1924: când pericolul teroristo comunist e folosit de Guvern pentru măsuri antidemocratice jpeg

1924: când pericolul teroristo-comunist e folosit de Guvern pentru măsuri antidemocratice

├Äntr-un eseu mai vechi, inclus ├«ntr-unul dintre volumele tip─ârite, notam c─â existen┼úa URSS ca vecin a fost marea nenorocire, ghinionul istoric pentru mai dreapta a┼čezare a Rom├óniei interbelice.

Echilibrul tipic democra┼úiilor autentice reclam─â ca fiecare parte ┼či chiar p─ârticic─â a electoratului unei ┼ú─âri s─â se reg─âseasc─â ├«ntr-o forma┼úiune politic─â, de regul─â, parlamentar─â. La noi, ├«n anii interbelici, electoratul social-democrat ┼či cel comunist n-au fost reprezentate autentic pe scena politic─â. Aceasta a dus, ├«n cele din urm─â, la cre┼čterea for┼úelor de Extrema-Dreapt─â mult peste bazinul lor electoral. For┼úele de Extrem─â Dreapta ┼či-au asumat lozinci ale St├óngii comuniste ├«n plan social-economic. St├ónga social-democrat─â, dar chiar ┼či St├ónga comunist─â nu s-au putut dezvolta ├«n chip organic, drept expresii politice ale unei p─âr┼úi a electoratului, pentru c─â Guvernele succesive scoteau imediat din p─âl─ârie pericolul teroristo-comunist ├«ntruchipat de Moscova.

Pentru cartea despre C.Z. Codreanu citesc ÔÇ×ViitorulÔÇŁ, organul de pres─â al Guvernului Ionel Br─âtianu, octombrie-decembrie 1924. Specul├ónd emo┼úia st├órnit─â de crima lui C.Z. Codreanu (asasinarea prefectului de Poli┼úie Ia┼či, C. Manciu), Guvernul preg─âte┼čte terenul pentru Legea de reprimare a unor noi infrac┼úiuni contra ordinii publice, r─âmas─â ├«n istorie ┼či drept Legea M├órzescu, dup─â numele ini┼úiatorului ┼či sus┼úin─âtorului ei, G.G. M├órzescu, ministrul Justi┼úiei.

Prin numeroase prevederi, ├«ntre care se num─âr─â ┼či taxarea drept infrac┼úiune a asocierii la ceea ce Siguran┼úa ar putea considera drept ac┼úiune terorist─â, Legea e antidemocratic─â. De┼či dup─â 1989, anticomuni┼čtii de serviciu au elogiat-o drept m─âsur─â salvatoare pentru Rom├ónia, iscodit─â ├«n contextul istoric respectiv, Legea st─â sub semnul politicii autoritariste a Guvernului Liberal Ionel Br─âtianu ├«n numele luptei ├«mpotriva anarhiei;anarhie care ar pune la ├«ndoial─â fiin┼úa statului rom├ón.

P├ón─â la dezbaterea legii ├«n Parlament (11 decembrie 1924), ├«n ciuda protestelor sporadice ale Opozi┼úiei ┼či ale presei de st├ónga, oficiosul ÔÇ×ViitorulÔÇŁ se ocup─â ├«n principal de pericolul bol┼čevic. Titlurile sun─â alarma, ca tocsinul ├«n zilele de jar ale Revolu┼úiei franceze:ÔÇ×├Än─âbu┼čirea revolu┼úiei comuniste ├«n Estonia;Un pericol european:├Äntinderea propagandei comuniste ┼či interesele ┼ú─ârii;Rom├ónia ÔÇô sentinel─â ├«n calea bol┼čevismului;Uneltiri comuniste ├«n Fran┼úa;Bol┼čevizarea Balcanilor;Agonia lent─â a Rusiei sovietice;O problem─â a zilei:Socialism ÔÇô da, Comunism ÔÇô nu;Ac┼úiunea contra bol┼čevismului ├«n Fran┼úa;Dictatorii din Kremlin. Politica imperialist─â a Guvernului din Moscova;Democra┼úiile apusene iau m─âsuri severe contra anarhiei comuniste;Guvernul englez ┼či propaganda comunist─â;O primejdie social─â:Din tainele propagandei comuniste;Interna┼úionala ro┼čie. Opera de subminare social─â a organiza┼úiilor comunisteÔÇŁ.

