Pandantivul de la Traian-Dealul Fântânilor, unul dintre puținele obiecte din aur găsite în aria culturii Cucuteni

Pandantivul din aur, ce datează din perioada eneolitică (prima jumătate a mileniului al IV-lea î.Hr.), descoperit în așezarea cucuteniană de la Traian-Dealul Fântânilor, poate fi admirat la Muzeul Național de Istorie a României, în expoziția permanentă Tezaur Istoric.

Descoperită în anul 1930 de către Constantin Matasă, așezarea cucuteniană de la Traian-Dealul Fântânilor se află pe terasa de pe stânga râului Bistrița. Situl este bine cunoscut în literatura de specialitate datorită cercetărilor arheologice efectuate aici în două etape, respectiv în anii 1936, 1938 și 1940, apoi în perioada 1951-1960, când săpăturile au fost coordonate de către Hortensia și Vladimir Dumitrescu, scrie Muzeul Național de Istorie a României, pe pagina de Facebook a instituției.

Deși așezarea aparținând fazei A-B a culturii Cucuteni a fost cercetată sistematic, în toată suprafața săpată, de cca. 1 ha, a fost găsită doar o singură piesă de aur. Este vorba despre micul pandantiv, numit de specialiști de tip cu inel, ce a fost publicat de către Hortensia Dumitrescu la scurt timp după descoperire.

Pandantivul este lucrat dintr-o foaie subțire de aur prin metoda baterii. Partea inferioară are forma unui inel, motiv pentru care acest tip de piese poartă denumirea de pandantive cu inel. Partea superioară este de formă trapezoidală și este decorată pe margini cu un șir de puncte în relief realizate în tehnica au repoussé. În colțurile de sus prezintă câte două mici găurele pentru prindere.

Pandantivul a fost descoperit în campania din anul 1958 într-o locuință aflată în zona centrală a așezării. Piesa de aur a fost găsită în colțul estic al locuinței, printre grămezile de chirpici ars provenind de la pereții prăbușiți, nu departe de un vârf de ac din aramă.

Important este faptul că se află printre puținele obiecte din aur găsite în aria culturii Cucuteni. Cu toate că, încă de la începutul secolului al XIX-lea, mai multe așezări cucuteniene au fost cercetate integral, au fost descoperite foarte puține obiecte din aur, cum ar fi cele două pandantive din așezarea de la Brad. Un fapt deosebit de interesant este că acestea fac parte dintr-un tezaur ce conținea și alte obiecte de podoabă, precum brățări realizate din cupru și coliere din canini de cerb.

Așa cum nota Hortensia Dumitrescu, pandantivul de la Traian provine cel mai probabil din aria culturii învecinate Bodrogkerestúr, unde s-au găsit mai multe piese de același tip, atât în morminte de femei (în perechi de câte două piese), cât și ca descoperiri întâmplătoare.

Bibliografie:

_{Hortensia Dumitrescu, Connections between Cucuteni-Tripolie cultural complex and the neighbouring eneolithic cultures in the light of the utilization of golden pendants, Dacia, V, 1961, p. 60–94}

_{Cătălin Bem, Traian Dealul Fântânilor. Fenomenul Cucuteni A-B, Monografii, V, Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007}