Homo Heidelbergensis, una dintre cele mai misterioase specii umane

📁 Preistorie
Autor: Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Evoluția speciei umane este încă un mister inclusiv pentru oamenii de știință. Au fost emise numeroase ipoteze privind apariția și dezvoltarea speciei umane, dar există foarte puține certitudini. De-a lungul timpului au fost identificate mai multe specii misterioase ale genului Homo. 

Din punct de vedere științific omul aparține ordinului primatelor, genul homo, familia hominidae. În momentul de față există doar o singură specie de om, Homo Sapiens Sapiens. Apariția omului este un mister, evident există însă multe ipoteze științifice dar și religioase. Cert este faptul, pe baza descoperirilor arheologice, că au existat mai multe specii de oameni.

Ce s-a întâmplat cu acestea? Specia actuală a evoluat din acestea? Au reprezentat ele lanțuri evolutive. adică nu au dispărut pur și simplu ci s-au transformat ajungând pe scara evolutivă până la omul de astăzi? Sunt întrebări care încă nu și-au găsit răspunsul. Există trei specii umane misterioase, cele care au ridicat cele mai multe întrebări din punct de vedere științific, întrebări, momentan fără răspuns. Două dintre aceste specii, se presupune că au stat la baza apariției omului modern, au fost practic, primii noștrii strămoși adevărați.

Strămoșul europenilor, primul om care și-a îngropat morții

Una dintre cele mai misterioase specii umane a fost Homo Heidelbergensis sau Omul de Heidelberg. A trăit începând cu 700.000 de ani în urmă și a supraviețuit până acum 200.000 de ani. Numele său vine de la faptul că primele fosile de Homo Heidelbergensis au fost găsite în anul 1908, lângă Heidelberg în Germania.

Este prima specie umană care s-a adaptat temperaturilor reci din Europa, primul european. Masculii aveau o înălțime de maxim 1.80 metri, cu trăsături dure, fața lată, cutie craniană mare și arcade proeminente. Cel mai probabil avea pielea de culoare închisă și părul negru. Semăna destul de mult cu omul actual, din punct de vedere anatomic.

Avea un trup armonios, foarte musculos, având o forță fizică deosebită. Trupurile puternice și musculoase erau clar o adaptare la mediu pentru conservarea căldurii. S-au răspândit pe toată suprafața Europei până în zona Orientului Apropiat. Era o specie interesantă, inteligentă, fiind capabilă să fabrice unelte, în special lănci și sulițe cu vârf de silex. Au fost prima specie umană care a vânat animale de talie mare, elefanți, cai sălbatici, cerbi și rinoceri. Multe dovezi în acest sens provin din sit-ul de la Schoningen, în Germania.

Este vorba de unelte de piatră vechi de acum 400.000 de ani, utilizate pentru prelucrarea cărnii și a pieilor rezultate de la cel puțin 10 cai sălbatici vânați. Homo Heildebergensis a fost și prima speciei umană care și-a construit locuințe de suprafață, sub forma unor colibe, din lemn și piatră, grupate în mici sate. Cel puțin asta arată, dovezile arheologice de la Terra Amata, Franța. În aceste așezări, după cum arată sit-ul de la Gesher Benot Ya-agov, din Israel, Homo Heidelbergensis prefera să socializeze în jurul unor vetre, încălzindu-se la foc și pregătind hrana.

Omul de Heidelberg a fost un mare deschizător de drumuri, fiind și prima specie umană care și-a îngropat morții, având elemente ritualice, religioase. În sit-ul de la Atapuerca din nordul Spaniei, arheologii au descoperit dovezi ale unui ritual religios de acum 400.000 de ani.

Omul de Heidelberg și-a îngropat morții într-o groapă, având în mână topoare din piatră și alte ofrande. O specie extraordinară și bine adaptată. Și acum apar primele întrebări. Ce s-a întâmplat cu Omul de Heidelberg. A dispărut sau a evoluat? Unele ipoteze arată că această specie umană a fost strămoșul Omului de Neanderthal, altele indică faptul că efectiv a dispărut în mod misterios. Alte întrebări fără răspuns se leagă de anumite adaptări ale Omului de Heidelberg la clima rece dar și de posibilitatea existenței mai multor subspecii ale acestuia.

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro

Reconstituire a unui Homo Heidelbergensis la Smithsonian Natural History Museum (© Flickr / Ryan Somma)

Mai multe