceea este de presupus c─â bazilica ar fi putut prelua o parte din activit─â┼úile desf─â┼čurate ├«n acest atrium. De altfel, ├«n ce prive┼čte Basilica Ulpia nu poate fi documentat alt tip de activitate dec├ót cel de factur─â administrativ-juridic─â ┼či comercial─â.  

├Än v├órful Columnei se afla statuia de bronz a ├«mp─âratului 

Dincolo de aceast─â m─ârea┼ú─â bazilic─â, se ridicau dou─â camere rectangulare deschise spre o curte interioar─â, ├«n mijlocul c─âreia se afl─â amplasat─â Columna lui Traian. Despre aceste camere rectangulare s-a afirmat c─â func┼úionau pe post de arhive imperiale (pe baza m─ârturiei din Historia Augusta, Via┼úa lui Marcus Aurelius, 1), dar erau totodat─â ┼či depozitare ale unor lucr─âri de valoare, una dintre ele fiind biblioteca de limb─â greac─â a ├«mp─âratului, cealalt─â ÔÇô de limb─â latin─â.

C├ót prive┼čte Columna, aceasta reprezint─â cel mai bine p─âstrat element arhitectural care a apar┼úinut forului lui Traian. Rostul comemorativ al victoriilor militare este dublat de unul funerar. Coloana este a┼čezat─â pe o baz─â (├«n─âuntrul c─âreia este s─âpat─â camera funerar─â a lui Traian ┼či a Plotinei), decorat─â ├«n tehnica basoreliefului cu arme dacice ┼či sarmatice, iar deasupra u┼čii de la intrarea ├«n monument se afl─â o inscrip┼úie care face dovada imensului efort constructiv care a presupus excavarea ┼či nivelarea locului (m─ârturia epigrafic─â este preluat─â ┼či explicat─â de istoricul Cassius Dio, 6, 16, 3).


trasd jpg jpeg

O scar─â spiralat─â, cu ferestre mici ce d─â spre exterior, parcurge interiorul monumentului p├ón─â spre capitel. Coloana propriu-zis─â, din marmur─â de Paros, are 100 de picioare (cca 29,77m) ┼či este decorat─â ├«n exterior cu o friz─â spiralic─â, lung─â de 200 m, care se ├«nf─â┼čoar─â pe fus de 23 de ori ┼či care red─â comprimat, ├«n 155 de scene, cele dou─â campanii militare contra lui Decebal. Pe vertical─â, spiralele sunt separate printr-un ┼čnur care ├«ntruchipeaz─â solul. Panourile reprezent├ónd prima campanie (cea din anii 101-102) sunt desp─âr┼úite de cele reprezent├ónd evenimentele anilor 105-106 prin imaginea unei Victorii ├«naripate (Nike), care ├«nscrie biruin┼úa pe un scut (clipeus), flancat─â de dou─â trofee cu armele inamicilor ├«nvin┼či.  

Scenele Columnei redau evenimentele a┼ča cum vor fi fost ele re┼úinute ├«n jurnalul militar al ├«mp─âratului ┼či cum ├«nsu┼či arhitectul le-a putut observa ca participant direct al acestor evenimente. ├Ämp─âratul Traian, ├«ntotdeauna mai ├«nalt dec├ót celelalte personaje, se afl─â ├«n centrul ├«ntregii nara┼úiuni ├«n piatr─â: el vorbe┼čte solda┼úilor, ├«i ├«mb─ârb─âteaz─â, prime┼čte soliile sau pe cei care i se ├«nchin─â, particip─â ca mare preot ┼či, totodat─â, comandant politico-militar la inaugurarea lucr─ârilor podului peste Dun─âre, la serviciile religioase asociate finaliz─ârii castrelor sau ├«nceputului unor b─ât─âlii.

Pe scurt, Traian este ÔÇ×artizanulÔÇŁ acestor victorii romane, dar le realizeaz─â ├«mpreun─â cu solda┼úii s─âi. Superioritatea romanilor se dezv─âluie privitorului din multitudinea de b─ât─âlii redate ├«ntr-un ritm extrem de dinamic, din num─ârul ┼či ├«nf─â┼úi┼čarea inamicilor cuceri┼úi, din alte activit─â┼úi constructive la care particip─â solda┼úii. ├Än v├órful fusului cilindric astfel decorat se afla statuia de bronz a ├«mp─âratului (azi acolo este statuia Sf. Petru, a┼čezat─â ├«n anii 1589-1590). Privitorul acestei Columne va fi beneficiat, dup─â ultimele interpret─âri, de posibilitatea de a o privi sub un unghi optim de vizibilitate de la etajul celor dou─â biblioteci care o flancau. Oricum, arhitectul a prev─âzut ┼či impedimentul de observare legat de ├«n─âl┼úimea monumentului, c─âci scenele cresc ca dimensiuni din spre baz─â (unde au cca. 68 cm) ├«n spre v├órf (unde ajung la cca. 1,25 m).

