├Än "Interna┼úionala", carte lansat─â la Gaudeamus, Ion Iano┼či poveste┼čte despre legionari ┼či atrocit─â┼úile r─âzboiului jpeg

├Än "Interna┼úionala", carte lansat─â la Gaudeamus, Ion Iano┼či poveste┼čte despre legionari ┼či atrocit─â┼úile r─âzboiului

Lansarea volumului "Interna┼úionala mea. Cronica unei vie┼úi", scris─â de profesorul de estetic─â, Ion Iano┼či, va fi duminic─â, de la ora 13.30, la T├órgul de Carte Gaudeamus, la standul Editurii Polirom. Ion Iano┼či, ├«n v├órst─â de 84 de ani, rememoreaz─â, ├«n volum, tragediile celui de-al Doilea R─âzboi Mondial.

Autorul Ion Iano┼či reconstituie ├«n "Interna┼úionala mea. Cronica unei vie┼úi" imaginea unei epoci zbuciumate, dar ┼či traseul unui destin cultural mai pu┼úin obi┼čnuit.

Al─âturi de autor, duminic─â, la lansare, vor vorbi Costi Rogozanu, Ovidiu ┼×imonca, moderator fiind Adrian ┼×erban.Titlul volumului trimite, pe l├óng─â op┼úiunea comunist─â din tinere┼úe, la apartenen┼úa multipl─â a autorului (evreu maghiar, vorbitor ┼či de german─â ┼či rus─â, dar care s-a afirmat profes├ónd ┼či scriind ├«n limba rom├ón─â) ┼či la sinuozit─â┼úile politicii secolului trecut. Printre numeroasele jurnale, un exerci┼úiu de onestitate precum cel de fa┼ú─â, completat cu bogate am─ânunte istorice, clarific─â o parte din necunoscutele unui timp greu ├«ncercat.ÔÇ×Util ├«mi pare s─â urm─âresc pe firul vremii, cu prec─âdere, fapte, ├«nt├ómpl─âri, situa┼úii ┼či destine. Consemn├óndu-le, le comentez doar rareori. Evit, pe c├ót pot, enun┼úurile apodictice. Las verdictele ├«n seama materialului probator. Orice tentativ─â de reconstituire mai ┼či selecteaz─â, completeaz─â, umple golurile memoriei. Amintirile sunt personale. N-am cum s─â nu fiu subiectiv. Sper totu┼či ca mozaicul alc─âtuit s─â corespund─â lumii pe care am cunoscut-o ┼či din care m-am ├«mp─ârt─â┼čitÔÇŁ, spune Ion Iano┼či, Adev─ârul.ro v─â prezint─â ├«n exclusivitate fragmente din "Interna┼úionala mea. Cronica unei vie┼úi imaginea unei epoci zbuciumate""├Än vara anului 1939 am absolvit ultima clas─â primar─â ┼či am fost ├«nscris la Liceul ÔÇ×Ioan Me┼čot─âÔÇŁ.M─â atr─âgea faima liceului, apropiat ca valoare de renumitul ÔÇ×Andrei ┼×agunaÔÇŁ. (A func┼úionat ├«ntre 1919 ┼či 1948 ├«n cl─âdirea fostei ┼čcoli maghiare reale, ├«n prezent corpul ÔÇ×TÔÇŁ al Universit─â┼úii ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ.)De bun─â seam─â, a┼č fi fost bucuros s─â port uniforma bleumarin ┼či chipiul cu band─â portocalie, cunoscute ├«n toat─â urbea. (...)

image

Scurt─â vreme dup─â ├«nceputul ┼čcolii, ├«n toamna anului 1940, to┼úi evreii am fost prin lege elimina┼úi din ├«nv─â┼ú─âm├óntul de stat. Directorul a intrat ├«n clas─â ┼či le a comunicat sec ÔÇ×nearienilorÔÇŁ decizia guvernului ÔÇ×na┼úional legionarÔÇŁ. Era o hot─âr├óre comun─â a celor dou─â puteri componente, personificate la v├órf de Ion Antonescu ┼či Horia Sima. C─â mariajul lor era pe cale s─â se destrame, nu aveam cum b─ânui.

