12 mai 113   inaugurarea Columnei în Forul lui Traian, la Roma jpeg

12 mai 113 - inaugurarea Columnei în Forul lui Traian, la Roma

Columna lui Traian, construit─â de arhitectul Apolodor din Damasc (60-129 d.Hr.), a fost inaugurat─â la 12 mai 113 d.Hr. ├«n Forul lui Traian, la Roma, situat─â fiind ├«n spatele cl─âdirii Basilica Ulpia, ├«ntre cele dou─â biblioteci, una pentru lucr─ârile de limb─â greac─â ┼či cealalt─â pentru cele latine. Columna a fost sculptat─â ├«n marmur─â de Carrara ┼či ├«n─âl┼úat─â pe un piedestal decorat la col┼úuri cu vulturi purt├ónd festoni. Pe suprafe┼úele postamentului apar arme dace ├«n basorelief, ├«n timp ce o coroan─â de lauri serve┼čte drept tor (mulur─â rotund─â, cu profilul convex, situat─â la baza sau la capitelul unei coloane ÔÇô n.r.). Acest monument este singurul bine p─âstrat ├«n Forul lui Traian, ├«n mijlocul unui c├ómp de ruine. 

Columna nu este doar o cronic─â figurat─â pentru imortalizarea r─âzboaielor daco-romane (101-102 ┼či 105-106 d.Hr.); ea a devenit, de asemenea, ┼či morm├óntul ├«mp─âratului, aici fiind depus─â cenu┼ča lui Traian, ├«n anul 117, ├«ntr-o urn─â de aur care era amplasat─â ├«ntr-o ├«nc─âpere sepulcral─â special amenajat─â ├«n vestibul. Un al treilea motiv al ridic─ârii monumentului e amintit ├«n inscrip┼úia ÔÇô laconic─â, pu┼úin deteriorat─â din pricina trecerii timpului, dar ├«nc─â vizibil─â ÔÇô de deasupra intr─ârii ├«n interiorul Columnei: acela de a ar─âta c├ót de ├«nalt era muntele care a fost s─âpat pentru a fi ridicate Forumul ┼či Columna.

124 de episoade din r─âzboaiele daco-romane ┼či peste 2.500 de personaje

Acest text lapidar ┼či modest se afl─â, ├«n mod evident, ├«n contradic┼úie ├«n raport cu m─âre┼úia ┼či splendoarea Columnei. ├Än─âl┼úimea total─â a Columnei lui Traian, f─âr─â statuie, este de 39,83 m. Baza Columnei, fusul ┼či capitelul au ├«mpreun─â 29,78 m, adic─â aproximativ 100 picioare romane [1]. L─ârgimea frizei la baz─â este de 0,89 m, iar sus, de 1,25 m; ├«n─âl┼úimea unui personaj este jos de 0,60 m, iar ├«n partea de sus de 0,90 m. Diferen┼úa ├«ntre sus ┼či jos este destinat─â pentru a compensa efectele de perspectiv─â. Banda sculptat─â prezint─â o lungime de 200 m, iar relieful este sculptat pe 404 de dale suport de marmur─â, f─âc├ónd parte din structura Columnei. Sunt reprezentate, ├«n total, 124 episoade din r─âzboaiele purtate de romani ├«mpotriva dacilor ┼či mai mult de 2.500 de personaje.

La nivelul soclului se p─âtrunde ├«n interiorul Columnei printr-o u┼č─â metalic─â ce d─â ├«ntr-un vestibul, de unde se poate urca, pe o scar─â interioar─â ├«n spiral─â, spre v├órful monumentului. Acolo se afla statuia ├«mp─âratului Traian, disp─ârut─â ├«n timp, ┼či care, ├«n anul 1598, a fost ├«nlocuit─â cu statuia de bronz a Sf├óntului Petru. Aceast─â scar─â este luminat─â cu ajutorul a 43 de mici deschideri rectangulare ce str─âpung destul de discret, din loc ├«n loc, grosimea peretelui de marmur─â a Columnei.

