Perspectiva centenarilor: istoricul Neagu Djuvara dezbate despre democrație cu scriitorul sloven Boris Pahor jpeg

Perspectiva centenarilor: istoricul Neagu Djuvara dezbate despre democrație cu scriitorul sloven Boris Pahor

Neagu Djuvara (96 de ani) și Boris Pahor (99 de ani) se află în fața publicului bucureștean, de la ora 17.30, la Biblioteca Națională pentru a vorbi despre libertate, democrație și identitate. Evenimentul este organizat de Ambasada Sloveniei în parteneriat cu ICR.

UPDATE 19.21Dezbaterea se încheie cu întrebarea:Putem să învăţăm din greşelile trecutului?

"Eu nu mă simt liber în România acum, ci confruntat cu o mulţime de probleme insolubile", spune Neagu Djuvara.

"Da, istoria nu este cea care să ne înveţe cum să ne trăim viaţa, din păcate", intervine Pahor. "Trebuie să luptăm în continuare, fiecare dintre noi, pentru libertate."

UPDATE 19.09Boris Pahor:"Libertatea este în continuare ceva ce trebuie cucerit. În capitalism, în plină criza, poţi să rămâi fără loc de muncă. Şi-atunci, ce faci cu libertatea, cum o gestionezi? De fiecare dată când spun asta, mi se spune că sunt de stânga. Trebuie însă să trezim oamenii, să stârnim o revoluţie, dar nu una prin revolte autodistructive. O revoluţie de catifea. Pentru că ceea ce se întâmplă astăzi cu cei care sunt nevoiţi să muncească din greu pentru a putea supravieţui de pe o zi pe alta nu înseamnă libertate."

UPDATE 18.57Interpretarea trecutului din perspectiva prezentului împuţinează istoria?, întreabă Carmen Muşat.

Boris Pahor:"Necropola, una dintre cărţile pe care le-am scris, poartă numele unui lagăr. Am fost deportat iîn patru lagăre. Aş putea spune că lagărele sunt un fel de unitate de loc şi de timp în cărţile mele.

Trebuie să facem o observaţie. Există, pe de o parte, Holocaustul, o tragedie, oameni care sunt duşi cu trenul şi apoi arşi la crematoriu pentru a ieşi ca cenuşă pe coşuri. Iată o imagine de istorie adevarată.

Pe de altă parte, există lagărele de muncă în care când ajungeai erai ras peste tot şi ţi se dădea o pijama cu dungi. Noi, cei ajunşi aici, eram vinovaţi de faptul că ne opusesem nazismului. Aveam un triunghi roşu cusut pe haine şi o literă care arata că sunt italian. Pentru că nu voiam să mor în lagăr ca italian, le-am spus că sunt iugoslav.

E interesant de menţionat că oamenii din aceste lagăre erau ruşi, polonezi, sloveni, belgieni, francezi, canadieni, spanioli care fugiseră de groaza lui Franco. Trei milioane de oameni au murit în lagărele de concetrare din Germania fie de foame, fie de boală.

Nu vreau să fac o diferenţiere între lagărele de exterminare şi cele de concentrare, nu sunt antisemit - aşa cum sunt acuzat de unii - ci doar să spun că nu trebuie să uităm nici de aceşti oameni care au murit în lagărele de concetrare."

UPDATE 18.36Boris Pahor:"Nu e nevoie să pierzi identitatea proprie dacă vorbeşti şi engleza, de exemplu, mai spune Pahor, cu trimitere la fenomemul globalizării. Cred că tinerii de azi trebuie să rămână fideli propriei limbi, propriei istorii şi chiar a propriei geografii pentru a putea deveni cetăţeni ai lumii. Economia, presiunea capitalului, a băncilor nu au nimic de-a face cu o identitate profundă."

