Vizita apostolică a Papei Francisc în România
Papa Francisc va călători în România pentru o vizită apostolică care îl va duce în capitala București, în orașul estic universitar Iași, în Blaj și la Sanctuarul Marian din Sumuleu Ciuc la marginea orașului Miercurea Ciuc. Vizita Papei Francisc în România are loc la exact 20 de ani după ce Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă care a vizitat România, în 1999. Catolicii din România reprezintă peste 4% din populație și sunt a doua cea mai mare confesiune după Biserica Ortodoxă Română. Vizita de stat a Sanctității Sale se desfășoară la invitația Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, care a adresat această invitație prima dată în luna mai 2015, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice dintre România și Sfântul Scaun, și a reînnoit-o prin scrisoarea transmisă Sanctității Sale în luna martie 2017. Invitația Președintelui României a fost completată de cea a Conferinței Episcopilor Catolici din România, precum și de mesajul personal al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pregătirea și desfășurarea vizitei Apostolice în cele mai bune condiții fiind posibilă cu sprijinul tuturor autorităților responsabile, atât publice, cât și religioase.
Cea de-a doua călătorie apostolică a unui papă în România marchează o serie de premiere care, până nu demult, păreau să rămână pentru totdeauna în domeniul dorințelor: prima vizită a unui papă care îmbrățișează atât Capitala cât și fostele principate istorice ale României – cu etape la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj -, prima întâlnire a unui papă cu reprezentanții comunității rrome, precum și prima prezență a unui papă, chiar și numai pentru o escală tehnică, la Bacău și Sibiu. În ciuda vârstei octogenare și a efortului fizic pe care și l-a asumat pentru cele trei zile, Papa Francisc se face pelerin în țara numită cu afecțiune de Sfântul Ioan Paul al II-lea ”Grădina Maicii Domnului”. Un pelerin care, în cele din urmă, nu-și propune decât să întâlnească și să cunoască alți pelerini dintr-un spațiu european în căutare de speranță, credință și unitate. Motto-ul acestei vizite este ”Să mergem împreună!”.
Actuala vizită a pontifului și vizita unui pontif roman într-o țară majoritar ortodoxă demonstrează, încă o dată, dorința de apropiere a Bisericii Catolice de Biserica Ortodoxă, în primul rând la nivelul religiei.
Reprezentanții Vaticanului au negociat cu autoritățile române traseul Papei Francisc în țara noastră. Astfel, după vizita de stat și pastorală de la București, Papa va merge la Iași, apoi la Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc, iar în ultima zi a vizitei sale în România se va afla în inima greco-catolicismului din Ardeal, la Blaj.
În mai 1999, Sfântul Ioan-Paul al II-lea făcea o vizită istorică în România. Era prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă. Într-un fel, vizita Suveranului Pontif a schimbat definitiv relațiile dintre Biserica Catolică și cele Ortodoxe, iar dialogul frățesc dintre cele două culte creștine a intrat într-o nouă epocă istorică. Vizita Papei Ioan-Paul al II-lea a reprezentat un adevărat moment de triumf. Sfântul Ioan-Paul al II-lea s-a recules în catedrala romano-catolică Sfântul Iosif din București, la mormintele cardinalului Iuliu Hossu și episcopului Vasile Aftenie, doi dintre martirii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. A urmat apoi întâlnirea emoționantă cu cardinalul Alexandru Todea, adus într-un scaun cu rotile în catedrală. A urmat întâlnirea cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În urma vizitei istorice a Sfântului Ioan-Paul al II-lea a rămas amintirea unui milion de oameni, care l-au aclamat pe străzile Bucureștiului. În urma vizitei, Suveranul Pontif a numit România drept Grădina Maicii Domnului.
România demonstrează că își dorește să devină țara-punte între Orient și Occident, punct de răscruce între Europa Centrală și cea Orientală. Vizita Papei se înscrie ca un eveniment istoric de puternică semnificaţie, ale cărei reverberaţii vor pătrunde în spiritualitatea românilor.
Citește și
Episcopul Valeriu Traian Frențiu, „Ctitorul modern” al Banatului, martir pentru credință la Sighet
În ultimii ani, România a facut progrese remarcabile în ceea ce privește multiculturalismul, devenind un exemplu pozitiv. În România exista 20 minorități oficiale, si sunt acceptate majoritatea confesiunilor religioase.
Un exemplu în ceea ce privește multiculturalismul este și ziua minorităţilor naţionale din România care este sărbătorită la 18 decembrie, dată la care, în anul 1992, a fost adoptată, prin Rezoluţie a Adunării Generale a ONU, Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice. Acest document internaţional oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale. România s-a raliat acestui context internaţional prin aprobarea HG nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale din România. Aceasta este sărbătorită de toate minorităţile etnice din ţara noastră, care, potrivit organizaţiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, sunt: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni.
Toți sunt respectați pentru ceea ce sunt, sunt liberi și sprijiniți direct de stat, își practică specificul cultural în cadrul statului. Ei se bucură de privilegii care se aliniază cu cele mai liberale țări din Europa în ceea ce privește drepturile minorităților. Și cu siguranță fiecare român care trăiește în unele dintre țările învecinate nu ar visa decât să se bucure de măcar jumătate din drepturile de care se bucură aceștia.
sursa: dailynews24.ro