Inscriptia de pe Columna jpg jpeg

Inscripţia de pe Columnă

Senatus populusque Romanus Imp(eratori) Caesari divi Nervae f(ilio) Nervae Traiano Aug(usto) Germ(anico) Dacico ponti(ici) maximo trib(unicia) pot(estate) XVII imp(eratori) VI co(n)s(uli) VI p(atri) p(atriae) ad declarandum quantae altitudinis mons et locus tantis operibus sit egestus.
Senatul ┼či poporul roman ├Ämp─âratului Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traian Augustul, germanicul, dacicul, mare pontif, ├«nvestit pentru a XVII-a oar─â cu puterea de tribun, aclamat de ┼čase ori imperator, consul pentru a VI-a oar─â, p─ârinte al patriei, pentru a se ar─âta c├ót de ├«nalt era muntele ┼či locul s─âpat cu eforturi at├ót de mari.

Monumentul, ├«ntre adev─âr istoric ┼či propagand─â

Columna lui Traian reprezint─â cea mai mare sculptur─â ├«n relief din toat─â Antichitatea. Din punct de vedere estetic, aceasta este ├«nainte de toate o crea┼úie original─â a artei romane ├«n perioada ei de maxim─â maturitate de la ├«nceputul secolului II d.Hr., datorit─â unit─â┼úii sale compozi┼úionale, omogenit─â┼úii basoreliefurilor ┼či prin realismul personajelor reprezentate. Valoarea sa ├«n calitate de surs─â istoric─â este inestimabil─â, av├ónd ├«n vedere faptul c─â scrierile lui Traian despre r─âzboaielor dacice sunt ast─âzi pierdute. De asemenea, basoreliefurile Columnei prezint─â o bogat─â surs─â de informa┼úii ┼či pentru c─â ofer─â detalii despre ├«mbr─âc─âminte, armament, fortifica┼úii, harna┼čament, tactici de r─âzboi, at├ót pentru romani, c├ót ┼či pentru daci, dar ┼či pentru c─â ├«nf─â┼úi┼čeaz─â at├ó┼úia oameni care a tr─âit (┼či luptat) acum mai bine de 1.900 de ani.

Numero┼či speciali┼čti consider─â c─â reliefurile reprezint─â o cronic─â destul de exact─â a r─âzboaielor daco-romane, iar diferitele detalii ne ajut─â s─â cunoa┼čtem mai bine aceste evenimente. Al┼úii, dimpotriv─â, consider─â Columna doar o reprezentare artistic─â, de sintez─â, cu inevitabile exager─âri ┼či deform─âri a evenimentelor descrise. Ace┼čti istorici privesc basoreliefurile cu ne├«ncredere, ├«ntreb├óndu-se unde e limita dintre adev─ârul istoric ┼či conven┼úia artistic─â. La toate aceste opinii asupra problemei valorii documentare istorice a Columnei lui Traian, ar trebui ad─âugat caracterul oficial, de curte, al arti┼čtilor anonimi romani care au realizat monumentul.

├Än fond, Columna ├«ndeplinea ┼či rolul de act politic, de propagand─â pentru Imperiul Roman ┼či pentru ├«mp─âratul Traian. Acest fapt nu permitea arti┼čtilor de a urma ├«n mod exclusiv propriile inspira┼úii ┼či ini┼úiative, ├«n sens artistic creativ ÔÇô prin urmare, desenatorii ┼či sculptorii nu aveau voie s─â se ├«ndep─ârteze prea mult de textul lui Traian. Se admite din ce ├«n ce mai mult printre speciali┼čti ideea c─â e foarte probabil ca Traian s─â fi adus cu el ├«n Dacia, ├«n timpul r─âzboaielor ├«mpotriva dacilor, desenatori, pictori ┼či sculptori, pentru a eterniza ├«n acest fel diferitele aspecte ┼či momente ale r─âzboiului ┼či pentru imortalizarea ├«mp─âratului ├«nsu┼či.


columna jpg jpeg

Trăsăturile fiecărui chip, transpuse minuţios în piatră

Din punct de vedere al compozi┼úiei, Columna pune ├«n eviden┼ú─â stilul sculpturii romane al perioadei lui Traian, considerat a fi apogeul stilului clasic roman. Se observ─â, ├«n primul r├ónd, marea calitate sculptural─â ┼či iconografic─â ce caracterizeaz─â aceste reprezent─âri. Figurile dacilor, dar ┼či ale solda┼úilor romani, pot fi considerate adev─ârate portrete, ├«n sensul de reprezentare care prezint─â afinit─â┼úi evidente cu modelul sculptat.

