Dizidentul polonez Adam Michnik: Ungaria nu poate trece peste Trianon
Michnik a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că îl cunoaşte pe Viktor Orban de peste 20 de ani şi că acesta a fost, iniţial, un politician liberal de stânga, iar acum a devenit un naţionalist de dreapta, transmite Mediafax.
"Victoria zdrobitoare a lui Viktor Orban va complica istoria din această parte a Europei, este un semnal al lucrurilor care s-ar putea întâmpla. Îl ştiu pe Orban de 21 de ani şi i-am observat evoluţia. A fost un liberal de stânga, iar acum este un naţionalist de dreapta. Naţionalist înseamnă că nu doreşti să asculţi părerile părţii adverse. El merge înainte cu capul întors spre trecut şi se uită în continuare spre Trianon. Dacă ai capul întors înapoi, te poţi împiedica uşor de orice piatră", a precizat Adam Michnik.
Potrivit acestuia, după victoria partidului condus de Orban, lucrurile vor deveni periculoase mai ales pentru Ungaria şi ar putea duce chiar la un conflict slovaco-ungar.
"Mă tem că lucrurile vor fi periculoase nu atât pentru România, cât pentru Ungaria. Pe dreapta, în opoziţie, este o formaţie pro-fascistă, Jobbik, şi va exista o presiune permanentă pe această parte. Situaţia economică este foarte dificilă, iar ca să previi tensiunea internă te preocupi de crearea unei tensiuni externe. Pentru că în Slovacia există o formaţiune dispusă să joace o carte naţionalistă este foarte uşor să se creeze conflicte slovaco-maghiare", a spus Michnik.
Adam Michnik a precizat că, pe de altă parte, în România situaţia "este puţin altfel".
"Fidesz nu e mulţumit că, din perioada mandatului lui Emil Constantinescu, în România s-a creat un compromis româno-maghiar. Dar totuşi nu o să explic eu, în România, relaţiile româno-maghiare", a afirmat Michnik.
Adam Michnik, cunoscut istoric şi publicist, este redactor-şef al celui mai important cotidian polonez "Gazeta Wyborcza". Michnik a fost unul dintre principalii oponenţi ai regimului comunist şi membru marcant al sindicatului polonez "Solidaritatea".
Tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în acest război mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv Romania) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei:Austria, Ungaria, Regatul Sarbilor Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între Romania şi Ungaria. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Austria (la Saint Germain), Bulgaria (la Neuilly), Germania (la Versailles) si Turcia (la Sevres).Tratatul este divizat în patru părţi. Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).
Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în secţiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între Romania si Ungaria).În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croatia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi Republica Slovacia şi Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Partea a treia (articolele 36-78) intitulată "Clauze politice pentru Europa", conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relaţiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.
Partea a patra (articolele 79-101), intitulată "Interesele Ungariei în afara Europei" conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.