Regulament din 1867 privind accesul în parcuri: „Omenii beți vor fi dați afară”

📁 Curiozităţile şi culisele istoriei

Pe lângă dotările edilitare de natură administrativă, culturală sau industrială care definesc orașele în lumea contemporană, din spațiul citadin nu pot lipsi astăzi parcurile și grădinile publice, principale puncte de atracție pentru cei care vor să-și petreacă timpul liber în mijlocul naturii.

În țările române, autoritățile au început să manifeste un interes constant pentru amenajarea grădinilor publice, ca spațiu de „preumblare” și de agrement, începând din secolul al XIX-lea, printre cele mai vechi parcuri construite atunci numărându-se Copoul din Iași, grădina Cișmigiu și parcul Kiseleff din București, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.

Pentru protejarea amenajărilor de arhitectură peisagistică, dar și pentru menținerea liniștii în aceste spații verzi destinate relaxării, au fost emise de-a lungul timpului mai multe dispoziții, printre care se numără și regulamentul publicat de Ministerul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice publica în Monitorul Oficial la 2/14 mai 1867:

„Regulament

1. Preumblarea prin grădina publică este liberă tutor pietonilor, numai pe drumuri și poteci.

2. Este oprit a călca pe erbă și a face orice fel de necurățenii prin grădină, cum și de a intra prin tufișuri.

3. Cei ce se vor găsi a fi tăiat flori sau crăci vor fi supuși la amendă de la 1 leu până la 10 sau și mai mult, după stricăciunea ce va fi făcut.

Vezi și:

Grădinile Nababului şi istoria parcului de la Floreşti

Grădina Cişmigiu - De la o băltoacă nemărginită şi putrezită, la cel mai vechi parc din Capitală

Ziua de naștere a Parcului Herăstrău

Asemenea vor fi supuși la despăgubire ce[i] ce ar strica un obiect din grădină.

4. Omenii beți sau cei ce ar face orice necuviință și sgomote necuviincioase, vor fi dați afară din grădină de către pasnici.

5. Este oprit a scri pe obiectele grădinei, pentru care faptă vor plăti uă amendă potrivită cu preciul văpsirei din nou, sau de va fi tăetură în copaciu vor plăti prețul copaciului împătrit.

6. Nu este permis a intra în grădină cu câni nelegați. Cânii liberi se vor prinde și se vor omorî.

7. Nu este permis a se scălda cânii în lac, nici asmuți prin grădină și nici a urmări lebedile.

8. Nu este permis a se esersa la arme de foc în grădină.

9. Nu este permis a pescui în lac.

10. Este oprit gardei orășenesci și armatei a se întruni în grădină, a face esercițiu sau a percurge printr-însa.

Ministru D. Brătianu”

_{Foto sus: București, Grădina Cişmigiu (© ANR, SJAN Maramureş, Colecţia de ilustrate de la Schmid Frederic, sec. XIX-XX, nr. 72)}