Se implinesc 10 ani de la atentatele din 11 Septembrie

Atentatele de la 11 septembrie 2001, considerate cele mai sângeroase din istorie, au fost comise de 19 terorişti din reţeaua al-Qaida, care au deturnat patru avioane, lovind turnurile World Trade Center din New York şi clădirea Pentagonului, situată în apropiere de Washington, relatează AFP.

Bilanţul victimelor atentatelor s-a ridicat la 2.978 de morţi, dintre care 2.749 la New York.

Turnurile gemene ale World Trade Center, cei mai înalţi zgârie-nori din New York, au fost lovite la un interval de câteva minute de două dintre avioanele deturnate.

Primul aparat, un Boeing 767 al companiei American Airlines, având 92 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, a lovit primul turn la ora locală 8:46 (15:46 ora României), distrugând etajele superioare ale clădirii.

La ora locală 9:03 (16:03 ora României), al doilea Boeing, model 767, aparţinând companiei United Airlines şi având 65 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, a lovit cel de-al doilea turn al World Trade Center, un eveniment care a fost transmis în direct de posturile de televiziune din întreaga lume.

La ora locală 9:43 (16:43 ora României), un Boeing 757 al companiei American Airlines, cu 64 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, s-a prăbuşit peste Pentagon, provocând pagube însemnate la faţada vestică a clădirii Ministerului american al Apărării.

Un al patrulea aparat Boeing 757, al companiei United Airlines, care transporta 44 de persoane la bord, dintre care patru terorişti, s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania, în estul ţării. Obiectivul precis al teroriştilor a rămas, până astăzi, necunoscut, la fel ca şi împrejurările exacte ale producerii catastrofei. Se pare că unii pasageri, informaţi prin telefonul mobil despre evenimentele din New York, i-au atacat pe terorişti.

Cele două turnuri ale World Trade Center s-au prăbuşit unul după celălalt, turnul sudic la ora locală 10:05 (17:05 ora României), iar cel nordic la 10:28 (17:28 ora României). Sub dărâmături au fost prinse sute de persoane care nu putuseră fi evacuate şi mulţi salvatori, în timp ce întregul cartier Manhattan a fost acoperit de un nor de fum negru şi de praf.

Preşedintele George W. Bush, care în momentul producerii atentatelor vizita o şcoală din Florida, a fost condus la o bază militară, din motive de securitate. Reîntors la Washington în cursul aceleiaşi seri, el şi-a afirmat hotărârea de a-i pedepsi pe autorii acestor "atentate ruşinoase", subliniind că nu va face nici o diferenţă între "teroriştii care au comis aceste acte şi cei care îi protejează".

Un bilanţ la zece ani

La zece ani după atentatele de la 11 septembrie, Statele Unite luptă în continuare cu consecinţele acestora, confruntându-se cu două războaie costisitoare şi pierzând pentru totdeauna iluzia de a fi o superputere inatacabilă, relatează AFP.

Osama ben Laden a fost ucis în mai, dar bilanţul rămâne foarte mare pentru America.

Aproape 100.000 de militari americani se află în continuare în Afganistan. Aproximativ 7.500 de militari americani şi ai ţărilor aliate au murit în acest război şi în cel din Irak, două conflicte finanţate prin împrumuturi care au contribuit la creşterea datoriei americane.

La 10 septembrie 2001, Statele Unite erau incontestabila superputere mondială. Finanţele lor erau bune după ani de creştere economică, iar optimismul era evident.

La 11 septembrie, lumea asistă însă la prăbuşirea turnurilor gemene din Manhattan şi la atacul împotriva Pentagonului. Patru avioane au fost deturnate de 19 bărbaţi, vizând aproape simultan simbolurile economic, politic şi militar ale superputerii americane (al patrulea avion, îndreptat spre Washington, s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania).

În seara de 11 septembrie, aproape 3.000 de persoane fuseseră ucise, iar americanii pierduseră sentimentul că sunt în siguranţă în interiorul frontierelor lor.

"Aceasta a fost o mare victorie pentru ben Laden", consideră Julian Zelizer, expert în istorie politică la universitatea Princeton. "Ca act de terorism, act criminal, acesta a fost un succes. Acesta a dezvăluit un milion de lacune în sistemul de securitate naţională, a fost catastrofal pentru ţară, atât din punct de vedere psihologic cât şi al pierderilor de vieţi".

În opinia unor analişti, decizia americană de a lansa fără a aştepta un război împotriva terorismului a antrenat consecinţe şi mai nefaste decât atentatele.

"A existat un moment, cauzat de un fel de sindrom naţional de stres posttraumatic, în care Statele Unite au acceptat toate reacţiile exagerate ale administraţiei (George W.) Bush", explică David Rothkopf, din cadrul organizaţiei Carnegie Endowment for International Peace.

"Acest lucru a transmis un mesaj de panică, de reacţie exagerată, am făcut concesii asupra valorilor noastre şi, în final, acest lucru a făcut mai mult rău Statelor Unite decât a făcut ben Laden", apreciază el. "Acesta este obiectivul terorismului: să acţioneze şi să spere că va genera un răspuns al inamicului care să provoace în final mai multe pagube decât actul iniţial".

Într-un discurs în faţa Congresului, George W. Bush şi-a luat angajamentul ca teroriştii să nu mai poată dormi niciodată liniştiţi. Şi a lansat un apel către întreaga lume:"fie sunteţi cu noi, fie sunteţi împotriva noastră".

Au urmat zece ani de conflict afgan, o invazie a Irakului care a îndepărtat Washingtonul de aliaţii săi, abuzurile comise asupra deţinuţilor la Abu Ghraib, în Irak, care au degradat imaginea SUA.

Interogatoriile brutale ale suspecţilor de terorism, încarcerarea la Guantanamo a "combatanţilor inamici" cu care clasa politică americană nu mai ştia ce să facă au pus sub semnul întrebării unele dintre principiile pe care se fundamentează Constituţia.

În plus, datoria de miliarde de dolari antrenată de războaiele americane a agravat criza economică.

Pe termen lung, însă, opinia istoricilor privind impactul atentatelor de la 11 septembrie este mai echilibrată.

Sistemul politic democratic american a supravieţuit, chiar dacă unii acuză Patriot Act că a limitat libertăţile.

America a devenit o ţară mai sigură, consolidând securitatea aeriană şi restructurând serviciile de informaţii. Mai multe comploturi au fost dejucate şi nici un atac terorist de amploare nu a mai avut loc pe teritoriul american.

După zece ani, visele grandioase ale jihadului internaţional alimentate de ben Laden nu s-au concretizat.

"El nu a apărut ca un fel de lider internaţional. El a fost ucis, iar primăvara arabă a trimis un mesaj potrivit căruia fundamentalismul islamic nu este singura dorinţă a popoarelor din această regiune", notează Julian Zelizer.

Şi după zece ani de "război împotriva terorismului", cea mai mare ameninţare împotriva securităţii şi a superputerii americane ar putea să nu fie chiar terorismul.

"11 septembrie este un eveniment important, dar nu este la originea unor schimbări geopolitice sau geoeconomice majore", explică Rothkopf.

În opinia sa, creşterea economică, diplomatică şi strategică a Chinei, Indiei şi Braziliei vor contribui mai mult la diminuarea puterii americane decât a făcut-o ben Laden.

Alte ameninţări la adresa preeminenţei occidentale sunt datoria publică, şomajul şi îmbătrânirea.