O reședință luxoasă, de 4.500 de metri pătrați, descoperită într-o fortăreață romană de pe malul Dunării
Arheologii polonezi au scos la iveală ceea ce ar putea fi reședința luxoasă a comandantului unei legiuni romane, în vechea fortăreață Novae, situată pe malul Dunării, în Bulgaria. Clădirea avea inițial aproximativ 4.500 de metri pătrați, fiind a treia ca mărime din tabăra militară, după sediul comandamentului și spital.
Clădirea monumentală avea băi luxoase, pereți decorați cu picturi, pardoseli elaborate, sculpturi și altare cu inscripții. Primele indicii arată că edificiul ar fi fost praetorium — reședința legatului, ofițerul care comanda întreaga legiune, informează Science in Poland.
Situată în nordul Bulgariei, Novae a fost un important centru militar roman și bizantin, servind drept bază pentru Legiunea I Italica (Legio I Italica), înființată în secolul I d.Hr. O echipă mixtă de arheologi polonezi și bulgari cercetează situl încă din 1960. În prezent, trei expediții poloneze desfășoară săpături aici, printre care și o echipă a Centrului de Cercetare a Antichităților din Europa de Sud-Est, din cadrul Universității din Varșovia.
În interior, arheologii au descoperit vestigiile unui complex de băi de mari dimensiuni, fragmente de tencuială pictată, o pardoseală elaborată din cărămizi colorate, sculpturi neobișnuite și altare inscripționate. Printre obiectele recuperate se numără și fragmente de mobilier din bronz, statuete și ceramică de preț.
„Am cercetat până acum o suprafață de 3.000 de metri pătrați, însă clădirea avea inițial 4.500 de metri pătrați. Cel mai probabil, era praetorium, adică reședința legatului legiunii (Legatus Legionis), generalul care comanda întreaga unitate — ochii și urechile lui Cezar, responsabil să se asigure că legiunea nu se răzvrătește”, explică profesorul Piotr Dyczek, directorul Centrului de Cercetare a Antichităților din Europa de Sud-Est al Universității din Varșovia.
„În fortărețele romane, foarte puțini oameni aveau băi private. În mod obișnuit, existau băi comune, destinate întregii legiuni. În principiu, doar legatul putea dispune de un complex propriu de băi, de asemenea dimensiuni. Ipoteza trebuie încă verificată, dar toate indiciile duc spre o reședință, mai ales că dotările erau luxoase. Am găsit fragmente de mobilier din bronz, diverse statuete și ceramică deosebit de valoroasă”, a adăugat arheologul.
Planurile multor tabere militare romane sunt deja cunoscute, inclusiv ale celor din Bulgaria. În numeroase cazuri, însă, peste vestigiile antice au fost construite orașe moderne, ceea ce face imposibilă excavarea integrală a siturilor.
„Avem foarte puține exemple de reședințe de mari dimensiuni care să poată fi atribuite legatilor. De fapt, niciuna nu a fost descoperită integral până acum; toate au fost reconstituite pe baza unor fragmente. Dacă ipotezele noastre se confirmă, vom avea prima clădire de acest tip cercetată în întregime”, afirmă Dyczek.
Urme ale avarilor, descoperite pentru prima dată la Novae
Săpăturile au scos la iveală și dovezi care aruncă o nouă lumină asupra unei perioade mult mai târzii din istoria sitului. Pentru prima dată, arheologii au descoperit vestigii ale unor clădiri din Antichitatea târzie asociate avarilor, un popor nomad care a ajuns în Europa la mijlocul secolului al VI-lea.
Descoperirea ar putea contribui la o mai bună înțelegere a deplasării avarilor către sud de Dunăre.
„Așezările lor din zona actualei Bulgarii sunt mici, ceea ce sugerează că au rămas puțin timp în aceste locuri. Locuințele avarilor au caracteristici distincte: sunt parțial adâncite în pământ și au fiecare câte o sobă. Am descoperit o casă foarte mare, care a fost, cel mai probabil, locuința conducătorului, precum și câteva case mici, de aproximativ cinci metri pătrați fiecare, toate prevăzute cu vetre. Pe lângă acestea, am găsit un cercel avar extrem de rar. Este, de fapt, prima descoperire de acest fel din nordul Bulgariei”, spune arheologul Universității din Varșovia.
O figurină a zeului egiptean Priapus și alte artefacte rare
Printre descoperirile deosebite se numără și o mică figurină din bronz reprezentându-l pe zeul egiptean Priapus. Până în prezent, în regiunea Dunării de Jos sunt cunoscute doar cinci artefacte similare.
„La Novae avem dovezi ale unor culte egiptene, ceea ce ar putea indica faptul că, în acea perioadă, în componența legiunii se aflau oameni care avuseseră contacte cu Orientul Mijlociu”, afirmă Dyczek.
Arheologii au mai descoperit două altare cu inscripții, dintre care unul s-a păstrat aproape intact, cu textul integral. Printre celelalte artefacte se numără capul zeului Mithra, un fragment dintr-un cap de marmură provenit de la un portret oficial al unui împărat și un element arhitectural neobișnuit, în formă de con de pin, întâlnit foarte rar în regiunea Dunării de Jos.
Scăderea nivelului Dunării ar putea dezvălui locul vechiului port
Între timp, scăderea nivelului apelor Dunării le-a permis arheologilor să cerceteze zone care, în mod obișnuit, se află sub apă. Specialiștii documentează elemente arhitecturale antice, fragmente de ceramică și țigle de acoperiș scoase la iveală de retragerea apelor.
Descoperirile ar putea contribui la elucidarea unuia dintre marile mistere ale sitului Novae: locul în care se afla portul antic al așezării.
Foto sus: Cercetări pe malul Dunării (© Krzysztof Narloch / Universitatea din Varșovia)
Mai multe pentru tine...