Se descoper─â comploturi pe band─â rulant─â

Comunicate oficiale sau informa┼úii transmise presei de Siguran┼ú─â pe sub m├ón─â vorbesc de comploturi descoperite. S├ómb─ât─â, 8 noiembrie 1924, la rubrica ÔÇ×Ora 2 p.m.ÔÇŁ, ÔÇ×ViitorulÔÇŁtitreaz─â:ÔÇ×Un vast complot comunist la Gala┼úi. Mii de manifeste criminale ÔÇô Declara┼úiile comuni┼čtilor aresta┼úiÔÇť

Despre cum se descoper─â comploturile ne l─âmure┼čte textul mai departe:

ÔÇ×Din Gala┼úi ni se comunic─â urm─âtoarele cu privire la descoperirea unui primejdios complot comunist ├«n acel ora┼č.

Acum c├óteva zile brigada de Siguran┼ú─â din Gala┼úi a primit un denun┼ú prin care i se aducea la cuno┼čtin┼ú─â c─â partidul comunist, sec┼úia local─â, va ┼úine o ├«ntrunire ├«n ziua de 7 Noiembrie, inten┼úion├ónd provocarea dezordinei ├«n ora┼č. Pe baza acestei relat─âri agen┼úii Siguran┼úei au ├«nceput cercet─ârile.

historia 143 mic 46 jpg jpeg

Ieri la orele 5 d.a. s-a făcut o descindere la clubul acesti partid din piaţa Moruzzi. Rezultatul descinderilor a fost satisfăcător, întrucât s-a putut pune mîna pe documente senzaţionale din care reies următoarele:

├Än ziua de azi 7 Noembrie, cu ocazia ├«ntrunirii pe care voiau s-o ┼úie, comuni┼čtii inten┼úionau s─â provoace dezordini, instig├ónd popula┼úia ora┼čului la revolu┼úie ┼či spre a cere ├«ntronarea republicei.

├Än acest scop ei tip─âriser─â 10.000 manifeste cu un con┼úinut incendiar. Tot azi urma s─â se s─ârb─âtoreasc─â 7 ani de la declararea revolu┼úiei ├«n Rusia, ar─ât├«ndu-se fericirea ce domne┼čte ├«n aceast─â ┼úar─âÔÇť.

Din Comunicat nu putea lipsi implicarea URSS:ÔÇ×S-au mai confiscat foarte multe acte compromi┼ú─âtoare, provenind din partea sovietelor ruse┼čti. La siguran┼ú─â s-a luat aresta┼úilor c├óte o declara┼úie, prin care au m─ârturisit inten┼úiunile lor. Cercet─ârile continu─â ├«ntruc├ót se crede c─â mai sunt ┼či al┼úi compliciÔÇť.

Un articol din num─ârul de vineri, 12 decembrie 1924, al aceluia┼či ziar sun─â astfel:

ÔÇ×Ac┼úiuni criminale

OFENSIVA PROPAGANDEI COMUNISTE ÎN ROMÂNIA

Fonduri trimise din Rusia pentru organizaţiile teroriste

┼×tiri primite de ministerul de Interne din foarte multe puncte ale ┼ú─ârii dovedesc limpede c─â ne g─âsim ├«n fa┼úa unei ofensive a propagandei sovietelor ├«n Rom├ónia.