Ultimele cercet─âri au reconsiderat amplasarea ┼či rolul c├ótorva elemente ale Forului 

Cercet─ârile acestui for, ├«ncepute ├«n anii ÔÇÖ30 ai secolului al XX-lea, au fost reluate abia ├«n ultimii dou─âzeci de ani. Rapoartele ultimelor campanii arheologice au reconsiderat at├ót amplasarea bibliotecilor lui Traian, c├ót ┼či ultimul element al forului, templul ridicat ├«n onoarea Divinului Ulpius, de c─âtre urma┼čul s─âu, Hadrian, pe care planurile vechi ├«l plasau dincolo de column─â, ├«n extremitatea nord-vestic─â a forului. Acelea┼či ultime cercet─âri ÔÇô ├«ncheiate ├«n prima lor faz─â ├«n anul 2012 ÔÇô au revenit ┼či asupra rolului complexului numit ÔÇ×pie┼úele lui TraianÔÇŁ, amplasat ├«n imediata apropiere a forului, ├«n partea sa nord-estic─â.

A┼ča numitele ÔÇ×Pie┼úe ale lui TraianÔÇŁ sunt construite pe pantele Quirinalului, pe o suprafa┼ú─â decapat─â de cca 200x300 m, con┼úin 170 de piese dispuse pe 2 etaje ┼či au o fa┼úad─â care se deschide spre for printr-un hemiciclu ce ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â armonios (dar separat printr-o strad─â) exedra nord-estic─â a forului lui Traian. Camerele acestor etaje vor c─âp─âta ├«n timp ┼či un rol comercial. Al─âturi de ele exist─â, de o parte ┼či de alta a fa┼úadei, dou─â s─âli semicirculare acoperite de domuri. Complexul, a c─ârui func┼úie era considerat─â a fi una comercial─â, se pare c─â avea de fapt, ├«n principal, un rol administrativ ┼či g─âzduia arhive cu documenta┼úie juridic─â ┼či nu unul preponderent comercial.

Trofeul de la Adamclisi red─â acelea┼či evenimente ca ┼či Columna 

Dar efortul arhitectural al ├«mp─âratului Traian nu s-a oprit la Roma, ci a vizat deopotriv─â ├«ntreaga peninsul─â italic─â ┼či spa┼úiul provincial. Legat de primul aspect, se cuvine amintit arcul de la Beneventum, amplasat la intrarea ├«n ora┼č, unde se termina Via Traiana, ├«n fapt o prelungire a drumului Via Appia, finalizat─â ├«n anul 109. Arcul este ridicat ├«n a doua parte a anului 114 (potrivit inscrip┼úiei de pe aticul arcului) ┼či reprezint─â o cronic─â a domniei ├«mp─âratului. Construc┼úia are o singur─â poart─â, iar panourile decorative acoper─â toat─â suprafa┼úa pilonilor ┼či a aticului, ├«ncadr├ónd inscrip┼úia. Imaginea ├«mp─âratului ├«n mijlocul senatorilor sau a cavalerilor, la ├«ntoarcerea din campanii (adventus), apare pe acest arc al─âturi de panourile ├«n care Traian ├«nfiin┼úeaz─â colonii, prime┼čte ├«nchinarea din partea popula┼úiilor cucerite sau distribuie ajutoare orfanilor de r─âzboi.


traaaa jpg jpeg

C├ót prive┼čte aten┼úia lui Traian fa┼ú─â de efortul constructiv ┼či artistic din provincii, Tropeum Traiani de la Adamclisi (jud. Constan┼úa) este poate exemplu cel mai gr─âitor. Monumentul, cel mai mare de acest fel cunoscut ├«n lumea roman─â (are o ├«n─âl┼úime de 40 m), a fost ridicat la ordinul ├«mp─âratului ┼či terminat ├«n anul 109, cu scopul de a celebra victoria roman─â contra dacilor ┼či a alia┼úilor acestora, dedicat fiind zeului Marte R─âzbun─âtorul (Mars Ultor). Locul amintea de b─ât─âlia contra localnicilor, pe care romanii au pierdut-o sub ├«mp─âratul Domi┼úian, care ridicase aici un altar comemorativ, dar ┼či de campaniile din r─âzboaiele lui Traian. Trofeul de la Adamclisi se ├«nf─â┼úi┼ča ca un al doilea cenotaf, iar prin structura sa amintea de mausoleul lui Augustus. Traian a ordonat ca pe un tambur circular s─â fie reprezentate 54 de metope (dintre care un num─âr de 5 s-au p─âstrat doar fragmentar), fiecare cu o ├«n─âl┼úime de 1,58 m, red├ónd scene punctuale din conflictele sale dacice. Tamburul, cu 26 de creneluri pe corni┼ča lui, se continu─â ├«n ├«n─âl┼úime cu dou─â prisme hexagonale (dispuse una peste alta), iar deasupra este a┼čezat trofeul propriu-zis. De┼či, tematic, monumentul red─â acelea┼či evenimente ca ┼či Columna de la Roma, trofeul de la Adamclisi difer─â ca execu┼úie, ca dovad─â a existen┼úei unor me┼čteri diferi┼úi, angaja┼úi s─â realizeze ┼či s─â definitiveze comanda. Particularit─â┼úile stau ├«n propor┼úionalitatea figurilor ┼či ├«n suprapunerea lor pentru redarea perspectivei. Monumentul a fost reconstituit (├«n ├«nf─â┼úi┼čarea pe care o are ast─âzi) ├«n anul 1977.

