Torționarul de la Cernavodă
Al patrulea torţionar identificat de istorici va fi deferit justiţiei astăzi. Este vorba despre fostul comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă, un plugar înrolat de Securitate, despre care istoricii spun că a impus cel mai dur regim de detenţie într-o temniţă comunistă, scrie Digi24.
Istoricii spun că în patru luni cât a condus colonia, 115 deţinuţi şi-au găsit sfârşitul în chinuri groaznice. Andrei Muraru, preşedintele Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a făcut public numele celui de-al patrulea torționar:Florian Cormoș.
„Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm al patrulea nume din lotul de 35 de persoane, după Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, deferiți Parchetului anul trecut și pentru care s-a dispus deja începerea urmăririi penale și Iuliu Sebeștin, decedat cu puțin timp înainte de a fi trimisi în justiție. IICCMER a solicitat astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. Căpitanul în rezervă Florian Cormoș, astăzi 87 de ani, a săvârșit, din punctul de vedere al Institutului, infracțiuni contra umanității, în legătură cu persoanele internate administrativ și cu condamnații aflați în exercitarea pedepselor privative de libertate”, a precizat Andrei Muraru.
„Menționez că în conformitate cu prevederile noului Cod Penal, în cazul infracțiunilor contra umanității, prescripția nu înlătură răspunderea penală. Există dovezi clare care arată că Florian Cormoș a impus un regim de exterminare. Unicitatea acestui caz este dat de numărul mare de decese:115 de deținuți în numai patru luni. În plus a determinat un număr foarte mare de infirmități permanente”, a mai spus directorul Institutului.
Comunicat de presă IICCMER
Bucureşti, 11 februarie 2014 – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, cpt. (r) Florian Cormoş (87 de ani), pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
În urma investigațiilor desfășurate în ultimele luni, IICCMER a identificat o serie de probe care indică faptul că, în perioada în care cpt. (r) Florian Cormoş a îndeplinit funcția de comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă (20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953), acesta a săvârșit infracțiuni contra umanității în legătură cu persoanele internate administrativ și condamnații aflați în executarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute și pedepsite de art. 439 alin. 1 lit. j din Codul Penal. Cormoș a impus un regim de detenţie inuman pentru deţinuţi, regim care depășea ca duritate limitele impuse de regulamentul de organizare şi funcționare a Direcției Generale a Penitenciarelor.
Prin măsurile aplicate în calitatea sa de comandant al coloniei, cpt. (r) Florian Cormoș a impus un regim de viață și de muncă bazat pe restrângerea drepturilor condamnaților și internaților administrativi. Măsurile represive aplicate de cpt. (r) Cormoș au dus în final la decesul unui număr impresionant de deţinuţi, în timp ce numărul inapților pentru muncă a crescut simțitor. Bătăile până la spitalizare, încarcerarea pe perioade lungi doar în cămașă și lenjerie, obligarea inapților să muncească, înfometarea, munca fără oprire pentru 24 de ore, munca pe șantier pe timp de ger în îmbrăcăminte sumară au condus la o rată a mortalității de aproximativ 30 de decese lunar, precum și la creșterea numărului de inapți de muncă la 400 de persoane din totalul de 2500 de deținuți.
Regimul de detenţie aplicat în cadrul coloniei de muncă Cernavodă poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la condiţiile inumane la care erau supuse persoanele deținute. Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, identificate de către experţii IICCMER în arhiva primăriei Cernavodă, arhiva CNSAS sau arhiva Administrației Naționale a Penitenciarelor, în numai patru luni, între 20.12.1952 și 17.04.1953, perioadă în care cpt. (r) Florian Cormoș a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă-Columbia, aici au decedat cel puţin 115 deţinuţi, pentru o serie dintre decese existând probe ale suprimării vieții în mod direct.
Precizăm că din cele 115 cazuri de deces, luna cu cele mai multe decese a fost martie 1953, când şi-au pierdut viaţa nu mai puţin de 37 de deţinuţi. Aproximativ 29% dintre decese au fost înregistrate la grupa de vârstă 40-49 de ani, iar media de vărstă a tuturor celor decedaţi a fost de 42.8 ani. Din totalul deceselor înregistrate, cel mai tânăr decedat avea 20 de ani, iar cel mai în vârstă 66 de ani.
