„Prinţul Negru al Ţării Româneşti“. Cercetătorii din Cluj, Iaşi şi Bucureşti dezleagă misterul unui voievod îngropat la Curtea de Argeş
Cercetătorii susţin că voievodul îngropat la Curtea de Argeş ar putea fi unul dintre fiii lui Basarab I. Ar fi murit la circa 40 de ani, între 1340-1350, ar fi avut ochii, părul şi tenul închise la culoare şi ar fi fost catolic. Rămân un mister de ce mormântul acestuia a fost atât de ascuns şi ce semnifică inscripţia de pe un inel găsit în mormântul său, inel similar ca aspect cu cel al Prinţul Negru al Angliei, contemporan cu domnitorul român.
Cercetătorii români rescriu istoria şi spun că sub Biserica de la Curtea de Argeş ar putea fi înmormântat unul dintre fiii lui Barasab I, şi nu, cum se credea până acum, unul dintre nepoţii lui Basarab-Vladislav I/Vlaicu Vodă (1364-c. 1376) şi Radu I (c. 1376-c. 1383). Bărbatul îngropat acolo ar fi avut circa 40 de ani, nu mai mult de 1, 70 metri înălţime, ochi, păr şi ten de culoare închise. Dinspre mamă ar fi avut origini germanice sau nord-indiene şi nu cumane, cum susţin unii istorici români.
„Defunctul a decedat cu puţin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeş II (n.r. cum numesc istoricii biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350. El a fost înmormântat în Biserica Argeş I care datează din anii 1230-1260 (n.r. Biserica I este biserica peste care a fost construită actualul lăcaş) şi e vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiţi ai lui Basarab I, amintiţi într-un document din 1335. Nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunităţi sau indivizi de origine cumană“, afirmă cercetătorul clujean, Alexandru Simon, co-autor al studiului prezentat.
Acestea au fost concluziile evidenţiate, zilele trecute, într-o conferinţă la Academia Română, moderată de Alexandru Vulpe.
Acesta este cercetător la Academia Română, Centrul de Studii Transilvane din cadrul UBB, Centrul pentru Studierea Populaţiei), co-autor alături de Adrian Ioniţă (Academia Română, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti) şi Beatrice Kelemen (Universitatea Babeş-Bolyai, Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe) al recentului studiu asupra mormântului de la Curtea de Argeş.
Domnii români, „ţărani înstăriţi care împărţeau dreptatea de pe prispă“
Simon mai spune că înainte de descoperirea mormântului 10 se credea că domnii români au fost, la începuturi, „nişte ţărani mai înstăriţi care împărţeau dreptatea de pe prispă“ şi că lucrurile s-au schimbat după 1920, când s-a săpat pentru prima dată acolo. Metodele folosite de cercetători ca să răspundă întrebării pe care istoricii şi-o pun de mult timp legat de cine este îngropat la Curtea de Argeş au fost cele de ADN şi Carbon 14.
Cine e îngropat acolo?
Cercetătoarea Beatrice Kelemen spune că în 2012 s-au recoltat trei probe biologice de la bărbatul îngropat în mormântul 10-un os de la picior, o falangă şi o măsea. Osul şi falanga au fost folosite pentru analiza de Carbon 14 la Miami (Beta Analytic, locul unde s-a făcut testul), iar din măsea a fost extras ADN-ul . Segmentele alese de ADN din cromozoni au fost „citite“ în Coreea.
„Extracţia şi amplificările ADN au fost efectuate de către mine şi doctoranda Ioana Rusu în laboratorul nostru de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe“, susţine cercetătoarea.
De ce a fost ascuns mormântul?
Ce e interesant e că mormântul defunctului de la Argeş a fost ascuns, dovadă sunt numeroasele straturi de pietriş de deasupra mormântului. Din asta, istoricii deduc că bărbatul înmormântat acolo este probabil unul din fiii lui Basarab I de care nu trebuia să se mai ştie.
Continuarea articolului pe adevarul.ro