Vom afla de vizita Generalului la Berlin ┼či de aderarea Rom├óniei la ÔÇ×Pactul TripartitÔÇŁ ; cu siguran┼ú─â ÔÇô de ve┼čtile despre masacrarea la Jilava, de c─âtre legionari, a at├ótor demnitari ┼či oameni politici ; precum ┼či despre uciderea lui Nicolae Iorga. Nu ┼čtiu ├«ns─â dac─â apropia┼úilor mei le a parvenit ┼či ┼čtirea desfiin┼ú─ârii poli┼úiei legionare, ├«n decembrie ; ├«n orice caz, nu cred s o fi receptat ca preambul al confrunt─ârii armate din ianuarie.Bra┼čovul era, de o bun─â bucat─â de vreme, un puternic centru legionar, cu foarte mul┼úi aderen┼úi : muncitori de pe platforma industrial─â, func┼úionari publici, intelectuali. Suspendaser─âm de cur├ónd excursiile duminicale la Poiana, fiindc─â, ├«naintea drumului vechi ce pornea de la poalele ÔÇ×Pietrelor lui SolomonÔÇŁ, trebuia s─â travers─âm cartierul Schei, notoriu pentru simpatizan┼úii ┼či aderen┼úii s─âi legionari. ├Än centru, ne uitam cu coada ochiului la ÔÇ×Casa VerdeÔÇŁ, sediul mi┼čc─ârii, vopsit chiar ├«n culoarea respectiv─â. Ne a┼čteptam la represalii.

P├ón─â una alta, a avut loc rebeliunea legionar─â dintre 21 ┼či 23 ianuarie 1941. Pe 21 am auzit emisiunile transmise la Radio Bod ÔÇô a┼čezarea din apropierea ora┼čului, cu o fabric─â de zah─âr ÔÇô, post de radiodifuziune pe care ├«l cuceriser─â legionarii. Ne am refugiat, mai mul┼úi, ├«n casa bunicilor Steinberger. Pe 22, armata a intrat ├«n ac┼úiune. De la ferestrele etajului z─âream osta┼čii care ├«nconjurau Dealul Cet─â┼úuii, unde se baricadaser─â grupuri legionare ├«narmate. Se tr─âgea v├órtos, un ofi┼úer ne a f─âcut semn cu m├óna s─â ne retragem de la ferestre. ├Än schimburile de focuri care au urmat, ne am tr├óntit pe podele.

Peste c├óteva ore, legionarii au fost captura┼úi, dezarma┼úi ┼či cobor├ó┼úi de pe deal, ├«nconjura┼úi de militari. De ast─â dat─â puteam urm─âri de la ferestre, nestingherit, procesiunea. ├Äntruc├ót difuzoarele r─âm─âseser─â deschise, am auzit live cum a fost recucerit postul de radio Bod. Armata izb├óndise peste tot. Pe 23, ziua capitul─ârii definitive a legionarilor, prin centru au ├«nceput s─â fie plimba┼úi, fereca┼úi ├«n lan┼úuri, unii dintre ├«nvin┼či. Mi s a relatat c├ót erau de tineri, ├«n majoritatea lor. Au ├«nfundat pu┼čc─âriile succesive, at├ót cele antonesciene, c├ót ┼či cele ÔÇ×democrat populareÔÇŁ.├Änc─â pe timpul ÔÇ×Statului na┼úional legionarÔÇŁ, la 17 noiembrie 1940, conduc─âtorul poli┼úiei legionare, V. ┼×tef─ânescu, ┼čeful legionarilor, Avram, ┼či avocatul Mu┼čcatel au descins la firma Farkas & Co. ┼či, amenin┼ú├óndu i cu pistolul la t├ómpl─â, i au somat de cei doi proprietari s─â semneze renun┼úarea ÔÇ×benevol─âÔÇŁ la magazinul lor central, plus la cele trei filiale ; ┼či s─â p─âr─âseasc─â de ├«ndat─â incinta.

