Pandantivul de la Vitănești, unul dintre cele mai vechi obiecte din aur descoperite în România

Pandantivul de la Vitănești, unul dintre cele mai vechi obiecte din aur descoperite pe teritoriul României poate fi admirat în expoziția permanentă Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României.

În anul 2008, echipa de cercetare a sitului eneolitic gumelnițean de la Vitănești–Măgurice (jud. Teleorman) avea o surpriză de proporții uriașe, pe măsura eforturilor depuse în cei 15 ani (la acea vreme) de muncă asiduuă pe șantier, și anume descoperirea unui mic pandantiv din aur. Deși nu este singulară în ansamblul descoperirilor de la Vitănești, în aşezare fiind găsite şi două fragmente ceramice pictate cu aur, importanța descoperirii rezidă în vechimea și raritatea acestui tip de artefacte. Practic, micul pandantiv reprezintă unul dintre cele mai vechi obiecte din aur, datând de acum aproximativ 6000 de ani, notează Muzeul Național de Istorie a României, pe pagina de Facebook a instituției.

Pandantivul are formă rotundă, cu o mică prelungire superioară, relativ trapezoidală, prevăzută cu două perforații pentru prindere. Este realizat dintr-o foiță subțire de aur, prelucrată prin batere la rece.

Contextul descoperirii este deosebit de interesant: pandantivul a fost găsit printre resturile incendiate ale unei locuințe gumelnițene, aparținând ultimului nivel de locuire al așezării, în apropierea unui vas antropomorf. Situația amintește de o descoperire similară de la Vidra, unde un pandantiv de aur a fost găsit lângă celebrul vas cunoscut sub numele de „Zeița de la Vidra”.

Artefacte similare au fost descoperite și în alte așezări și necropole gumelnițene – Sultana, Vidra, Gumelnița, Vărăști – precum și la sud de Dunăre, în situri precum Hotnica, Provadia, Yunacite, sau în necropolele de la Varna și Durankulak. Răspândirea lor largă, în contexte variate, sugerează o importantă semnificație socială și rituală pentru comunitățile eneolitice din regiune.

Prelucrarea aurului, alături de utilizarea cuprului, silexului, osului sau cornului și de tehnici precum pictura cu grafit pe ceramică, reflectă nivelul ridicat al cunoștințelor tehnologice ale comunităților culturii Gumelnița, care au dezvoltat, acum 6500–6000 de ani, o civilizație înfloritoare la Dunărea de Jos.

Așezarea de tip tell de la Vitănești–Măgurice a fost cercetată sistematic începând cu anul 1993. Situată în Valea Teleormanului, aceasta are o înălțime de aproximativ 6,5 m și un diametru de 40–45 m. Ultimul nivel de locuire, aparținând fazei Gumelnița B1, a fost cercetat integral și a oferit numeroase artefacte remarcabile, unele extrem de rare, precum „Gânditorul” cu ochi de scoică sau figurina din os cu verigă de cupru. Descoperirile de la Vitănești au fost prezentate în 13 expoziții temporare naționale și internaționale.

_{Foto sus: Pandantivul de la Vitănești poate fi admirat în expoziția permanentă Tezaur Istoric (© Muzeul Național de Istorie a României)}