Faptul că la Cernavodă era organizat un adevărat lagăr de exterminare este confirmat și de cauzele morţii deținuților. Cercetătorii IICCMER au studiat actele de moarte şi alte documente aparținând celor 115 deţinuţi, pentru perioada de referință, și au constatat că aspectele consemnate se coroborează cu toate condițiile de existență menționate în documentele identificate în arhive ca și cauze ale deceselor frecvente la Cernavodă. O inventariere a deceselor, așa cum reiese din probatoriul administrat în prezenta speță, arată că acestea au fost determinate de distrofie grad III, asociată sau nu cu alte afecțiuni (49 de cazuri, respectiv 42%), sindrom carențial (41 de cazuri, respectiv 35%), bronchopneumonie (5 cazuri), boli de inimă (4 cazuri) și restul provocate de alte cauze (TBC, ocluzie intestinală, glomerulonefrită difuză acută bilaterală, nefroză, anemie, congestie pulmonară, cangrenă, dublă leziune, fracturi, edem pulmonar acut, embolie cerebrală, hepatită epidemică, urenie și îngheț).
Pornind de la dovezile administrate în cauză, Institutul conchide că, în intervalul 20.12.1952-17.04.1953, cpt. (r) Florian Cormoș se face vinovat din punct de vedere penal în mod direct de decesul a cel puțin 115 deținuți identificați până în prezent, urmare a regimului dur de detenție care a presupus:condiții carcerale mizerabile și inumane;rele tratamente;lipsa hranei adecvate;frigul extrem din barăci și aglomerarea excesivă;lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre;lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată;aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament;condițiile de muncă foarte grele la care erau supuși toți deținuții, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi. Deținuții nu erau echipați corespunzător pentru muncile efectuate, deși erau obligați să suporte condiții meteorologice extreme;scoaterea la muncă a celor ce sufereau de epilepsie;obligarea deținuților de a depăși norma de muncă și pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Între pedepsele aplicate se numără:izolarea (carcera) pe timp de iarnă a deţinuţilor, îmbrăcaţi sumar;bătăi cu pumnii, cazmaua, lopata, cureaua de la ventilatorul tractoarelor, pedepsirea unor deţinuţi de a sta cu picioarele în apa îngheţată, legarea unor deţinuţi de mâini şi ţinerea lor în timpul iernii în zăpadă şi carcere, dezbrăcaţi, folosirea unor instalaţii electrice pentru electrocutarea unor deţinuţi, alergarea cu cai a deţinuţilor, călcarea lor cu copitele, precum şi dezbrăcarea şi tăvălirea lor prin mărăcini, asasinarea prin împuşcare şi profanarea cadavrelor deţinuţilor.
Regimul de teroare impus de Cormoș reiese inclusiv din documentele unei anchete demarate de autoritățile comuniste în ianuarie 1953 împotriva sa, cuprinzând referate, constatări și mărturii ale deținuților, precum și dintr-o anchetă desfăşurată de Comisia de partid în anul 1968.
Probele referitoare la activitatea cpt. (r) Florian Cormoș, administrate de IICCMER și atașate denunțului transmis Parchetului, reprezintă documente de arhivă și mărturii. O serie de înscrisuri concludente au fost identificate de cercetătorii IICCMER în Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Arhivele Naţionale ale României – Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și Arhiva Primăriei Cernavodă.
Investigația în cazul Cormoș a fost coordonată de Florin Soare, expert-cercetător, sub îndrumarea lui Dan Mihai Țălnaru, director general în cadrul IICCMER.
„În calitatea sa de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă de pe traseul Canalului, Florian Cormoş a pus în aplicare, în mod direct şi cu intenţie, un regim de exterminare, cu scopul de a anihila fizic opozanții regimului sau pe cei considerați indezirabili din punct de vedere social. Acţionând pe cont propriu şi încălcând grav inclusiv reglementările vremii cu privire la condiţiile de detenţie şi muncă ale deţinuţilor, Florian Cormoş a instituit un regim de teroare căruia i-au căzut victime cel puţin 115 deţinuţi. Crimele, barbariile și atrocităţile pe care le-a comis în scurta perioadă în care a activat întrec astăzi orice imaginație, iar aceste acte sadice nu pot rămâne nepedepsite.” a precizat Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.