De asemenea, fizionomia lor aparte, natural─â ┼či demn─â, caracterizeaz─â aceste reprezent─âri. Studiat─â cu aten┼úie toat─â aceast─â bogat─â ┼či divers─â iconografie a dacilor, reprezentat─â ├«n sculptura roman─â, at├ót pe metopele Columnei lui Traian, precum ┼či ├«n arta statuar─â, se observ─â mai multe detalii importante: tr─âs─âturile figurilor au fost realizate cu un mare profesionalism artistic, fiecare personaj a fost redat individualizat dup─â un model real. Se poate afirma chiar c─â toate tr─âs─âturile care caracterizeaz─â fiecare chip au fost transpuse ├«n mod minu┼úios ├«n piatr─â. Perioada a domniei lui Traian (98-117 d.Hr.) a marcat, de fapt, o etap─â foarte important─â ├«n arta sculptural─â roman─â: marea calitate artistic─â ┼či iconografic─â a portretului.

Forul lui Traian a rămas intact până în secolul al IV-lea

Din complexul arhitectural pe care ├«l reprezenta odinioar─â Forul lui Traian, singurul monument r─âmas intact este Columna. Dac─â ne ├«ntoarcem ├«n timp, cu ajutorul documentelor, observ─âm c─â admira┼úia pentru Forul lui Traian s-a p─âstrat p├ón─â ├«n Antichitatea t├órzie. Istoricul Ammianus Marcellinus [2] relateaz─â cum ├«mp─âratul Flavius Iulius Constantius, cu re┼čedin┼úa ├«n noua capital─â de la Constantinopol, vizit├ónd Roma ├«n anul 357 d.Hr., a r─âmas uimit de complexul construc┼úiilor Forului lui Traian ┼či de statuia ecvestr─â a ├«mp─âratului, situat─â ├«n mijlocul acestei construc┼úii. Complexul monumental a r─âmas intact p├ón─â ├«n secolul al IV-lea, ca pe urm─â, de-a lungul veacurilor, s─â cad─â treptat ├«n ruine. Degradarea s-a accentuat ┼či din cauza unor cutremure de p─âm├ónt devastatoare care au zdruncinat Italia, ├«n diferite perioade, cauz├ónd importante distrugeri ├«n Forul lui Traian. Totu┼či, Columna, din fericire, a r─âmas ├«n picioare.

La ├«nceputul secolului al XI-lea, o mic─â biseric─â, San Niccol├▓ de Columna, a fost amenajat─â ├«n spa┼úiul bazei Columnei lui Traian. Azi este ├«nc─â vizibil─â urma s─âpat─â, sub form─â de acoperi┼č, deasupra intr─ârii, ocazie cu care s-a distrus o parte din inscrip┼úia antic─â a Columnei. Se presupune c─â l─âca┼čul de cult ar fi existat ├«nc─â din secolele VIII-IX. Biserica a fost demolat─â probabil cu ocazia vizitei f─âcut─â la Roma a ├«mp─âratului Carol Quintul, ├«n anul 1546. Tot ├«n cursul secolului al XVI-lea au fost demolate o serie de cl─âdiri private din jurul Columnei, iar soclul a fost degajat de depunerile cu care era acoperit.

