Securiștii acuzați ar fi ordonat uciderea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați // UPDATE// Radu Preda: Amatorismul sistemului judiciar în materie de crime ale comunismului este înfiorător
UPDATE: Președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Radu Preda, a declarat la RFI că verdictul magistraților în procesul Ursu este de neînțeles: ”În primul rând, simbolic vorbind, este de neînțeles cum justiția română, fix la 30 de ani de la căderea comunismului, nu a reușit să-și însușească un minimal instrumentar în materie de judecare a unor asemenea cazuri și ia asemenea decizii, care dacă ar rămâne definitive, ar reprezenta o pată pe obrazul justiției post-comuniste”.
Ce înseamnă schimbarea încadrării juridice?
”Să înțelegem că pentru justiția din România, încadrarea crimelor comunismului este facultativă, că ea nu presupune nici o rigoare, că de fapt degeaba avem un Institut de Investigare a Crimelor Comunismului, câtă vreme crimele comunismului rămân o metaforă pentru doamnele și domnii judecători. Germania are și la ora actuală, la 70 și ceva de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, o Procuratură specială la nivel federal, care tratează chestiunile legate de crimele nazismului. Noi nu am reușit, cu toate că avem DIICOT, cu toate că avem DNA, n-am reușit să avem un Parchet specializat și nu avem nici un corp corespunzător de judecători, care să știe despre ce este vorba atunci când vorbim cu adevărat despre crimele comunismului. Deci amatorismul sistemului judiciar în materie de crime ale comunismului este înfiorător”, spune Radu Preda.
ȘTIREA INIȚIALĂ
La ultimul termen din proces, procurorii au cerut pedeapsa maximă pentru cei doi foști ofițeri de securitate. Dacă inițial procurorul a cerut închisoare pe viață, pentru că cei doi au peste 60 de ani, a decis să solicite instanței detenție pentru 25 de ani. Procurorii militari susțin că cei doi au exercitat acțiuni represive și sistematice asupra lui Gheorghe Ursu, acțiuni care „au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață”, informează adevarul.ro.
Cei doi inculpați au susținut în fața judecătorilor că sunt nevinovați, iar curtea le-a dat câștig de cauză.
„Eu am îndeplinit comenzi primite. Nu făceam niciun act pe lângă comenzile primite,” s-a apărat Hodiș.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci șeful Miliției din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, și Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deținutul de drept comun Marin Clită a ieșit din pușcărie după nouă ani, pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.
Cine a fost Gheorghe Ursu
Inginerul Gheorghe Ursu (foto sus) este unul dintre cei mai cunoscuți luptători împotriva regimului comunist. La începutul anilor 80, trimitea scrisori la Europa Liberă, afișa manifeste împotriva lui Ceaușescu și încerca să creeze o rezistență intelectuală împreună cu prietenii săi, Dan Deșliu, Nina Cassian, Geo Bogza și Radu Cosașu. A fost arestat în 21 septembrie 1985 pentru că a refuzat să-și toarne prietenii la Securitate. A murit la 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
Pentru a încerca să evite un caz de persecuție politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internațional regimului Ceaușescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deținuți de drept comun, Marian Clită și Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securiști să exercite acte de violență asupra lui.
