Visul unei nopți polare

Belgica: prima expediție al cărei echipaj a petrecut 13 luni captiv în banchiza australă, timp în care savanții ei au făcut observații și măsurători meteorologice și oceanografice valoroase și au luptat din greu pentru a supraviețui scorbutului și „anemiei polare”. Ei îi este dedicată expoziția „Visul primei nopți polare – Belgica – expediția antarctică 1897-1899” de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, ce face parte din circuitul de vizitare al muzeului până pe 4 mai.

„Dacă mă veți întreba cât de ușor este să surprinzi o poveste extraordinară precum cea a Belgicăi într-o expoziție temporară, într-un spațiu finit și bine definit, o să vă răspund că este complicat! O provocare, pentru că am fost nevoiți să alegem din povestea incredibilă a acestei expediții doar câteva file, dar atât cât să poată reda esențialul: prima expediție din istoria omenirii care a petrecut o iarnă polară dincolo de Cercul Polar de Sud și a fost de asemenea prima expediție științifică internațională ale cărei rezultate au fost publicate vreme de aproximativ patru decenii sub forma a nouă volume (65 de fascicule) care reprezintă și astăzi lucrări de referință pentru domenii ca zoologie, botanică, meteorologie sau glaciologie”, povestește dr. Oana Paula Popa, curatorul expoziției.

Visul primei nopți polare australe a fost înfăptuit de un tânăr comandant belgian, Adrien de Gerlache, împreună cu un echipaj de nouă savanți ofițeri și zece mateloți. Mica lor corabie, care avusese un trecut modest de balenieră în apele nordului înghețat, a fost remodelată și rebotezată Belgica. Naturalistul acestei expediții a fost Emil Racoviță, care avea doar 28 de ani când a pornit în aventura vieții sale.

Din „comorile” expoziției

Publicul va observa numeroase obiecte originale: microscopul și lupa lui Emil Racoviță – obiecte care l-au însoțit la Polul Sud, costumul său de explorator polar, lăzi de expediție, scrisori și registre ale Belgicăi, aparate de fotografiat care au aparținut lui Emil Racoviță sau chiar schiurile sale.

Sunt expuse și primele fotografii realizate dincolo de Cercul Polar de Sud la finalul anilor 1800, scrisori și dedicații pe care Emil Racoviță le-a primit de la Roald Amundsen, tânărul locotenent secund îmbarcat pe Belgica, cel care – ani mai târziu – avea să devină un geniu al explorărilor geografice din secolul al XX-lea.

Nava nu poate fi vizitată, având în vedere că epava ei a fost descoperită abia în 1990 undeva în Marea Nordului, dar pășind în expoziția temporară vizitatorii pot admira reconstituiri: laboratorul lui Emil Racoviță și careul ofițerilor de pe Belgica. „Am încercat să rămânem cât mai aproape de adevărul păstrat de fotografiile făcute pe navă, în timpul expediției”, subliniază curatorul. 

Elemente multimedia

Hărțile elaborate de expediția Belgica pot fi explorate prin accesarea unor aplicații care rulează pe două mese tactile, în timp ce scurtele clipuri audio despre „tratamentul de coacere”, luptele cu șobolanii sau meniul de pe Belgica și iscusința bucătarului Michotte aduc ascultătorii mai aproape de atmosfera expediției. În plus, toată povestea Belgicăi, rezumată în patru episoade povestite prietenos, poate fi ascultată la telefon, prin scanarea codurilor QR întâlnite pe parcursul vizitării. 

Recipientul cu… emoție

Pentru organizatori, pregătirea expoziției a însemnat documentare, planificare, dar și emoții. „Poate că cel mai emoționant moment a fost când am ținut în mână un recipient cu probe botanice colectate în expediție și păstrate la Cluj, în colecția Institutului de Speologie «Emil Racoviță». A fost cu totul deosebit când am atins, după aproape 125 de ani, acel recipient în care Racoviță a împachetat, cu grijă, mușchi și graminee colectate la 1 februarie 1898 din Țara lui Danco, pământul care mărginește strâmtoarea de Gerlache, una dintre marile descoperiri ale expediției Belgica”, mărturisește Oana Paula Popa.

FOTO: Ruxandra Nițescu, Andrei Ștefan

***

Despre iarna polară, despre misiunea tânărului om de ştiinţă român şi despre felul în care înţelege să i se dedice, dar şi despre soluţiile ingenioase de a ridica moralul echipei în vremuri de restrişte, citiţi în „Historia Special”, pe platforma paydemic. Revista reconstituie, cu detalii şi ilustraţii inedite, această expediţie-aventură.

***

Textul a fost publicat în numărul 276 al revistei „Historia” (revista:276), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 ianuarie - 14 februarie, și în format digital pe platforma paydemic.