VIDEO Sondaj Historia: De ce mai este popular Nicolae Ceauşescu?

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Historia a evidenţiat o adevărată surpriză în modul în care românii îl percep pe Nicolae Ceauşescu.

Dictatorul care părăsea demonizat scena politică la 22 decembrie 1989, iar trei zile mai târziu era executat pentru genocid împotriva poporului român este astăzi regretat de tot mai mulţi dintre români. De ce au început să îşi schimbe în mod dramatic percepţia asupra lui Nicolae Ceauşescu? Cum privesc românii cei aproape 45 de ani de comunism? Care este „popularitatea” Elenei Ceauşescu astăzi?

La aceste întrebări, dar şi la multe altele, au răspuns istoricul Dan Falcan, Ciprian Plăiaşu, editor Historia, şi sociologul Darie Cristea într-o dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă live pe site-ul adevarul.ro. 

Iată rezultatele sondajului:

Nicolae Ceauşescu este, la aproape un sfert de secol de la revoluţie, considerat un personaj politic cu un rol pozitiv în istoria României de 47, 5% dintre români. 46, 9% îl etichetează drept o personalitate negativă. Segmentul 18-34 de ani este ceva mai precaut decât celelalte în aprecierea lui Nicolae Ceauşescu drept un personaj pozitiv, fiind singurul tronson de vârstă în care percepţia majoritară este aceea a unui Ceauşescu cu rol mai degrabă negativ. De asemenea, persoanele cu studii medii şi primare îl văd pe fostul dictator semnificativ mai pozitiv decât cele cu studii superioare.

Gheorghe Gheorghiu-Dej beneficiază de o receptare similară lui N. Ceauşescu. Personaj cheie atât pentru instaurarea comunismului în România cât şi pentru ruptura treptată de Moscova din anii 60, Gheorghiu-Dej este receptat ca personaj cu un rol pozitiv de 42, 3% dintre români. 39, 1% îl văd ca un personaj negativ. Procentul de persoane care au ales nu ştiu/nu răspund este de 18, 5%, deci mult mai mare decât în cazul lui Ceauşescu, aceasta fiind de fapt şi principala diferenţă dintre percepţia publică a celor doi pe indicatorul măsurat. Printre persoanele de 65 de ani şi peste pare a fi ceva mai prezentă opinia că Gheorghiu-Dej a fost un personaj istoric cu influenţă mai degrabă pozitivă.

Elena Ceauşescu „beneficiază” de o receptare stereotipică şi care pare a confirma imaginea prin care umorul politic al anilor 80 a fixat-o în conştiinţa publică. 80, 2% dintre români o consideră un personaj cu o influenţă negativă asupra istoriei naţionale.

PERCEPŢIA ASUPRA REGIMULUI COMUNIST

-Există o doză îngrijorătoare de apreciere pozitivă a regimului comunist în România (sociologii numesc acest fenomen „comunism rezidual”):45, 5% dintre respondenţi consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru România, dar 44, 7% cred că a fost un lucru bun. Procentul celor care sunt de părere că a fost un lucru bun creşte o dată cu vârsta subiecţilor şi scad o dată cu creşterea nivelului de educaţie. Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cel mai scăzut grad de aprciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni.

- Explicaţia este legată de evaluarea nivelului de trai:44, 4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33, 6% cred că se trăia mai rău, 15, 6% că se trăia la fel (nonrăspunsuri 6, 4%). Opinia că se trăia mai bine e mai prezentă de la 50 de ani în sus, deci la segmentele demografice la care statutul asociat vârstei nu este probabil congruent cu cel socio-economic.

- Volumul mare de respondeţi care indică aprecierea pentru regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii cronice faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist din România în condiţiile în care acesta s-a remarcat, mai ales în anii `80, prin austeritatea extremă (lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii:alimente şi căldură). Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări trebuie interpretate aşadar în contextul mitizării unei perioade din urmă mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului. 

TEZAURUL PIERDUT

56, 9% dintre români consideră recuperarea tezaurului din Rusia o problemă „foarte importantă”, 27, 8% „importantă” şi abia 11, 1% văd recuperarea tezaurului ca o problemă „puţin importantă” şi „foarte puţin importantă”. Doar 4, 1% au ales varianta nu ştiu/nu răspund. Evident, în contextul crizei economice, cei mai mulţi români au căpătat interes faţă de chestiunea tezaurului românesc trimis la Moscova.