├Äntr-adev─âr, ├«n ultimile trei zile, s-a ├«ncercat s─â se r─âsp├óndeasc─â, reu┼čindu-se chiar ├«n numeroase p─âr┼úi, zeci de mii de manifeste incendiare. (...)

Manifestele incendiare, scrise ├«n limba rus─â, maghiar─â sau rom├óneasc─â, dup─â localit─â┼úi, ├«ndeamn─â popula┼úia ┼či mai ales muncitorimea la revolt─â ┼či la instaurarea regimului sovietic.

Cercetările făcute au dovedit existenţa unor organizaţii teroriste în diferitele puncte ale ţării, toate în legătură cu sovietele.

S-au ┼či operat numeroase arest─âri, majoritatea fiind streini de origin─â, mai ales:unguri, ru┼či ┼či evrei.

Cu acest prilej s-a pus m├óna ┼či pe numeroase documente ┼či scrisori din care rezult─â c─â ├«n ultimul timp au venit din Rusia mari fonduri pentru propagand─â, ├«mpreun─â cu instruc┼úiuni care ├«ndeamn─â pe agen┼úi terori┼čti la activarea la maximum a propagandei.

D.G.G. M├órzescu, ministrul Justi┼úiei ┼či d. G. T─ât─ârescu, subsecretar de Stat, au comunicat toate aceste ┼čtiri d-lui Ion I.C. Br─âtianu, pre┼čedintele consiliului de mini┼čtriÔÇť.

Din presa lumii sunt alese cu grij─â articolele capabile s─â sugereze o Rom├ónie care st─â de straj─â la Zidul Chinezesc al Europei. Num─ârul din 6 decembrie 1924 al ÔÇ×ViitoruluiÔÇŁ g─âzduie┼čte acest articol:

ÔÇ×Din presa str─âin─â

O privire în Rusia

ROM├éNIA SENTINEL─é ├ÄN FA┼óA BOL┼×EVISMULUI

ÔÇô Notele de c─âl─âtorie ale unui ziarist englez-

Cunoscutul ziarist englez C.G. Lawrence public─â ├«n ┬źBirmingham Dispatch┬╗ urm─âtoarele ├«nsemn─âri de c─âl─âtorie ce le reproducem at├ót din punctul de vedere al sincerit─â┼úii ┼či al realit─â┼úilor ce prezint─â, c├ót ┼či din punctul de vedere al modului impecabil ├«n care le scrie:

România, ne spun izvoare cu mare autoritate, a fost veacuri întregi pavăza civilizaţiei. A potolit, dacă nu chiar a oprit, năvălirea turcilor.

Azi, ├«nc─â o dat─â, dac─â accept─âm p─ârerea unanim─â a celor ce se pretind c─â ┼čtiu, Rom├ónia se prezint─â din nou ┼či ap─âr─âtoare a sud-estului Europei, contra n─âv─âlirilor unei alte secte s─âlbatice. St─â ca o sentinel─â contra ├«naint─ârii Bol┼čevismului. (...)

Dincolo se afl─â Rusia, Imperiul de ieri, sovietele de azi. Ici ┼či colea e c├óte un sat. C├ónd ┼či c├ónd se vede c├óte un ┼ú─âran. ├Änt├ómpl─âtor c├óte o c─âru┼ú─â mai d─â o mic─â ├«nsufle┼úire scenei.

Dar e prea departe de-a distinge mult fără binoclu. Impresia predominantă este aceea a unei localităţi păduroase pe care ai vrea s-o explorezi.

┼×i astfel la┼či ├«n spate Rusia, o lume necunoscut─â, care ├«n ├«mprejur─ârile de fa┼ú─â nu poate fi cunoscut─â. Te ├«ntorci la Chi┼čin─âu, capitala unui ┼úinut care mai ├«nainte de r─âzboi era ├«n Rusia, dar acum este ├«n Rom├ónia, capitala unui ┼úinut care a┼čteapt─â dezvoltare ┼či merit─â dezvoltare, capitala unui ┼úinut care st─â ca un tampon ├«ntre civiliza┼úia a┼ča cum e ├«n┼úeleas─â azi ┼či ordinea social─â care numai ├«n Rusia cel mult ┼či-a putut g─âsi o aplicareÔÇť.

