Mihai Viteazul și prima Unire a românilor
La 1 noiembrie 1599, la trei zile după bătălia de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, oraș pe care îl va transforma, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei țări.
La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”. De la 1600, „nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie”, scria metaforic Nicolae Iorga.
Rămân însă unele întrebări cruciale legate de Unirea de la 1600. Două dintre acestea au fost ridicate de istoricul Florin Constantiniu. A acționat Mihai viteazul potrivit unui plan chibzuit dinainte, având drept obiectiv aducerea sub autoritatea sa a celor trei țări române? Și, indiferent de existența unui astfel de plan, poate fi considerată cea dintâi unire a românilor din anul 1600 o manifestare a conștiinței unității lor de neam?
Cumpără acum Cumpără Acum
Revista Historia Special este disponibilă în format tipărit la toate chioșcurile de presă și în format PDF pe Paydemic
