Mâncărurile preferate ale fiecărui președinte - Schimbări de administrație și în meniul Casei Albe
Cu revenirea lui Donald Trump, personalul loial al Casei Albe și-a făcut din nou magia, transformând locuința/biroul lui Joe Biden într-un spațiu potrivit pentru Donald Trump. Nu se schimbă doar mobilierul și tablourile, ci și meniul, adaptat gusturilor noului șef al executivului.
Cei responsabili de pregătirea meselor președintelui trebuie să știe exact ce îi place și ce nu. Papilele gustative ale fiecărui președinte sunt la fel de diferite precum viziunile lor politice, potrivit turismistoric.ro
Înainte de a porni într-o călătorie culinară prin istoria Americii, explorând mâncărurile preferate ale fiecărui președinte al SUA, haideți să vă testăm cunoștințele. Încercați acest quiz pentru a vedea cât de bine cunoașteți gusturile prezidențiale.
1. George Washington: Hoecakes (turtițe din mălai)
Nu exista un meniu al Casei Albe pe vremea lui George Washington, deoarece Casa Albă încă nu fusese construită. Totuși, mâncarea lui preferată erau hoecakes.
„Părintele națiunii” își începea ziua cu aceste simple clătite din mălai, adesea servite cu miere sau unt — dovadă că și cei mai iluştri lideri apreciază lucrurile simple.
2. John Adams: Cină fiartă în stil New England
Adams, un veritabil locuitor al regiunii New England, prefera tradiționala cină fiartă — un amestec consistent de carne (de obicei corned beef sau porc) și legume rădăcinoase precum cartofi, morcovi și napi. O masă sățioasă, la fel de solidă precum principiile sale.
3. Thomas Jefferson: Înghețată franțuzească de vanilie
Jefferson, mare admirator al Franței, a prins gustul înghețatei de vanilie în perioada petrecută în străinătate. A scris chiar propria rețetă, aducând un strop de eleganță europeană la masa de desert de la Monticello.
4. James Madison: Șuncă de Virginia
Originar din „Old Dominion”, Madison aprecia celebra șuncă afumată din Virginia, maturată și sărată la perfecțiune — o delicatesă care ar face orice patriot să saliveze.
5. James Monroe: Spoonbread
Monroe avea o slăbiciune pentru spoonbread, un preparat sudic aflat la granița dintre pâine de porumb și budincă. Ușor, aerat și servit cu unt, este mâncare de confort în forma ei pură.
6. John Quincy Adams: Fructe proaspete
Adams era un adevărat fanatic al fructelor, în special al merelor proaspete. A plantat pomi fructiferi în jurul casei sale din Massachusetts pentru a-și asigura o rezervă constantă de „bomboane ale naturii”.
7. Andrew Jackson: Mușchiuleț cu sos Jezebel
Deși era un om al poporului, Jackson prefera un preparat cu nume sofisticat: mușchiuleț cu sos Jezebel. Ce conținea exact sosul rămâne un mister, deoarece nu există rețete anterioare anilor 1950.
8. Martin Van Buren: Cap de mistreț
În timpul unei vizite în Anglia, alături de scriitorul Washington Irving, Van Buren a participat la un „Crăciun englezesc de modă veche”, unde s-a servit cap de mistreț decorat cu ilice. A adus tradiția acasă, transformând-o într-un element central al meselor sale de Crăciun.
9. William Henry Harrison: Tocană de veveriță
Înainte de scurtul său mandat prezidențial, Harrison dezvoltase un gust pentru tocana de veveriță — un preparat de frontieră cu carne de vânat și legume. O masă ce amintește de vremuri mai simple, dar mai sălbatice.
10. John Tyler: Budinca Tyler (Chess Pie)
Tyler iubea chess pie atât de mult încât desertul a căpătat un nou nume: Budinca Tyler.
11. James K. Polk: Șuncă și pâine de porumb
Polk era un om simplu, iar dieta lui reflecta acest lucru. O farfurie cu șuncă și pâine de porumb era suficientă pentru a-i aduce un zâmbet pe chipul altminteri sever.
12. Zachary Taylor: Calas Tous Chauds
Taylor aprecia calas tous chauds, un preparat creol constând în gogoși din orez prăjit, pudrate cu zahăr. Popular în New Orleans, reflecta rădăcinile sale sudice.