În 1924, liderilor bolșevici numai la cuceriri externe nu le sta gândul

Ce ne spune istoria? Ne spune c─â, ├«n iarna lui 1924, pericolul ├«ntruchipat de URSS pentru Rom├ónia, pentru Europa, se g─âsea la cota cea mai sc─âzut─â din istoria bol┼čevismului rus. Dup─â moartea lui Lenin, ├«n cadrul conducerii bol┼čevice se declan┼čase o cr├óncen─â lupt─â pentru putere, ├«ntre Stalin ┼či ceilal┼úi mo┼čtenitori ai fondatorului. ├Än atare condi┼úii, liderilor bol┼čevici numai la cucerirea Rom├óniei nu le st─âtea g├óndul. Ca s─â nu mai spun c─â, ├«n 1924, statul sovietic era slab, suficient de slab pentru a nu-┼či permite aventuri externe.

historia 143 mic 47 jpg jpeg

C├ót despre planul intern, istoria nu consemneaz─â niciun pericol, din partea URSS sau a comuni┼čtilor rom├óni. Campania angajat─â de Guvern nu viza trecerea Legii M├órzescu prin Parlament. Raportul Putere-Opozi┼úie era categoric zdrobitor ├«n favoarea Puterii:222 deputa┼úi PNL fa╚Ť─â de 40 deputa┼úi ai Partidului ┼ó─âr─ânesc ┼či 26 ai Partidului Na┼úional Rom├ón.

De fapt, nici legea propriu-zis─â nu izvora doar din interesul na┼úional de a proteja Rom├ónia de bol┼čevizare la comanda Sovietelor. At├ót campania, c├ót ┼či legea ├«┼či g─âsesc temeiurile ascunse ├«n titlurile cu care-┼či desfat─â zilnic cititorii oficiosul ÔÇ×ViitorulÔÇŁ:ÔÇ×Gruparea ┼ú─âr─ânist─â e comunist─â, dar conduc─âtorii ei n-au curaj s-o spun─â;Leg─âturile ┼ú─âr─âni┼čtilor cu comuni┼čtii, complet demascate;├Än vreme ce sovietelor ├«ntocmesc planuri ├«n vederea cucerirea Basarabiei, conduc─âtorii ┼ú─âr─âni┼čti ├«ntre┼úin leg─âturi cu Moscova;S─â declare organiza┼úiile ┼ú─âr─âniste dac─â aprob─â sau nu ├«n┼úelegerea cu sovietele;Textul telegramelor care fac dovada leg─âturilor dintre ┼ú─âr─âni┼čti ┼či Soviete;Leg─âturile dintre ┼ú─âr─âni┼čti ┼či comuni┼čti sunt recunoscute;Gruparea ┼ú─âr─ânist─â a patronat turbur─ârile bol┼čevice din BasarabiaÔÇť.

Un material ├«n sprijinul Legii M├órzescu publicat miercuri, 10 decembrie 1924, ├«n preziua dezbaterii din Camera Deputa┼úilor (trecuse de Senat), sub titlu stufos, m─ârturise┼čte f─âr─â echivoc adev─âratul scop al Companiei ┼či al Legii: ÔÇ×Guvernul rom├ón asigur─â ORDINEA ┼či SIGURAN┼óA STATULUI ÔÇô ├Änainte de orice alt ├«ndemn, dar, dup─â ce s-a constatat c─â du┼čmanii din afar─â, cu concursul unor politicieni incon┼čtien┼úi din─âuntru, ├«ncearc─â s─â provoace desmembrarea Rom├óniei unite s-a ├«ntocmit legea nou─â de asigurare a ordineiÔÇŁ