Eugen Farkas ┼či Iuliu Steinberger au isc─âlit documentul. Dac─â au nutrit speran┼úa, dup─â zdrobirea rebeliunii, c─â ├«┼či vor redob├óndi bunurile, au avut iluzii de┼čarte. Propriet─â┼úile le au r─âmas definitiv confiscate. Cei doi rataser─â ┼čansa de a recurge din timp la subterfugiul ÔÇ×rom├óniz─âriiÔÇŁ formale, de care al┼úii se folosiser─â, trec├óndu ┼či magazinele pe numele unor prieteni rom├óni, cu ├«n┼úelegerea comun─â ca proprietarii reali s─â r─âm├ón─â ├«n func┼úie ┼či s─â le fie returnat─â ┼či scriptic averea, de ├«ndat─â ce acest lucru va fi posibil. De altfel, ├«n 3 mai 1941, avea s─â se ├«nfiin┼úeze ÔÇ×Centrul Na┼úional de Rom├ónizareÔÇŁ, de data aceasta pentru exproprierea cu ÔÇ×acte ├«n regul─âÔÇŁ a ├«ntreprinderilor evreie┼čti.(...) Ceea ce a urmat, ├«n anii 1941 ┼či 1942, trebuie privit ├«n mod diferen┼úiat. ├Än ansamblu, primii doi ani de r─âzboi ├«n Est au fost perioada de v├órf ├«n politica antisemit─â a regimului ; totu┼či, cu deosebiri semnificative de la o regiune a ┼ú─ârii la alta.Dac─â, ├«n timpul rebeliunii, legionarii au maltratat ┼či ucis mul┼úi evrei din Bucure┼čti, dup─â victoria armatei, autorit─â┼úile au recurs ┼či ele la represalii masive, ├«n vara aceluia┼či an.Duminic─â, 22 iunie, a ├«nceput r─âzboiul din Est, declan┼čat de Hitler chiar ├«n ziua invad─ârii Rusiei de c─âtre Napoleon cu 129 de ani ├«n urm─â. ├Än timpul plimb─ârii duminicale prin parcul central or─â┼čenesc, tata m a anun┼úat c─â, ├«n noaptea precedent─â, Antonescu le ordonase trupelor s─â treac─â Prutul.Detaliile Pogromului de la Ia┼či, declan┼čat o s─âpt─âm├ón─â dup─â aceea, le voi afla mult mai t├órziu : evreii, ├«n num─âr de 50 000, alc─âtuiau aproape o jum─âtate din popula┼úia ora┼čului ; mul┼úi au fost maltrata┼úi ┼či uci┼či ├«n curtea Chesturii (29 iunie) ; peste 2 500 au fost z─âvor├ó┼úi ├«n dou─â trenuri de marf─â (30 iunie) ; aproape cu to┼úii au murit, fie ├«n cele patru zile de c─âl─âtorie p├ón─â la C─âl─âra┼či (1 400 de victime), fie ├«n cele zece ore de drum p├ón─â la Podu Iloaiei, la numai 20 km de Ia┼či (1 194 de oameni) ; mare parte a cadavrelor au fost ├«nhumate ├«n cimitirele din Podul Iloaiei ┼či din T├órgu Frumos.Sunt fapte pe care aveau s─â mi le mijloceasc─â istoricii ┼či supravie┼úuitorii. M─â va impresiona ┼či reconstituirea lor epic─â din romanul Kaputt, de Curzio Malaparte. ├Än august a ├«nceput deportarea evreilor basarabeni ├«n Transnistria. Potrivit unei ├«n┼úelegeri cu Hitler, ├«n teritoriul dintre Nistru ┼či Bug, aflat sub administra┼úie rom├óneasc─â, urma s─â fie deportat─â toat─â popula┼úia evreiasc─â. Planul a fost doar par┼úial dus la ├«ndeplinire ; ┼či a┼ča a costat ├«ns─â nenum─ârate vie┼úi, cu prec─âdere dintre basarabeni, bucovineni, moldoveni.├Än Transilvania de Sud, situa┼úia noastr─â a fost mai pu┼úin aspr─â.

