Descendenţii naziştilor, despre povara unor nume care poarta eticheta ororii

Nume precum Himmler, Goring, Goeh sau Hoss mai au încă puterea de a evoca ororile Holocaustului. Cei care le poartă astăzi sunt condamnaţi să ducă povara unei reputaţii legate de cele mai cunoscute crime ale Germaniei naziste, scrie BBC.

Atunci când era copil, părinţii lui Rainer Hoss i-au arătat acestuia o grămadă de fotografii de familie. Imagini cu tatăl lui Rainer când era copil şi se juca în curtea cu piscină a unei case care pare căminul ideal pentru orice familie.

În realitate, casa în care a crescut tatăl lui Rainer se afla la doar câţiva metri de lagărul de exterminare Auschwitz. Bunicul lui Rainer, Rudolf Hoss, a fost primul comandant al lagărului nazist, iar tatăl lui a crescut la câţiva metri de camerele de gazare, jucându-se cu jucării confecţionate de prizonieri.

Rainer îşi aminteşte că atunci când culegea căpşuni din casa bunicilor, aceştia îi spuneau să le spele înainte de a le mânca, pentru că erau pline de cenuşa provenită de la cuptoarele din lagăr.

“Este greu să explic sentimentul de vinovăţie, şi cu toate că nu am niciun motiv să îl nutresc, duc această povară în continuare”, a povestit nepotul nazistului.

“Îmi este ruşine de ceea ce bunicul meu le-a făcut zecilor de mii de mii de oameni concentraţi acolo. Aşa că ajung să mă întreb de ce ei au trebuit să moară, iar eu trebuie să trăiesc. Ca să port această povară? Este singura explicaţie pe care o găsesc”, a mai spus Rainer Hoss.

Tatăl lui Rainer nu a abandonat niciodată ideile cu care a fost crescut, aşa că a hotărât să nu mai păstreze legătura cu el, ca să nu fie nevoit să poarte ruşinea şi vina de a se fi născut în această familie.

Katrin Himmler a încercat să scape de povara de a-l avea pe Heinrich Himmler în familie, scriind o carte-“Fraţii Himmler:Povestea unei familii germane”, în care dezvăluie detalii despre Heinrich Himmler, care era fratele bunicului său, despre bunicul său şi despre un alt frate al acestuia, ambii fiind membri ai partidului nazist.

“Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă ca să mă distanţez şi să mă confrunt în mod direct cu situaţia. Nu am de ce să mă ascund sau să mă ruşinez de această legătură de familie”, a spus Katrin.

“Unii nu mai păstrează legătura nu părinţii, ca să îşi poată duce viaţa mai departe fără a fi afectaţi. Alţii aleg să îi iubească necondiţionat şi să lase lucrurile rele deoparte. Oare poţi să-I iubeşti ştiind că au făcut lucruri groaznice?”, se întreabă nepoata criminalului de război nazist.

Monika Hertwig era doar un bebeluş atunci când tatăl ei, Amon Goeth, comandantul unui lagăr din Cracovia, a fost judecat şi spânzurat pentru că a ucis zeci de mii de evrei.

Mama ei a crescut-o ascunzându-i trecutul întunecat al tatălui său, iar despre locul de muncă al acestuia îi spunea că este un loc “în care evreii trăiau în armonie şi se iubeau ca fraţii”.

În adolescenţă, când mama Monikăi nu a mai putut să-i ascundă adevărul, aceasta a recunoscut că e posibil ca tatăl ei “să fi omorât câţiva evrei”. Atunci când a început să o întrebe în mod repetat care este numărul evreilor omorâţi de tatăl său, a început să fie bătută cu un cablu.

Abia atunci când a fost lansată producţia cinematografică “Lista lui Schindler” a aflat că numărul celor morţi din cauza tatălui său era impresionant. Când a ieşit din sala de cinema, Monika a suferit un şoc.

Bettina Goring, strănepoata lui Hermann Goring, secundul lui Hitler în fruntea Partidului nazist, a simţit că trebuia să ia măsuri drastice pentru a stârpi moştenirea grea a familiei.

Atât ea cât şi fratele ei au decis să fie sterilizaţi, ca să nu ducă mai departe gena familiei. Amândoi au ales să evite naşterea unui nou monstru în familie.

Deranjată de asemănarea fizică dintre ea şi străbunicul său, Bettina a ales să părăsească Germania şi s-a mutat peste ocean, în Statele Unite.

sursa: gandul.info