O nouă emisiune filatelică de Crăciun

Pentru a celebra Nașterea Domnului, Romfilatelia a pregătit, ca în fiecare an, emisiunea cu tematica „Crăciun”, alcătuită din două timbre, o coliță dantelată, un plic „prima zi” și un produs special cu timbru de argint, realizat în tiraj limitat.

Marca poștală cu valoarea nominală de 3,10 lei reproduce imaginea unei icoane având ca temă Nașterea Domnului, iar cea cu valoarea nominală de 12 lei, imaginea unei icoane având ca subiect Buna Vestire. Marca poștală, cu valoarea nominală de 35 lei, a coliței filatelice dantelate, reproduce imaginea unei icoane ferecate în argint având ca subiect Fecioara cu pruncul.

Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos) este o mare sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (după Stil nou, în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după Stil vechi, în calendarul Iulian), în fiecare an. Sărbătoarea face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericii de rit bizantin. Crăciunul este declarat și sărbătoarea legală în anumite țări unde creștinii sunt majoritari.

Începutul secolului XX înscrie Crăciunul și ca o sărbătoare laică, celebrată atât de creștini cât și de necreștini ca un prilej de schimb de cadouri, sau pentru copii al „darurilor de la Moș Crăciun”.

Crăciunul a început să fie serbat de către creștini pe 25 decembrie, după cel puțin trei secole de la începuturile misiunii de evanghelizare, a apostolilor, anume în secolul al IV-lea în Vest și începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Inițial sărbătoarea nașterii lui Hristos era celebrată pe 6 ianuarie, pornind de la viziunea că „Iisus S-a arătat ca Fiul lui Dumnezeu, la botez.”

O sărbătoare, populară la Roma, celebra pe 25 decembrie nașterea Soarelui neînvins (Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renașterii soarelui și alungării iernii. S-a convenit astfel că există frecvente analogii între renașterea Soarelui și nașterea lui Hristos (Hristos este „Lumina Lumii”).

Imaginile reproduse pe mărcile poștale ale emisiunii „Crăciun 2023”, aparțin unor icoane din patrimoniul Bisericii „Sfântul Mina Vergu” din București, zidită în anul 1725 de către boierul Vergu și Ancuța Doamna.

Se crede că Domnița Ancuța ar fi fost fiica lui Constantin Vodă Brâncoveanu, căsătorită cu Ianache Văcărescu.

Cutremurele și incendiile au adus mari stricăciuni zidirii ceea ce a impus mai multe reparații și transformări. Reparația și refacerea bisericii în anul 1900, au fost făcute cu contribuția bănească a primarului Capitalei Constantin F. Robescu. După cutremurul din 1940 s-a trecut la o acțiune de restaurare radicală. Biserica a fost de asemeni în totalitate repictată în perioada anilor 1980-1981, și înzestrată cu o nouă catapeteasmă, în anul 1991.

Biserica a avut trei hramuri: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, (prăznuit la 26 octombrie), Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (cu prăznuire la 8 noiembrie), Sfântul Mare Mucenic Mina (prăznuit la 11 noiembrie). Icoana Sfântului Mina este îmbrăcată în broderie aurită, fiind adusă în anul 1847, rămasă întreagă după un incendiu la biserica Stelea. Moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina au fost aduse de la Mănăstirea „Prodromu” de la Muntele Athos în anul 1874 obținute de emisari trimiși la Muntele Athos care au istorisit despre salvarea miraculoasă (din foc) a icoanei Sfântului.