Dintre cunoscu┼úi, n a fost deportat ├«n Transnistria dec├ót unul singur, ÔÇ×FeriÔÇŁ (Francisc Moscovici), iar acesta nu din cauza apartenen┼úei etnice, ci pentru activitate comunist─â. So┼úia ├«i b─âtuse la ma┼čina de scris manifeste ilegale, dar, neglijent─â, uitase indigourile ├«n co┼čul de h├órtie, unde, la descindere, au fost g─âsite ┼či descifrate. Era un om s─ârac, comis voiajor, prieten cu tata, care ├«l ajuta cump─âr├óndu i din m─ârfurile cu care umbla din cas─â ├«n cas─â : a┼ča am ajuns ├«n posesia unui prea mare set de perii de din┼úi.N-am purtat stea galben─â, precum, o vreme, evreii moldoveni.Bunicii ┼či p─ârin┼úii ├«i ├«mbunau cu bani pe func┼úionarii publici. C├ónd s a ordonat rechizi┼úionarea tuturor aparatelor de radio aflate ├«n posesia evreilor, a ├«nflorit brusc o meserie inedit─â : confec┼úionarea unor cutii care s─â semene cu radiourile, cu butoane ┼či fire ; cutiile erau predate apoi la prefectur─â, ca aparate autentice ┼či, contra cost, se primea o adeverin┼ú─â doveditoare ; acas─â erau ascultate ├«n continuare emisiuni nepermise, ├«n principal BBC, acele ┼čtiri anun┼úate de cunoscutul motiv din Simfonia a V a beethovenian─â, zis─â ÔÇ×a DestinuluiÔÇŁ.Am fost de fa┼ú─â la o scen─â, pe care aveam s─â o evoc deseori prietenilor. Eram reuni┼úi ├«ntr o camer─â din casa bunicilor. ├Än fa┼úa por┼úii a oprit un camion militar. S a b─âtut la u┼č─â, a intrat un locotenent t├ón─âr ┼či spilcuit, deosebit de elegant ├«n costumul s─âu cu fireturi, r─âsp├óndind arom─â de lavand─â. Ni s a adresat politicos :ÔÇö Ne scuza┼úi, dup─â cum ┼čti┼úi, osta┼čii no┼čtri lupt─â din greu pe fronturi, dumneavoastr─â a┼úi fost scuti┼úi de aceast─â povar─â, ┼úara are ├«ns─â multe nevoi, se cuvine s o ajuta┼úi.Bunicul ┼či tata i au ├«ncuviin┼úat spusele. A chemat o ordonan┼ú─â, a deschis dulapul cu lenjerie de corp ┼či de pat, a luat la r├ónd rafturile, a predat totul soldatului, acesta le c─âra, teancuri teancuri, la ma┼čina din strad─â. A golit dulapul. Ne a mul┼úumit. A pornit spre u┼č─â. ├Äntorc├óndu se cu fa┼úa spre noi, pentru salutul de rigoare, ochii i au c─âzut pe biroul bunicului.ÔÇö Ierta┼úi m─â, a ┼čoptit, s a ├«ntors, a luat sub bra┼ú ma┼čina de scris, aflat─â pe mas─â.┼×i dus a fost.├Änt├ómplarea e caracteristic─â. ├Än rezumat : evreilor bra┼čoveni li s a luat treptat cam totul, l─âs├óndu li se via┼úa. ├Äntr adev─âr, un schimb nu dezavantajos, comparativ cu militarii secera┼úi ├«n lupte. Doar c─â umilitor, s├óc├óitor, cu un final mereu incert.  (...)"  Copyright Editura Polirom

Membru de onoare al Academiei Române

Ion Iano┼či a urmat ┼čcoala primar─â ┼či liceul la Bra┼čov, iar studiile universitare ÔÇô la Cluj (filologie) ┼či Leningrad (filosofie). A devenit doctor ├«n filosofie ├«n 1955.

A predat estetica ┼či filosofia culturii, ├«n principal, la Facultatea de Filosofie a Universit─â┼úii Bucure┼čti ┼či a condus doctorate timp de patru decenii.

Domenii de interes:estetica, filosofia culturii, istoria ideilor, istoria ┼či teoria literaturii. Axa preocup─ârilor:interac┼úiunile dintre filosofie ┼či arte, ├«ndeosebi dintre filosofie ┼či literatur─â, dar ┼či rela┼úia dintre literatur─â ┼či moral─â, literatur─â ┼či religie ÔÇô cu aplica┼úii la culturile rus─â, german─â, rom├ón─â.A publicat ┼či memorialistic─â.

Printre cele 40 de c─âr┼úi de autor se num─âr─â:Dostoievski (1968, 2000, 2004);Tolstoi(1991, 1998);Dostoievski ┼či Tolstoi (1978, 2000, 2004);Sankt Petersburg(1972, 2004);Thomas Mann(1965, 2002);Hegel ┼či arta (1980, 2005);O istorie a filosofiei rom├óne┼čti(1986, 1996);Constantin Noica(1998, 2006);Schi┼ú─â pentru o estetic─â posibil─â(1975);trilogia Sublimul (1983, 1984, 1987);dilogia Nearta ÔÇô art─â (1982, 1985);Alegerea lui Iona (1974, 1994);Izvoare biblice (1994);V├«rstele omului (1998);Prejudec─â┼úi ┼či judec─â┼úi(2002);Autori ┼či opere ÔÇô Culturi occidentale (2007);Autori ┼či opere ÔÇô Cultura rus─â (2009);Secolul nostru cel de toate zilele (1980);Op┼úiuni (1989);Idei inoportune (1995);eu ÔÇô ┼či el(2003, 2006).Ion Iano┼či este membru de onoare al Academiei Rom├óne (2001).

Sursa:www.adevarul.ro