Napoleon Bonaparte a vrut să mute Columna la Paris, în Place Vendôme

├Än cursul Evului Mediu, distrugerea Forului lui Traian s-a accentuat din cauza faptului c─â o mare parte din pre┼úioasele marmuri colorate au fost luate pentru a fi reutilizate la diferite construc┼úii ┼či ├«n sculptura epocii. Columna lui Traian a fost salvat─â de un decret dat de Senatul roman, la 27 martie 1162, care pedepsea cu moartea pe oricine ar deteriora sau distruge acest monument l─âsat de Roma imperial─â noului ora┼č sf├ónt. Aceast─â solicitudine a fost men┼úinut─â doar pentru Columna lui Traian, dar, din p─âcate, nu era prev─âzut─â ┼či pentru alte zone ale Forului lui Traian, care au continuat s─â fie exploatate din ce ├«n ce mai mult, mai ales ├«n secolul al XVI-lea, pentru construc┼úia noilor biserici.

├Än perioada de apogeu a carierei militare ┼či politice a lui Napoleon Bonaparte, Columna lui Traian a fost pe punctul s─â fie demontat─â ┼či transportat─â la Paris pentru a fi ├«n─âl┼úat─â ├«n frumoasa Place Vend├┤me. Dar consilieri apropia┼úi ai lui Napoleon l-au convins s─â abandoneze acest proiect, considerat prea costisitor. Astfel, pentru construc┼úia viitoarei Colonne Vend├┤me (├«n 1810) au fost comandate ├«n str─âin─âtate materialele necesare pentru ridicarea ei la Paris. Iar Columna Traian─â a r─âmas ├«n continuare la Roma, pe locul ei ini┼úial.

Columna lui Traian, sursă de inspiraţie pentru numeroase alte monumente din întreaga lume

Influen┼úa Columnei lui Traian, at├ót din punct de vedere al realiz─ârii ei tehnice, c├ót ┼či artistice, a fost considerabil─â, monumentul servind drept model pentru realizarea altor columne comemorative, ├«nc─â din Antichitate p├ón─â ├«n zilele noastre. Probabil una dintre cele mai importante columne ridicate dup─â modelul celei traiane este Columna ├«mp─âratului Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.) ÔÇô monument din marmur─â de Carrara, ridicat la Roma ├«n anul 193 d.Hr.; Columna lui Marcus Aurelius se afl─â ast─âzi ├«n Pia┼úa Colonna.

Din punct de vedere arhitectural, Columna lui Marcus Aurelius este c├│pie dup─â Columna lui Traian, av├ónd ├«n─âl┼úimea de 100 de picioare (cca. 29,601 m). Ea a fost restaurat─â ├«n secolul al XVI-lea de c─âtre arhitectul Domenico Fontana, care, din ordinul Papei Sixtus V (1585-1590), a plasat ├«n v├órful ei statuia Sf├óntului Apostolul Pavel. Ca ┼či ├«n cazul Columnei lui Traian, ├«n v├órful acesteia se afla la ├«nceput o statuie a lui Marcus Aurelius. Istoricul reliefurilor de pe aceast─â column─â reprezint─â campaniile militare ale ├«mp─âratului ├«mpotriva coali┼úiei popoarelor germanice unite cu cele dacice, la nord de Dun─âre, narate ├«n 116 scene ┼či derulate pe 21 de spirale. ├Än─âl┼úimea piedestalului Columnei m─âsoar─â aproximativ 12 m.


columna 2 jpg jpeg

Alte monumente inspirate de Columna traian─â sunt cele trei columne ridicate de ├«mp─âra┼úii romani la Constantinopol: Columna lui Costantin cel Mare (306-337 d.Hr.), ├«n 330 d.Hr.; a lui Theodosius cel Mare (379-395 d.Hr.), ├«n anul 390 d.Hr.; respectiv Columna lui Iustinian I (527-565), realizat─â ├«ntre anii 543-545. La Roma, ├«n afar─â de monumentul ridicat de Marcus Aurelius, a mai fost ridicat─â o column─â: cea a lui Phocas (Columna Phocatis) ├«n anul 608.

