Tornada devastatoare care a lovit Oltenia în iunie 1979

Populația de astăzi a României spune că pe timpul lui Nicolae Ceaușescu nu erau așa de multe dezastre precum se prezintă astăzi în mediul televiziunilor obsedate de audiență. Era și normal din moment ce autoritățile controlau presa să se afle cât mai puține informații și regimul comunist să aibă parte de imagine pozitivă sub toate aspectele. Munca aparatului de partid și de stat a dat rezultate și s-a păstrat o imagine poleită în aur.

Specialistul Constantin Handrea a publicat în anul 1984 o carte despre sistemul energetic și a introdus o foarte scurtă descriere a unui spasm atmosferic petrecut în Oltenia, undeva între Craiova șl Râmnicu Vâlcea. Era luna iunie 1979, perioadă a anului când curenții de aer rece se pot infiltra pe sub masele de aer cald și rezultă furtuni teribile și tornade. Cum totul s-a desfășurat pe o suprafață relativ redusă, este posibil să fi fost teribilul vânt rotitor, dar autorul a ocolit termenul ce amintea prea mult de lumea americană.

A fost un adevărat prăpăd pentru sistemul energetic și au fost puși la pământ 18 stâlpi ce susțineau rețeaua de 400.000 V. Alimentarea cu energie electrică în Oltenia și Muntenia a fost grav afectată de curenții de aer dezlănțuiți și autoritățile au trebuit să concentreze mulțimi de energeticieni pentru refacerea sistemului distrus, cel ce dădea peste cap toate planurile de producție ale fabricilor de importanță națională sau locală.

Cablurile pentru înaltă tensiune sunt grele și necesită stâlpi rezistenți din oțel de calitate, cei ce au forme calculate în vederea opunerii de minimă rezistență vântului nervos. Toate calculele au fost inutile în 1979 și coloșii înalți de 65 m au fost transformați în opere de artă modernă. Dacă au fost succesivi, distanța dintre ei ar fi fost de peste 1,2 km. Au mai fost prelucrați fără milă 12 stâlpi de 220 kV și 21 de 110 kV. Ar fi interesant de observat unde se aflau amplasați și cum au acționat forțele naturii împotriva operelor antropice.

Autorul a fost interesat numai de problema energiei electrice și n-a insistat să ofere informații despre ceea ce s-a petrecut în zona atinsă. Trebuie să fi fost prăpăd în ceea ce privește vegetația arborescentă și locuințele oamenilor. Surprizele atmosferice sunt din cele mai neplăcute și oamenii au contribuit din plin la modificarea a ceea ce era natural. Energia electrică este obținută în termocentrale ce consumă cantități uriașe de cărbune de calitate bună, de tip huilă, sau de tip lignit, cel ce impurifică atmosfera cu multe gaze nocive și particule de cenușă. Sunt suficiente pentru a genera schimbări în structura straturilor de aer și nu este exclus ca termocentralele din Oltenia să fi fost esențiale în amplificarea spasmului atmosferic.

După calculele specialiștilor, se pot obține efectele legate de dioxidul de sulf la distanțe ce merg până la 15 km de coșul de evacuare și acestea pot fi sporite de căldură. Luna iunie poate să fie deosebit de călduroasă și combinarea elementelor favorizante a dus la prăpăd. Nu este exclus ca orașul Craiova să fi contribuit din plin prin formarea unor turnuri de aer cald prin suprafețele vaste de asfalt și tablă ce fierb aerul. Fenomenul poate să fie studiat mai în detaliu după documentele epocii și se pune întrebarea dacă se poate repeta în regiunea de la est de Craiova.

_{Foto sus: Nicolae Ceaușescu inspectează zone afectate de ploile abundente din județul Dâmbovița, la 24 iunie 1979 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 99/1979).}

Bibliografie minimală

_{Handrea, Constantin, Sistemul energetic de la centrala electrică la consumator, Editura Albatros, București, 1984.}

_{Motoiu, C., Centrale termo și hidroelectrice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974.}