Grota Ciuntu - o fereastră a vieții oamenilor din Paleolitic

În nordul Republicii Moldova, ascunsă într-un defileu stâncos cunoscut de localnici drept „Valea Ciuntu”, se află situl paleolitic din grota Ciuntu.

Acesta a fost descoperit în anul 1960 de către arheologii N. Chetraru și V. Verina, iar în 1975 aici s-au realizat primele săpături arheologice care au scos la lumină vestigii din Paleoliticul târziu – o perioadă ce datează cu peste 11.000 de ani în urmă, relatează Agenția Națională Arheologică din Republica Moldova, pe pagina de Facebook a instituției.

Grota Ciuntu este situată la nord de satul Corjeuți din raionul Briceni. Defileul în care se află a fost modelat de râul Lopatnic, un afluent al Prutului, care a tăiat în calcar o vale îngustă, cu pereți aproape verticali și lungă de 1,5 km.

Adăpostul stâncos al grotei se află la 45–50 de metri deasupra albiei râului. În interior, tavanul variază ca înălțime între 1,4 și 3,5 metri. Cercetătorii cred că în trecut grota era mai mare decât astăzi, dar chiar și în forma actuală impresionează: spațiul protejat de stâncă are 46–48 m², iar împreună cu platforma de la intrare suprafața utilă depășește 80 m².

Priveliștea din fața grotei este spectaculoasă. Spre vale, platforma este mărginită de o prăpastie abruptă, iar spre nord-vest coboară lent, unindu-se cu panta defileului.

Grota Ciuntu reprezintă o mărturie a adaptării omului preistoric la mediu. Urmele găsite aici ne povestesc despre viața oamenilor, cum se adăposteau și supraviețuiau într-o lume cu totul diferită de cea de azi, precizează sursa citată.