13. Millard Fillmore: Resurrection Pie
Lui Fillmore îi plăcea „resurrection pie”. Este un nume destul de sofisticat, care masca faptul că era, de fapt, doar o modalitate de a scăpa de resturi, „reînviind” mâncarea și oferindu-i o a doua șansă. Varianta sa preferată includea friptură și ficat.
14. Franklin Pierce: Fannie Daddies
Pierce, originar din New England, adora fannie daddies. Denumirea probabil i-ar fi ofensat pe unii în epoca victoriană, însă în realitate nu sunt altceva decât chiftele din scoici (clam fritters). Crocante la exterior și fragede în interior, aceste gustări sunt cel mai bine savurate cu puțin suc de lămâie și, ideal, cu o priveliște spre Atlantic.
15. James Buchanan: Varză murată
Buchanan avea origini scoțiano-irlandeze, dar aprecia ceea ce el numea „un preparat german cinstit”. A mărturisit odată unui prieten că, deși mulți oameni detestă varza murată, el se bucura din plin de acest fel clasic.
16. Abraham Lincoln: Turtițe de porumb
Mâncarea preferată a lui Lincoln erau celebrele turtițe de porumb pregătite de soția sa.
„Marele Emancipator” a descoperit pentru prima dată aceste turtițe — prăjituri din mălai prăjite în tigaie — în perioada în care o curta pe femeia care avea să devină Mary Todd Lincoln. Spunea că le putea mânca la fel de repede cum două femei le puteau găti.
17. Andrew Johnson: Hoppin’
John Johnson prefera Hoppin’ John, un preparat sudic din mazăre cu ochi negri, ardei, roșii și orez. Consumat tradițional în ziua de Anul Nou pentru a aduce noroc, nu i-a adus însă prea mult noroc lui Johnson în președinția sa eșuată.
18. Ulysses S. Grant: Budincă de orez
În timpul mandatului lui Grant, budinca de orez nu lipsea niciodată din meniul Casei Albe.
Eroul Războiului Civil și al 18-lea președinte avea o slăbiciune pentru acest desert cremos, reconfortant, adesea aromat cu scorțișoară sau nucșoară — un preparat la fel de atemporal precum moștenirea sa.
19. Rutherford B. Hayes: Porumb
Lui Hayes îi plăcea porumbul. De unde știm? A menționat această preferință de nu mai puțin de 18 ori în jurnalul său.
20. James Garfield: Supă de veveriță
La fel ca William Henry Harrison înaintea lui, Garfield aprecia supa de veveriță, o delicatesă de frontieră preparată prin fierberea cărnii de veveriță cu legume. Nu este pentru cei slabi de inimă — sau de apetit. Faptul că a fost felul preferat al doi președinți care au murit în funcție este, sperăm, doar o coincidență.
21. Chester A. Arthur: Friptură de broască țestoasă
Predecesorul său trebuia să fie rapid pentru a prinde veverițele pentru supă, însă Arthur își putea permite un ritm mai domol. Nimic nu-i plăcea mai mult decât o friptură bună de broască țestoasă, servită alături de puține macaroane.
22 și 24. Grover Cleveland: Corned beef cu varză
Grover Cleveland, primul președinte care a avut două mandate neconsecutive, nu era remarcabil doar prin această particularitate numerică (al 22-lea și al 24-lea președinte). Gusturile sale înclinau spre mese consistente, gătite în stil casnic, mai degrabă decât spre preparate sofisticate. Se spune că, la o cină oficială, Cleveland a renunțat la meniul gourmet în favoarea corned beef-ului cu varză pregătit pentru sala servitorilor. A declarat că a fost „cea mai bună cină pe care o mâncasem de luni întregi”, demonstrând că, uneori, mâncarea simplă și reconfortantă este cea care domină.
23. Benjamin Harrison: Budincă de smochine
Benjamin Harrison, primul președinte care a instalat un brad de Crăciun la Casa Albă, a îmbrățișat pe deplin spiritul sărbătorilor — inclusiv în preferințele sale culinare. Harrison iubea budinca de smochine, un desert tradițional cât se poate de potrivit pentru Crăciun. Bucătarul său de la Casa Albă, François Rysavy, a confirmat pasiunea lui Harrison pentru acest preparat bogat și condimentat, consolidând legătura sa cu versul „Oh, bring us some figgy pudding” din celebrul colind.
25. William McKinley: Red Flannel Hash
Preparatul preferat al lui William McKinley, red flannel hash, sună ca ceva ce ai găsi în pachetul de prânz al unui tăietor de lemne. În ciuda numelui său neobișnuit, felul constă într-un amestec de cartofi și sfeclă, care îi conferă nuanța roșiatică. Născut în Ohio, McKinley probabil a crescut cu această mâncare rustică, demonstrând că și președinții pot aprecia preparatele care evocă gustul de acasă.