├Än afara capitalelor imperiale romane, Columna lui Traian a servit drept model pentru monumente precum: Columna M├ędicis din Paris, 1574; cele dou─â coloane de la biserica Karlskirche din Viena, 1716-1737; Columna lui ÔÇ×TraianÔÇŁ de la M├ęr├ęville, Essonne (Fran┼úa), ridicat─â ├«ntre 1791-1792 de marchizul Jean-Joseph de Laborde (1724-1794) pentru a ├«mpodobi parcul romantic al castelului s─âu. De asemenea, monumentul lui Traian a fost folosit ca surs─â de inspira┼úie pentru Coloana Vend├┤me (1810), a┼čezat─â ├«n Place Vend├┤me din Paris ┼či construit─â din ordinul lui Napoleon pentru comemorarea b─ât─âliei de la Austerlitz; dar ┼či pentru Coloana ┼úarului Alexandru din Petrograd (Rusia), realizat─â ├«ntre 1830-1834, ┼či Coloana lui amiralului Nelson din Londra (1840-1843).

Cel mai t├ón─âr monument care a avut drept surs─â de inspira┼úie Columna lui Traian este Columna Astoria din ├«n Oregon, SUA, realizat─â ├«n 1926. Aceasta este amplasat─â pe colina Coxcomb, deasupra ora┼čului Astoria, ┼či a fost construit─â din beton, oferind vizitatorilor, din v├órful ei, imagini panoramice spectaculoase. Monumentul are 38 de metri ├«n─âl┼úime, incluz├ónd o scar─â interioar─â ├«n spiral─â de 164 de trepte, care duce ├«n v├órful columnei. La exterior, fusul coloanei ofer─â o friza ├«n spiral─â pictat─â, cu scene legate de evenimentele care au marcat istoria regiunii.


Coloane inspirate de Columna lui Traian jpg jpeg

Coloane inspirate de Columna lui Traian (de la st├ónga la dreapta): Coloana lui Nelson ÔÇô Londra, Columna lui Marcus Aurelius - Roma, Columna de porfir ro┼ču a lui Constantin ÔÇô Istanbul, Coloana Vend├┤me ÔÇô Paris, Columna Astoria ÔÇô Oregon, SUA.

Michelangelo ar fi exclamat ├«n fa┼úa monumentului: ÔÇ×Nu exist─â dec├ót o singur─â Column─â Traian─â!ÔÇŁ

Cel mai impresionant monument triumfal construit vreodat─â, Columna lui Traian este una dintre operele sculptate ├«n piatr─â (marmur─â) cele mai complete pe care ne-a l─âsat-o Antichitatea, fiind ┼či surs─â prolific─â de studiu pentru istorici, arheologi ┼či arti┼čti din lumea ├«ntreag─â. Columna Traian─â a fost ┼či este dintotdeauna unul dintre monumentele cele mai cunoscute din Roma. ├Äncep├ónd cu secolul al XV-lea, Columna a atras ┼či aten┼úia arti┼čtilor. ├Änaintea lui Bernini, monumentul a fost studiat de Raffaello Sanzio, de Giulio Romano ┼či de to┼úi marii mae┼čtrii, fiind o surs─â ├«n care to┼úi arti┼čti au g─âsit for┼úa ┼či m─âre┼úia creativ─â pentru operele lor.

La ├«nceputul secolului al XVI-lea, printre primii arti┼čti ai Rena┼čterii italiene care au studiat Columna a fost pictorul Jacopo da Bologna, care a ar─âtat un mare interes pentru basoreliefurile monumentului. Apoi, acest monument al Antichit─â┼úii a exersat din ce ├«n ce mai mult un viu interes, dar ┼či o important─â influen┼ú─â asupra frescelor lui Raffaello Sanzio, vestitele stanze, ┼či asupra celor apar┼úin├ónd elevului s─âu, Giulio Romano, de la Vatican. Se ┼čtie c─â ├«nsu┼či Michelangelo admirase scenele Columnei Traiane, ├«n fa┼úa c─ârora ar fi exclamat: ÔÇ×Nu exist─â dec├ót o singur─â Column─â Traian─â!ÔÇŁ.

