Cum arăta un coș de fum utilizat în epoca romană?

O descoperire recentă din situl roman Apulum aduce noi informații cu privire la aspectul și dimensiunile coșurilor de fum utilizate în epoca romană, care nu aveau doar un rol funcțional, ci și unul decorativ.

Exponatul lunii februarie, vernisat miercuri, 8 februarie, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, este un coș de fum (horn) roman de la Apulum, informează un comunicat al instituției.

Piesa a fost descoperită în anul 2022, în cursul cercetării arheologice preventive efectuate de un colectiv de arheologi din cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia (Dr. Anca Timofan, drd. Anca Matis, Dr. Ilie Lascu, Dr. Ovidiu Oarga, Florescu Titus Cristian) alături de absolvenți și masteranzi ai Universității 1 Decembrie 1918 Alba Iulia (Andre Buta, Darius Groza, Iulian Florea, Nicolae Pâclișan) pe terenul fostei tipografii „Altip”.

Ne aflăm într-o zonă importantă a sitului Apulum, în așezarea civilă (canabae) a castrului legiunii a XIII-a Gemina, care a fost ridicată la rangul de municipium Septimium Apulense în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.). Au fost recuperate mai multe fragmente și părți ale hornului, care, alături de alte materiale de construcție, reprezentintă resturi rezultate în urma dezafectării unei clădiri romane, cel mai probabil o locuință de mari dimensiuni care a funcționat aici între mijlocul sec. II- începutul sec. III p.Chr.

Coșul de fum de la Apulum, restaurat în laboratorul muzeului

Coșul de fum de la Apulum, fiind descoperit fragmentar, a fost restaurat în laboratorul muzeului de către Sorin Șerban, Valentin Deleanu și Dr. Dan Anghel, acest important proces presupunând metode specifice de curățare, asamblare a fragmentelor, completare și încadrare cromatică. Astfel, s-a putut constata maniera complicată în care romanii realizau aceste piese și materialul folosit care este lutul local amestecat cu nisip, ca degresant.

După restaurare, coșul de fum a fost scanat 3D de către Dr. Calin Suteu (Gigapixel Art SRL). Pentru a se putea oferi o imagine cât mai apropiată de forma inițială, artefactul a fost apoi reconstruit integral prin modelare 3D de către arheologul Andrei Buta. Reconstituirea 3D reprezintă pentru Muzeul Național al Unirii Alba Iulia un nou pas în evoluția utilizării tehnologiilor digitale în scopul valorificării patrimoniului arheologic în mediul virtual.