26. Theodore Roosevelt: Pui prăjit cu sos alb
Masa preferată a lui Theodore Roosevelt includea pui prăjit cu sos.
Apetitul lui „Teddy” Roosevelt pentru aventură se reflecta și în farfurie. Iubea puiul prăjit, mai ales când era servit cu sos alb — o trimitere la rădăcinile sale sudice din partea mamei. Se spune că Roosevelt putea devora un pui întreg dintr-o singură masă, consolidându-și reputația de personalitate impunătoare, atât ca spirit, cât și ca apetit.
27. William Howard Taft: Friptură
William Howard Taft, cel mai greu președinte din istorie, nu se ferea de o masă consistentă. Își începea diminețile cu o friptură de 12 uncii (aproximativ 340 g). Ulterior, la recomandarea medicului, a redus porția la 6 uncii, însă, după cum a remarcat ironic menajera sa, greutatea președintelui nu s-a modificat prea mult. Totuși, friptura a rămas un element de bază al dietei sale — dovadă că trăia „în stil mare” în toate sensurile expresiei.
28. Woodrow Wilson: Șuncă country din Virginia
Originar din Virginia, Woodrow Wilson avea o slăbiciune pentru celebra șuncă country a statului. Această delicatesă sărată și maturată a fost una dintre puținele plăceri permise de medic atunci când sănătatea lui Wilson a început să se deterioreze. Servită alături de un biscuit (chiflă specifică Sudului), această specialitate clasică i-a oferit confort ultimului președinte născut în „Old Dominion”.
29. Warren G. Harding: Knockwurst cu varză murată
Warren G. Harding a condus țara în perioada Prohibiției, dar serile sale private de poker erau orice altceva decât „uscate”. La aceste reuniuni servea knockwurst cu varză murată — un preparat consistent și aromat, care se potrivea perfect cu cocktailurile discrete servite pe ascuns. Este genul de masă pe care ai asocia-o mai degrabă cu un speakeasy decât cu Casa Albă.
30. Calvin Coolidge: Ruladă cu jeleu
„Silent Cal” poate nu era foarte vorbăreț, dar dragostea lui pentru dulciuri spunea totul. Una dintre preferatele sale era rulada umplută cu gem de căpșuni sau jeleu de coacăze și acoperită cu glazură de lămâie. Acest desert simplu și dulce se potrivea perfect cu personalitatea sa rezervată.
31. Herbert Hoover: Roșii caramelizate
Roșiile caramelizate pot părea neobișnuite astăzi, dar combinațiile dulce-sărat erau la mare modă pe vremea lui Herbert Hoover. Preparatul consta în roșii coapte cu zahăr caramelizat, creând un contrast aparte de arome care îi încânta pe soții Hoover. Este o rețetă din alte vremuri care ar putea stârni interesul gurmanzilor aventuroși de astăzi.
32. Franklin D. Roosevelt: Sandvișuri cu brânză la grătar
FDR a suportat unele dintre cele mai proaste mese din istoria Casei Albe, din cauza menajerei sale, Henrietta Nesbitt, ale cărei abilități culinare erau atât de slabe încât unii au glumit că președintele a dorit un al patrulea mandat doar pentru a scăpa de ea. Un preparat pe care nici ea nu reușea să-l strice era însă sandvișul cu brânză la grătar. Această mâncare simplă și reconfortantă a devenit un element de bază pentru cel de-al 32-lea președinte, oferindu-i o pauză de la experimentele culinare notoriu eșuate ale lui Nesbitt.
33. Harry S. Truman: Pâine de porumb cu sirop de sorg
Harry Truman prefera mesele modeste ale copilăriei sale din Missouri în locul fastului cinei oficiale. Pâinea de porumb stropită cu sirop de sorg — asemănător melasei — era una dintre preferatele sale, reflectând gusturile rădăcinilor sale și stilul său direct, fără pretenții.
34. Dwight D. Eisenhower: Tocană de vită
Experiența militară a lui „Ike” i-a influențat preferințele culinare — aprecia mesele consistente, simple și eficiente. Felul său preferat era o tocană de vită cu bază de roșii și un vârf de ardei cayenne. Eisenhower a împărtășit chiar rețeta alegătorilor în timpul campaniei, demonstrând că mâncarea bună poate câștiga inimi (și poate alegeri).