Optimus Princeps 

C├óteva elemente artistice trebuie subliniate, ├«n plus, ├«n cazul artei din epoca lui Traian, ┼či aceasta pornind mai ales de la reliefurile Columnei. Dincolo de caracterul narativ al reprezent─ârii, este vorba despre definitivarea unei sinteze de elemente grece┼čti ┼či italice, care se produce ├«n aceast─â epoc─â; ceea ce i-a determinat pe unii istorici s─â considere c─â arta roman─â propriu-zis─â ├«ncepe abia cu epoca lui Traian, c├ónd caracterul aristocratic de factur─â elen─â ┼či elenistic─â se ├«mbin─â cu ÔÇ×arta plebeian─âÔÇŁ caracteristic─â mediului italic, d├ónd na┼čtere unei formule originale (R. Bianchi-Bandinelli).

├Än al doilea r├ónd, este vorba despre noi modalit─â┼úi de experimentare artistic─â: reprezentarea figurilor ├«ntoarse pe trei-sferturi, a ├«ntrep─âtrunderii organice ┼či dinamice a personajelor, de perfec┼úionare a alegoriei ca limbaj artistic. Aceste tr─âs─âturi se pot observa ┼či la alte realiz─âri ale epocii, cum sunt metopele de la Adamclisi, cum sunt panourile traianeice pe care le-a preluat ┼či refolosit ├«mp─âratul Constantin sau cum sunt reliefurile de pe arcul de la Beneventum.


arc jpg jpeg

Traian fusese primul ├«mp─ârat de origine extra-italic─â al Romei ┼či experimentase cu succes aspectul monumental al unei arhitecturi care trebuia s─â sublinieze m─âre┼úia statului roman. De┼či prima ├«ncercare de sistematizare urban─â a Romei apar┼úine epocii lui Iulius Caesar ┼či Augustus, ├«nceputurile unei monumentalit─â┼úi fuseser─â afi┼čate de ├«mp─âratul Nero, prin ideea unei Rome care,ref─âcut─â dup─â incendiul din anul 64, se dorea a fi o cas─â a ├«mp─âratului, dar ┼či o locuin┼ú─â a poporului pe care-l conducea. Domi┼úian ├«ncercase apoi folosirea unei simbolistici a propor┼úiilor diferite ├«n reprezentarea ├«mp─âratului ┼či a celorlal┼úi, consider├óndu-se mai presus de romani (pretinz├ónd s─â fie numit dominus et deus) ┼či sf├ór┼čind tragic. Traian vine cu acelea┼či idei despre grandios, despre afi┼čarea arhitectural─â a m─âre┼úiei romane, dar va avea c├ó┼čtig de cauz─â, c─âci a evitat excesele ├«n timpul conducerii sale, a oferit imaginea unui bun administrator ┼či a unui general capabil. Comemorarea unei istorii tr─âite de romani, a unei istorii f─âurite de cet─â┼úenii pe care-i conducea se transform─â, ├«n epoca lui Traian, ├«ntr-un univers artistic ├«n care osmoza greco-roman─â se des─âv├ór┼čise. Apoi, ideea universalit─â┼úii puterii romane se transform─â ├«n termeni arhitecturali printr-o modificare a reliefului natural, a┼ča cum am v─âzut, prin amplul efort de cl─âdire a forumului ┼či a ├«mprejurimilor sale. ├Än plus, Traian ofer─â romanilor noi teritorii (dintre acestea, cele mai importante erau provincia Dacia, cu resursele ei, ┼či Arabia din zonele estice, cu noul drum ┼či cu punctele de control al rutelor comerciale orientale, care vor forma Limes Arabicus), ofer─â din nou prosperitate imperiului, este moderat ├«n raporturile cu Senatul (├«n opinia lui Plinius cel T├ón─âr, cel pu┼úin), ceea ce-i contureaz─â imaginea de ÔÇ×cel mai bun dintre ├«mp─âra┼úiÔÇŁ. ┼×i ├«n ace┼čti termeni de excelen┼ú─â l-a re┼úinut ┼či posteritatea drept Optimus Princeps.

Bennett, J., Trajan Optimus Princeps. A life and Times, Cambridge, 1997. 
Brillant, R., Arta roman─â de la republic─â la Constantin, tr. M Gramatopol, Buc., 1979.
Coarelli, F., Roma. Guide Archaelogiche, Roma, 2007.
Gramatopol,M., Arta imperial─â a epocii lui Traian, Bra┼čov, 2011.
Kleiner, F.S., A History of Roman Art, Enhanced Edition, Wadsworth, 2010.
Thomas, Ed., Monumentaly and The Roman Empire , Oford, 2007.