UPDATE 18.28Boris Pahor vorbeşte despre identitate:"După sfârşitul primului răbzoi mondial, m-am văzut deodată la 7 ani confruntat cu fasciştii care distrugeau tot ce era sloven. La Trieste, se vorbea italiana şi, a doua limbă, era slovena. Iar fasciştii au retezat tot ce era sloven, de la şcoli, la ziare. Cărţilor li s-a dat foc. S-a interzis chiar vorbirea limbii slovene pe stradă. Am studiat în italiana. Deci, pentru a-mi păstra identitatea, a trebuit să fac lucruri interzise. Mergeam în afara oraşului ca să citesc o carte în slovenă. Iar din momentul arestării mele, când am fost deportat în lagăr, identitatea mea a devenit pur şi simplu un şir de numere."

UPDATE 18.20Djuvara:"Sunt conştient că sunt român de când bunicul meu s-a supărat că vorbeam prea mult în franţuzeşte. Aşa că am luat măsuri. Am cumpărat o carte cu poeziile lui Eminescu şi am cărat-o cu mine peste tot, inclusiv în cei 22 de ani de sedere din Africa! Peste graniţe, i-am avut alături de mine pe Eminescu şi Biblia, şlefuită de Gala Galaction."

Se aplaudă.

"Aşadar, datorez faptul că vorbesc frumos româneşte lui Eminescu!", continuă Djuvara. Şi peste tot în lume am ţinut să apăr identitatea mea de român."

UPDATE 18.15Neagu Djuvara s-a hotărât: Voi vorbi în româneşte! De când eram mic copil am avut de-a face cu graniţele. La vârsta de un an deja făceam un periplu în Vest. Am traversat Rusia în ultima fază a bolşevismului ca să ajungem în Franţa. A fost miracolul vieţii mele. Dumnezeu m-a scos din Rusia în 1917 şi, mai târziu, din România în 1944."

UPDATE 18.10Neagu Djuvara glumeşte şi nu știe dacă să răspundă în franceză sau în română fiindcă nu-i funcţionează casca de traducere. Unde se ascunde traducătorul?, râde Djuvara.Cineva urcă pe scenă şi îi dă o cască. "Bine, bine, dar cu poporul ce facem?", întreabă Djuvara. Cei din sală râd şi îi spun să vorbească în franceză.

UPDATE 18.03Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator Cultural, moderatoarea dezbaterii, a luat cuvântul. "Democraţie fără memorie nu se poate. Aş porni dezbaterea de aici. Cât de importantă este memoria pentru construitea identităţii? Câte frontiere trece un om pentru a se construi sau regăsi pe sine?"

UPDATE 18.00Ambasadoarea Sloveniei în România mulţumeşte publicului că a venit la "întâlnirea cu aceşti doi intelectuali charismatici". Boris Pahor poartă un pulover bleu ciel şi un sacou gri, iar Neagru Djuvara e în costum bleumarin, cu cravata grena.

UPDATE 17.55În sala centrală a Bibliotecii Naţionale s-au adunat peste o sută de oameni. Scriitorul sloven Boris Pahor acordă interviuri. În hol sunt expuse fotografii de arhiva cu Pahor, precum şi cărţile acestuia. Literatura sa, în mare măsură autobiografică, este mărturia deportării în lagărele naziste din Alsacia.

Scriitor sloven cu cetățenie italiană, Boris Pahoreste născut în anul 1913. A fost martor al evenimentelor din Italia fascistă. Scriitorul a fost deportat, în 1944, în lagărele naziste din Alsacia (Natzweiler-Struthof) și Germania (Dachau, Mittelbau-Dora, Bergen-Belsen), aceste experiențe constituind tema operei sale. Este unul dintre candidații Premiului Nobel pentru Literatură.

La 99 de ani, Boris Pahor a venit singur cu avionul spre București.

Istoric, diplomat, filosof, jurnalist și romancier, Neagu Djuvara(n. 1916 la București, într-o familie de origine aromână) este unul dintre cei mai citiți autori români. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în anul 1943, Djuvara este trimis de Maresalul Antonescu curier diplomatic la Stockholm în dimineata zilei de 23 august 1944, în vederea reluării negocierilor de armistițiu cu Uniunea Sovietică. Nu mai revine în România până în anul 1990.

Dezbaterea este organizată de Ambasada Republicii Slovenia la București în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Biblioteca Națională a României, Facultatea de Științe Politice și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București.

Sursa:www.adevarul.ro