35. John F. Kennedy: Supă chowder de pește din New England
Născut în Massachusetts, JFK și-a onorat rădăcinile prin supa chowder de pește specifică regiunii New England. Acest preparat cremos și consistent era un element de bază al bucătăriei de coastă și reflecta gustul său rafinat, dar discret.
36. Lyndon B. Johnson: Barbecue
Texan autentic, LBJ era un adevărat pasionat de barbecue. Și-a adus chiar propriul maestru al grătarului, supranumit „Regele Barbecue-ului”, la Casa Albă pentru a-i pregăti cărnurile afumate preferate. Coastele, pieptul de vită și cârnații erau frecvent în farfuria sa, alături de garniturile clasice.
37. Richard Nixon: Brânză cottage
Obiceiurile culinare ale lui Richard Nixon la prânz ar putea ridica sprâncene — prefera brânza cottage cu ananas sau… ketchup. Deși combinația cu ketchup este cel puțin controversată, ea demonstrează că și președinții pot avea gusturi excentrice.
38. Gerald Ford: Friptură la tavă cu varză roșie
Preferințele culinare ale lui Gerald Ford reflectau rădăcinile sale din Midwest. Friptura la tavă servită cu varză roșie era una dintre mesele sale favorite — o alegere consistentă și economică într-o perioadă de incertitudine economică.
39. Jimmy Carter: Grits cu brânză
Carter, mândru originar din Georgia, savura adesea la micul dejun grits cu brânză. Fiica sa, Amy, își amintea cu drag cum tatăl ei pregătea grits cu ouă și brânză, descriindu-le drept „delicioase”. Un preparat la fel de cald și autentic precum omul însuși.
40. Ronald Reagan: Jeleuri (Jelly Beans)
Obiceiul lui Ronald Reagan de a consuma jeleuri a început ca metodă de a renunța la fumat și a devenit rapid gustarea sa emblematică. Aroma preferată era lemn-dulce, dar la învestire a sărbătorit cu jeleuri roșii, albe și albastre — un omagiu patriotic adus pasiunii sale pentru dulciuri.
41. George H.W. Bush: Șorici (pork rinds)
Bush senior era celebru pentru faptul că nu suporta broccoli, însă șoriciul stropit cu sos Tabasco era o altă poveste. Dragostea sa pentru această gustare crocantă a generat chiar o creștere a vânzărilor când publicul a aflat despre preferința sa pentru acest clasic de benzinărie.
42. Bill Clinton: Enchiladas cu pui
Înainte de a deveni vegan, Bill Clinton aprecia o enchilada bună cu pui. Deși era cunoscut pentru escapadele la restaurante de tip fast food, acesta era preparatul pe care îl declara favorit, reflectând preferința sa pentru mâncăruri bogate în arome și consistente.
43. George W. Bush: Pizza cheeseburger
George W. Bush a dus mâncarea de confort la un alt nivel cu pizza cheeseburger. Combinând două preparate îndrăgite, aceasta includea toppinguri precum carne tocată, bacon, murături și ketchup peste blat de pizza — un deliciu bogat în calorii pentru „cowboy-ul” din Texas.
44. Barack Obama: Chili
Faima culinară a lui Obama este legată de rețeta sa proprie de chili, pe care o perfecționează încă din anii de facultate. Acest preparat consistent a devenit un favorit al familiei și o masă emblematică în perioada petrecută la Casa Albă.
45. Donald Trump: Filet-O-Fish de la McDonald’s
Preferința lui Trump pentru fast food, în special pentru McDonald’s, este bine cunoscută. Comanda sa preferată? Sandvișul Filet-O-Fish, o alegere previzibilă pentru cineva care apreciază consecvența și comoditatea în alimentație.
46. Joe Biden: Înghețată
Dragostea lui Joe Biden pentru înghețată este la fel de bine documentată ca și cariera sa politică. Fie că este vorba despre Jeni’s Splendid Ice Cream sau Häagen-Dazs, devotamentul său pentru acest desert dulce reflectă personalitatea sa accesibilă și jovială.
47. Donald Trump
Când Donald Trump s-a întors la Casa Albă ca doar a doua persoană aleasă în mandate neconsecutive, a revenit și celebrul buton roșu de pe biroul său. Nu, nu este pentru a declanșa sfârșitul lumii — ci pentru a semnaliza personalului să-i aducă una dintre numeroasele Diet Coke-uri pe care îi place să le bea pe parcursul zilei.