ÔÇ×Politicienii incon┼čtien┼úi ÔÇŁ sunt de├«ndat─â identifica╚Ťi:cei din Partidul ╚Ü─âr─ânesc al lui Ion Mihalache:

Situa┼úia Rom├óniei este excep┼úional─â. Sovietele, ├«n afar─â de interesul pe care-l au de-a bol┼čeviza aceast─â barier─â a Balcanilor, mai nutresc ├«mpotriva ┼ú─ârii noastre inten┼úiunea m─ârturisit─â de-a ne r─âpi Basarabia.

Pentru a-┼či ajunge cele dou─â scopuri, guvernul de la Moscova, ├«n afar─â de agen┼úii pe care i-a trimis de peste Nistru au reu╚Öit s─â atrag─â ├«n sfera lor de ac┼úiune ┼či o parte din mi┼čcarea socialist─â ┼či ├«ntreaga mi┼čcare ┼ú─âr─ânist─â, condus─â de tr─âd─âtorul Stere, de aventurierul Lupu ┼či de demagogul Mihalache.

Sociali┼čtilor afilia┼úi la Interna┼úionala III-a li s-au trimis fonduri, iar comuni┼čtii au recunoscut ├«n mod public c─â au primit cu ajutorul c─ârora ┼či-au ├«mpr─â┼čtiat ideile.

┼ó─âr─âni┼čtii n-au avut ├«ns─â curajul s─â m─ârturiseasc─â leg─âturile lor cu Sovietele, ├«ns─â d-rul Lupu, dup─â ce s-a ├«nt├ólnit la Londra cu Racovisky ┼či ├«nainte de-a se vedea la Zagreb cu Radici, s-a suit la tribun─â spre a cere ├«nlocuirea guvernului Br─âtianu cu un cabinet ┼ú─âr─ânist. ACEASTA FIIND SINGURA FORMA┼óIUNE CU CARE CONDUC─éTORII DE LA MOSCOVA AR PUTEA S─é STEA DE VORB─é.

Plec├ónd de la acest punct de vedere, ┼ú─âr─âni┼čtii au stabilit, la Zagreb, o ├«n┼úelegere cu Radici, sub auspiciile Sovietelor, ├«n baza c─âreia comisarii poporului de la Moscova au ├«nceput s─â le expedieze la Bucure┼čti telegrame, scrisori ┼či apeluri de unire ┼či lupt─â comun─âÔÇť.

Guvernul Ionel Br─âtianu, ├«ntemeiat pe politica autoritarist─â zis─â ┼či de ordine, avea enormul avantaj al unei opozi┼úii f─âr├ómi┼úate. La finele lui 1924 se duc tratative ├«ntre Partidul ┼ó─âr─ânesc al lui Ion Mihalache ┼či Partidul Na┼úional Rom├ón al lui Iuliu Maniu ├«n vederea fuziunii.

Pentru a pre├«nt├ómpina aceast─â fuziune, Ionel Br─âtianu lanseaz─â diversiunea pericolului comunist, incluz├«nd campania ┼či Legea M├órzescu. ┼×i nu se poate spune c─â nu i-a reu┼čit. Speriat de perspectiva unei fuziuni cu un partid care ┼či a┼ča p─ârea Regelui Ferdinand revolu┼úionar, Iuliu Maniu a dat ├«napoi.

Dac─â ad─âug─âm ┼či alte interese ale Puterii din 1924 (abaterea aten┼úiei de la scandalurile de corup┼úie care macin─â imaginea Guvernului (vezi afacerea Pa┼čapoartelor);ob┼úinerea unui c├ó┼čtig electoral prin cultivarea Guvernului de Ordine Ionel Br─âtianu, singurul ├«n stare s─â apare ┼úara de anarhie), vom concluziona c─â pericolul teroristo-comunist ┼či-a f─âcut din plin datoria.