„Să nu uităm! 23 august” - Ziua europeană de comemorare a victimelor regimurilor totalitare și autoritare

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (I.N.S.T.) al Academiei Române se alătură campaniei „Să nu uităm! 23 august” prin care se marchează Ziua europeană de comemorare a victimelor regimurilor totalitare și autoritare, respectiv Ziua națională a comemorării victimelor fascismului și comunismului.

Se împlinesc 84 de la momentul în care cele două principale puteri totalitare ale Europei, Germania nazistă și Uniunea Sovietică, au semnat la Moscova un Pact de neagresiune, cunoscut și sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov (după numele miniștrilor de Externe german și sovietic) sau Pactul Hitler-Stalin. Înțelegerea sovieto-germană era însoțită de un protocol secret în patru puncte, prin care teritorii vaste din România (Basarabia), Polonia, Finlanda și Statele baltice urmau a fi împărțite între cele două dictaturi totalitare. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost pus în aplicare prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă la 1 septembrie 1939, în acest fel fiind declanșat Al Doilea Război Mondial, ulterior ocuparea de către Uniunea Sovietică a regiunilor răsăritene ale statului polonez. În baza aceleiași înțelegeri odioase între cei doi dictatori, Hitler și Stalin, România Mare a fost dezmembrată, iar Statele baltice au fost ocupate de Armata Roșie în vara anului 1940, precizează un comunicat al I.N.S.T.

Înțelegerea secretă dintre Hitler și Stalin a deschis calea unui lanț dramatic de evenimente istorice, precum: deportări și crime în masă, crime de război, Holocaust, purificări etnice. Ocuparea Europei de est la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial de către Uniunea Sovietică a însemnat un val uriaș de represiune, fenomen cunoscut și sub numele de „Gulag”. Zeci de milioane de oameni au murit sau au avut de suferit ca urmare a Pactului Hitler-Stalin, însă dramele umane nu pot fi cuantificate prin cifre, oricât de mari ar fi acestea.

Conform comunicatului citat, I.N.S.T. își reafirmă convingerea că democrația nu poate fi construită și apărată prin amnezie ori indiferență, iar păstrarea vie a memoriei trecutului este o datorie a întregii societăți, nu doar a comunității istoricilor. Cultura istorică a unei națiuni trebuie să fie o preocupare publică importantă, deoarece ea poate funcționa ca un baraj eficient și durabil împotriva extremismului și populismului xenofob, tot mai prezent în societățile europene actuale.

_{Foto sus:
Veaceslav Molotov semnează Pactul de neagresiune cu Germania
nazistă, în prezența lui Iosif Stalin (foto: Wikimedia Commons)}