În vremea regelui Ludovic al XIV-lea a fost mulată toată Columna

Ceva mai t├órziu, ├«n secolul urm─âtor, stilul ├«n care au fost sculptate basoreliefurile Columnei lui Traian de c─âtre arti┼čtii antici va influen┼úa ┼či compozi┼úiile lui Caravaggio. ├Än anul 1541, regele Fran┼úei, Francisc I, l-a trimis pe pictorul Primaticcio la Roma, cu recomandarea de a face mulaje dup─â cele mai frumoase sculpturi ├«n marmur─â, precum ┼či dup─â Column─â. Aceast─â munc─â titanic─â a fost ├«nceput─â ┼či condus─â de arhitectul Vignola. El s-a v─âzut obligat s─â recunoasc─â c─â acest proiect era de o prea mare anvergur─â ┼či prea costisitor ┼či s-a mul┼úumit prin a trimite doar c├óteva fragmente pentru a satisface curiozitatea regelui. Aduse la Fontainbleau, aceste gipsuri au disp─ârut f─âr─â s─â lase urme.

├Än vremea regelui Ludovic al XIV-lea a fost mulat─â toat─â Columna ÔÇô ┼či Charles Errard, primul director al Academiei Fran┼úei, fondat─â sub auspiciile lui Jean Baptiste Colbert, a supravegheat opera┼úiunea, care a durat p├ón─â ├«n anul 1640. Aceste gipsuri nu au sosit ├«ns─â toate ├«n Fran┼úa: unele se g─âsesc la Villa M├ędicis; altele au fost mult timp p─âstrate ├«n Depozitul Antichit─â┼úilor ┼či, pe urm─â, ├«ntr-unul dintre departamentele de antichit─â┼úi ale Luvrului; o a treia parte se g─âse┼čte la Muzeul Universita┼úii din Leyde, ├«n Olanda.


columna 3 jpg jpeg

Paralel cu aceste lucr─âri de reproducere, o carte despre Columna lui Traian, imprimat─â la Roma, va ap─ârea pentru prima oar─â ├«n anul 1576 (┼či va fi reeditat─â ├«n 1585, 1616). Lucrarea avea 130 de plan┼če gravate de F. Villamena dup─â desenele (totalitatea frizei) lui Girolamo Muziano (1530-1590), directorul lucr─ârilor de la Vatican, ├«nso┼úite de un Commentarium scris de eruditul spaniol Alfonso Chacon (Ciaccone): Historia utriusque belli Dacici a Traiano Caesare gesti, ex simulacris quae in Columna eiusdem Romae visunteur collecta. ├Än anul 1667, gravorul Pietro Santi Bartoli (1635-1700) executa alte gravuri ├«n aram─â dup─â Columna lui Traian, care au fost publicate, acompaniate de comentariul lui Chacon, corectat ┼či completat de Pietro Bellori. Semnal─âm, de asemenea, opera lui Rafaello Fabretti, De Columna Traiana Syntagma, Roma, 1683-1690, ┼či splendidele gravuri, relizate ├«n 1776, de Giovanni Battista Piranesi (1720-1778).


Columna si Forumul lui Traian shutterstock 68048947 jpg jpeg

Dimensiunile Columnei lui Traian: 

  • ├Än─âl╚Ťimea bazei:1,70 m
  • ├Än─âl╚Ťimea arborelui: 26,92 m
  • ├Än─âl╚Ťimea blocurilor: 1,521 m
  • Diametrul arborelui: 3,695 m
  • ├Än─âl╚Ťimea statuii: 1,16 m
  • ├Än─âl╚Ťimea total─â a columnei: 29,78 m
  • ├Än─âl╚Ťimea sc─ârilor elicoidale: 29,68 m (aproximativ 100 de picioare romane)
  • Sunt reprezentate 124 de episoade ┼či au fost sculptate 2.500 de personaje
  • ├Än─âl╚Ťimea piedestalului, inclusiv plinta: 6,16 m

NOTE

1. Aceste dimensiuni ar putea confirma denumirea de Columna centenaria, pe care o purta Columna lui Traian în Antichitate. Un picior roman este o veche unitate de măsură pentru lungime (0,3248 m).
2. Ammianus Marcellinus, Histoire, XVI, 10, 15, text stabilit ┼či tradus de ├ëdouard Galletier cu colaborarea lui Jacques Fontaine, Paris, 1968, p. 167.