Papa Benedict al XVI lea, de la liberalism la conservatorism jpeg

Papa Benedict al XVI-lea, de la liberalism la conservatorism

­čôü Istorie recent─â
Autor: Andreea Lup┼čor

S─âpt─âm├óna trecut─â, Papa Benedict al XVI-lea a ╚Öocat lumea anun╚Ť├óndu-╚Öi demisia. De atunci, decizia a fost comentat─â ╚Öi analizat─â ne├«ncetat. Edward Stourton, de la BBC, argumenteaz─â c─â decizia lui Benedict al XVI-lea, care a evoluat de la un t├ón─âr preot liberal la pontif conservator, relev─â urme ale radicalismului care l-a caracterizat mai demult.

Papa Benedict al XVI-lea e un conservator pur, care crede c─â tradi╚Ťia reflect─â adev─ârurile importante ale vie╚Ťii ╚Öi c─â ea ar trebui s─â fie respectat─â. De aceea, anun╚Ťul demisiei sale, o decizie care pune cap─ât unei tradi╚Ťii papale vechi de secole, a fost un adev─ârat ╚Öoc ├«n lumea catolic─â, dar nu numai.

Cel mai important element al carierei lui Benedict al XVI-lea a fost transformarea sa din anii '60, de la un cleric liberal-radical la unul conservator

├Än 1962, Papa Ioan XXII deschidea Conciliul Vatican II, ce avea ca scop transformarea Bisericii Romano-Catolice, pentru ca aceasta s─â poat─â face fa╚Ť─â transform─ârilor secolului XX. Ca urmare, Conciliul a introdus o serie de reforme care au ar─âtat c─â Biserica Catolic─â era deschis─â la inova╚Ťie: a permis ca slujbele s─â fie ╚Ťinute ├«n limbile na╚Ťionale (├«n locul tradi╚Ťionalei limbi latine), a subliniat datoria Bisericii fa╚Ť─â de s─âraci ╚Öi, pentru prima oar─â, a recunoscut dreptul universal la libertate religioas─â.

vatican II jpg jpeg

Joseph Ratzinger era atunci consilier teologic al Cardinalului Frings, arhiepiscop de K├Âln ╚Öi unul din liderii grupului de clerici moderni╚Öti. ├Äntr-un interviu acordat mul╚Ťi ani dup─â aceea, viitorul Pap─â declara c─â, ├«n acea vreme, credea c─â teologia trebuie s─â se debaraseze de vechea sa armur─â pentru a face fa╚Ť─â prezentului ├«ntr-o manier─â mai deschis─â.

├Än 1966, dup─â sf├ór╚Öitul Conciliului, Joseph Ratzinger a acceptat un nou post academic la Universitatea din T├╝bingen, care era atunci centrul teologiei liberale din Germania. Astfel, viitorul Pap─â a ajuns s─â fie martor direct al revoltelor studen╚Ťe╚Öti care au paralizat Europa Occidental─â ╚Öi Statele Unite ├«n 1968.

Aceast─â experien╚Ť─â avea s─â-i schimbe via╚Ťa. Ani mai t├órziu, el ├«╚Öi aducea aminte c─â a fost traumatizat c├ónd a v─âzut c─â un grup de studen╚Ťi la teologie din T├╝bingen au scris pe o pancart─â c─â Noul Testament e un document al inumanit─â╚Ťii ╚Öi o ├«n╚Öel─âtorie a maselor ╚Öi c─â Crucea lui Iisus nu e altceva dec├ót o expresie a glorific─ârii sado-masochiste a durerii.

Ratzinger a primit postul la Tubingen datorită lui Hans Kung. În timp ce Ratzinger, avea să evolueze către un conservatorism pur, Kung a devenit cel mai proeminent disident catolic. Kung și-a pierdut dreptul de apreda teologie catolică în 1979, după ce a pus la îndoială infailibilitatea papală.

C─âr╚Ťile lui Kung, v├óndute ├«n milioane de exemplare, au p─âstrat de-a lungul anilor, tonul critic la adresa papalit─â╚Ťii. Cu toate acestea, Ratzinger, dup─â ce a devenit Pap─â, a acceptat s─â se ├«nt├ólneasc─â cu vechiul s─âu coleg.

Ratzinger, care crescuse ├«n Germania anilor '30, ├«n╚Ťelegea pericolul regimurilor totalitare ╚Öi percepea drept amenin╚Ťare totalitarismul de st├ónga pe care l-a intuit ├«n spiritul revolu╚Ťionar al anilor '60. El avea s─â declare c─â a v─âzut atunci c─â se contureaz─â un nou curent, ÔÇ×├«n care ideologiile fanatice se folosesc de spiritul cre╚Ötinismului... Aici am v─âzut foarte clar c─â avea loc un abuz al Bisericii ╚Öi al credin╚Ťei, care erau folosite ca instrumente ale puterii.ÔÇŁ

Foto:Ratzinger în 1959, când era profesor de teologie

1969 0 jpg jpeg

├Än aceste condi╚Ťii, vechiul liberal a ajuns la concluzia c─â singura solu╚Ťie era ├«ntoarcerea la tradi╚Ťie. Noul s─âu conservatorism l-a adus la Vatican, unde Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit, ├«n 1981, Prefect al Congrega╚Ťiei pentru Doctrina Credin╚Ťei, institu╚Ťia care se ocup─â cu p─âstrarea ╚Öi promovarea ├«nv─â╚Ť─âturii catolice. Modul ├«n care i-a comb─âtut pe teologii care contestau ├«nv─â╚Ť─âtura ortodox─â i-a adus porecla de ÔÇ×Cardinalul PanzerÔÇŁ.

Decizia lui Benedict al XVI-lea de a demisiona sugereaz─â c─â radicalismul s─âu din tinere╚Ťe nu a disp─ârut. Predecesorul s─âu, Papa Ioan Paul al II-lea, s-a chinuit p├ón─â la sf├ór╚Öit ├«n func╚Ťia sa, ar─ât├ónd un curaj impresionant ├«n fa╚Ťa suferin╚Ťelor fizice. Sacrificiul de sine pe care Ioan Paul al II-lea l-a f─âcut ├«n numele func╚Ťiei sale a contribuit la legenda sa ╚Öi a f─âcut din el un model pentru viitorii suverani pontifi. Papa Benedict al XVI-lea a tr─âit mereu ├«n umbra predecesorului s─âu, dar prin demisia sa el poate oferi acum un model alternativ viitorilor papi. Acum, chiar ╚Öi inamicii ╚Öi criticii s─âi au recunoscut c─â el este un om umil ╚Öi c─â este motivat, ├«nainte de toate, de dorin╚Ťa de a servi Biserica. Iar demisia lui Benedict arat─â c─â, uneori, Biserica poate fi servit─â ╚Öi prin recunoa╚Öterea fragilit─â╚Ťii umane, c─âreia nu i se poate sustrage nici m─âcar Papa.

Sursa:http://www.bbc.co.uk/