Darie Cristea:„Ceauşescu a jucat un rol pozitiv în istoria României pentru aproape jumătate din populaţie. Trebuie să ne gândim că, după 1989, a fost o demonizare a preşedintelui comunist. În bună măsură, este vorba şi de o lipsă de popularitate a felului în care astăzi se face politică. Cei care l-au împuşcat pe Ceauşescu în 1989 şi-au schimbat percepţia astăzi.“

Dezbatere Historia:De ce mai este popular Nicolae Ceauşescu? 

Personajul cel mai negativ perceput, dintre cei trei, este Elena Ceauşescu – cu 83 de procente nefavorabile. Avea o imagine publică negativă şi poate că i se dădea prea multă importanţă decât i se cuvine.

Dan Falcan:„Prin procentul mare al celor care au o părere bună despre Ceauşescu, oamenii acordă un vot de blam celor 25 de după comunism. Adevăraţii nostalgici după perioada comunistă sunt cei 12% în favoarea Elenei Ceauşescu. De asemenea, o mare parte a populaţiei a avut de beneficiat de pe urma lui Gheorghiu-Dej. În jurul lui Gheorghiu-Dej s-a creat mai degrabă un stereotip pozitiv, în comparaţie cu Ceauşescu. 

Ciprian Plăiaşu:„În timpul lui Gheorghiu-Dej avem colectivizarea, naţionalizarea. Abia în timpul lui Ceauşescu, în anii 64-65, ies din lagăre şi din închisori deţinuţii politici. Apoi, din 1965 până în 1980, Ceauşescu reuşeşte să se impună ca un personaj pozitiv, este perioada de glorie a comunismului.“

Potrivit sondajului INSCOP, regimul comunist a fost, pentru 45, 5%, un lucru bun pentru România, iar pentru 44, 7%-un lucru rău, o proporţie aproape egală. 

Darie Cristea:„Imprevizibilitatea zilei de mâine este percepţia unui procent mare al populaţiei României legat de sistemul politic, social şi economic de astăzi. Populaţia de pensionari au o anumită percepţie despre realitate – nu mai sunt în putere, îi depăşeşte tehnologia etc. Atunci apare un regret pentru societatea în care aveai posibilitatea să-ţi faci o casă, să duci un trai decent, pentru perioada comunistă.“

Dan Falcan:„Cei 45% care au o părere pozitivă despre comunism nu ar vota o restaurare a comunismului, dacă ar fi puşi în faţa situaţiei – da sau nu“. 

Darie Cristea:Dintre respondenţi, cei care au peste 50-60 de ani văd realitatea prin prisma copiilor lor, care sunt maturi acum şi care se confruntă cu imprevizibilul – fac şcoală şi ajung să lucreze în alte domenii sau nu reuşesc să se integreze pe piaţa muncii, sau îşi tot schimbă locul de muncă etc. 

Percepţia pozitivă asupra lui Ceauşescu este legată şi de prestaţia internaţională a lui Nicolae Ceauşescu. 

Ciprian Plăiaşu:„Dincolo de ce a făcut Ceauşescu pe plan extern, trebuie să ne raportăm şi la relaizătile sale pe plan intern – Transfăgărăşanul, metroul, fabricile. Aspectul de imagine creează impresia că se trăia mai bine pe vremea aceea.“

Ciprian Plăiaşu: „Un procent de 44, 7% dintre români sunt de părere că se trăia mai bine în comunism, deoarece aveai un loc de muncă, plecai în concediu prin sindicat, aveai siguranţă pe străzi, aveai putere de cumpărare. Comparativ cu prezentul, sunt posibilităţi mai multe, însă se şi munceşte mai mult.“

O altă temă abordată în dezbaterea Historia este aceea a tezaurului României care încă nu a fost recuperat din Rusia, deşi a fost trimis acolo în perioada Primului Război Mondial. 

Darie Cristea:Multă vreme, această problemă nu a fost de actualitate pentru România. Când se vorbeşte despre tezaur, oamenii înţeleg aur, bani, şi nu acte, poate. Aducerea în actualitate vine şi pe fondul crizei economice din prezent, când ne punem problema datoriilor faţă de FMI. Nu a fost niciodată o temă discutată în interiorul României. 

Barometrul „Adevărul despre România” este realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  -14 noiembrie 2013. Volumul eşantionului a fost de 1055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%